Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură a refuzat să acorde Pristinei statutul de membru permanent. Kosovo avea nevoie de cel puțin două treimi din voturile statelor membre. În reuniunea UNESCO de luni, la Paris, dintre 142 de votanți, 92 au votat pentru, 50 împotriva, iar 29 de state s-au abținut. Kosovarii aveau nevoie de 95 de voturi pentru a mai face un pas catre recunoașterea internaționala pe care o caută de la proclamarea unilaterală a independenței, în februarie 2008.
Kosovo a devenit membru al Băncii Mondiale, al FMI, BERD, Comisiei de la Veneția, încercând în ultima perioada să intre în UNESCO, un pas care să aducă guvernul mai aproape de recunoașterea internațională.
Admiterea în UNESCO a unui stat care nu este membru ONU necesită o recomandare specială din partea conducerii agenției și apoi două treimi din voturile Conferinței Generale. Palestina a reușit să întrunească aceste condiții în 2011, devenind membră UNESCO, ceea ce a dus la o dispută dură cu Israelul, care a avertizat că nu va plăti fondurile pentru UNESCO. Cât priveste Kosovo, guvernul de la Pristina a beneficiat de sprijinul SUA în acest demers de aderare la agentia ONU. Numai că Statele Unite și-au pierdut dreptul de vot în UNESCO din cauza restanțelor la plata contribuției nationale. Conta însă foarte mult influența americană, de unde și surprinderea în fața rezultatului final.
De partea cealaltă, liderii taberei împotriva aderării Kosovo au fost Serbia și Federația Rusa. Moscova a cerut ca votul de luni să fie amânat, însă propunerea a fost respinsă. Potrivit New York Times, votul a stârnit confuzie, în primul rand din cauza numărului surprinzător de mare de abțineri. Rezultatul final a fost și el unul surprinzător pentru majoritatea delegațiilor. Nu și pentru delegațiile din Serbia și Rusia. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat cu câteva zile înaintea votului ca demersul kosovarilor urmărește legitimizarea statului autoproclamat și că un vot pozitiv ar însemna o politizare a activității UNESCO și violarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al organizației mama, ONU.
Guvernul de la Pristina a susținut că prin admiterea in UNESCO va exista o garanție în plus că patrimoniul cultural sârb din Kosovo va fi protejat. Belgradul a contraargumentat spunând că o aderare la UNESCO ar deschide calea către falsificarea istoriei și legitimarea unei identități culturale care ar implica distrugerea patrimoniului cultural sarb, dovadă în acest sens fiind atacarea a sute de biserici sârbești din Kosovo și distrugerea unora dintre ele.
Indiferent de argumentele celor două părți, inițiativa kosovară a tensionat mult relația dintre Belgrad, pe de o parte și Pristian si Bruxelles, pe de alta. Aderarea la UNESCO ar fi venit la doar câteva zile după senmnarea Acordului de Stabilizare și Asociere dintre Kosovo si UE. A fost un acord semnat doar de UE, nu și de tarile membre, având în vedere că România, Slovacia, Cipru, Spania și Grecia nu recunosc independența Kosovo. Pe de altă parte, negocierile pentru aderare dintre Serbia si UE nu merg bine, cu tot mai multe critici legate de libertatea presei și in special de orientarea către marile afaceri cu Rusia. Serbia a semnat acordul de Stabilizarea si Asociere cu UE în 2008, la scurt timp dupa proclamarea independenței Kosovo, iar în 2013 a fost încheiat Acordul de la Bruxelles pentru cooperarea dintre Belgrad și Kosovo. Imediat, in ianuarie 2014, au început negocierile pentru aderare.
Guvernul sârb sugerează că prin demersuri aparent minore, precum aderarea la UNESCO, guvernul de la Pristina urmărește să distragă atenția de la nerespectarea prevederilor amintitului acord, în special constituirea Asociației municipalităților sârbe din Kosovo, un organism care ar aduce garanții suplimentare pentru respectarea autonomiei zonelor majoritar sârbe, dar și o pârghie a Belgradului în Kosovo și Metohija.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.