România, prinsă în disputa Est-Vest pe tema gazelor ruseşti

O dispută între statele vestice din UE şi cele estice pare să se profileze la summitul european de pe 17-18 decembrie – extinderea gazoductului ruso-german Nord Stream, care ar trebui să treacă la faza Nord Stream II.

Mai toate statele foste socialiste din UE au trimis la finalul lunii noiembrie o scrisoare prin care şi-au exprimat opoziţia faţă de acest proiect. Scrisoarea a fost semnată de Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia, România şi Slovacia, ţări care au considerat că proiectul ruso-german încalcă normele UE. Euobserver a intrat în posesia proiectului concluziilor Summitului european ce urmează să aibă loc la Bruxelles, iar aici se scrie că “orice noua infrastructura de transport trebuie să fie în linie cu reducerea dependenţei energetice şi diversificarea furnizorilor” şi că “este crucial ca legislaţia UE să fie aplicată uniform şi eficient”. Draftul proiectului amintit nu menţionează că ar fi vorba despre o critică la proiectul Nord Stream II, dar este practic un ecou al scrisorii trimise de statele estice din UE.

Scrisoarea de la finalul lunii noiembrie, semnată de miniştrii Energiei din statele amintite, arată ca proiectul Nord Stream II ar face ca “ţările de tranzit din estul Europei care sunt conectate la sistemul de transport al gazelor din Ucraina să-şi piardă această poziţie”. Mai estre amintit riscul degradării infrastructurii de transport din Ungaria, România, Slovacia şi Ucraina, care ar fi “sărite” în cazul în care Nord Stream şi-ar dubla capacitatea de transport. Apoi, acest proiect ar duce la reducerea securităţii alimentarii cu gaze, pentru că practic întreagul volum de gaze importat din Rusia ar intra în UE prin nord-estul Germaniei, odata ce Ucraina nu va mai fi folosită pentru tranzit începând cu 2019. Scrisoarea mai cere ca monopolului Gazprom să nu i se permita să deţină poziţie dominantă în acest proiect atât pe partea de furnizare a gazelor, cât şi pe partea de transport.

Numai că, între timp, în blocul anti-Nord Stream II au început să apară defecţiuni. Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a declarat că nu va semna scrisoarea trimisa Comsiliului European. “Voi susţine construcţia Nord Stream II şi a unui hub energetic in Bulgaria. Este în avantajul ţării şi nimeni nu-mi poate reproşa nimic”, a spus Borisov. Potrivit Neurope.eu, şi alte state estice ar putea renunţa la opoziţia faţă de Nord Stream II, in special acele state care ar dori şi ar putea obţine din partea Rusiei un loc în noi proiecte care să le menţină pe harta energetică.

Nord Stream II este o afacere între Rusia şi mari companii vest-europene: Shell, Engie, OMV, BASF, EON, plus Gazprom (care deţine 58% din proiect). Marea Britanie, Olanda, Franţa, Germania şi Austria au astfel un interes economic evident pentru acest proiect, care ar dubla capacitatea gazoductului baltic Nord Stream.

Statele estice sunt excluse din acest proiect şi au de pierdut de pe urma lui. Polonia este ocolită de Nord Stream. Slovacia, ţara prin care intră acum in UE cele mai importante conducte din Ucraina, îşi va pierde statutul de hub energetic. Bulgaria şi România ar avea şanse mult mai reduse de a figura pe traseul unui nou gazoduct, odată ce volumul ce intră în Germania se poate deovedi suficient pentru actualul nivel de creştere economică din UE. Nu trebuie subestimat interesul Statelor Unite în regiune. Washingtonul a susţinut în ultimii ani diversificarea surselor de energie pentru Europa prin construirea de gazoducte prin care să vină în Europa gaze din Azerbaidjan, iar acum posibil si din Iran. Insa trebuie subliniat că aceste proiecte – în primul rând Nabucco – au esuat lamentabil dupa ani şi ani de negocieri sterile, pe cand gazoductul ruso-german Nord Stream este singurul proiect major pentru care a existat vointa politică şi finanţare.

Comisia Europeana este obligată să reacţioneze la scrisoarea statelor estice. Comisarul pentru Energie Maros Sefcovic a declarat, marţi, pentru Reuters că pregăteşte un răspuns. Cum lucrează slovacul Sefcovic la acest raspuns o spune chiar el – se consultă în primul rând cu instituţiile germane.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.