Preţurile alimentelor s-ar putea menţine la un nivel ridicat pe parcursul anului 2023, având în vedere că există riscuri legate de evoluţia vremii, o cerere susţinută şi de nevoia de profituri tot mai mari ale companiilor din cauza inflaţiei, potrivit unui analize realizate de o platformă de investiţii.
„Există în continuare riscuri în ce priveşte preţurile alimentelor care depind de evoluţia vremii, a posibilităţii de a avea recolte proaste sau penurii de legume, a cererii susţinute şi a nevoii de profituri mai mari ale companiilor din cauza inflaţiei. Toate acestea ar putea menţine preţurile la alimente la un nivel ridicat pe parcursul anului 2023. În Statele Unite, unde inflaţia alimentară a crescut cu 8,5% din martie 2022 până în martie 2023, Departamentul pentru Agricultură preconizează că preţurile la alimente vor continua să urce şi în 2023, deşi într-un ritm mai scăzut, cu aproximativ 6,5% peste nivelul din 2022”, susţine analistul eToro, Bogdan Maioreanu.
Comparând datele din aprilie ale României cu cele ale ţărilor din UE care au raportat deja cifrele privind inflaţia, preţurile alimentelor din ţara noastră au crescut mai puţin (+20%) decât cele din Ungaria, care s-au mărit cu 39% în ultimul an. Peste noi se află Estonia, Lituania şi Letonia, însă în Franţa preţurile alimentelor au crescut cu 14%, cele din Grecia cu 11%, iar în Cipru cu doar 6%.
Potrivit sursei citate, majoritatea preţurilor europene se situează peste creşterea anuală de 7,7% a preţurilor la alimente înregistrată în aprilie de Statele Unite.
„Pentru investitorii români, recenta decelerare a inflaţiei este o veste bună. După cum reiese din sondajul eToro Retail investor Beat, inflaţia este citată de investitori ca fiind principalul motiv de îngrijorare atât în acest trimestru, cât şi pe parcursul întregului an 2023”, arată analistul.
Conform datelor pe aprilie, inflaţia a încetinit pentru a zecea lună consecutivă în Statele Unite. În Europa, situaţia este mai complexă, zona euro înregistrând o uşoară creştere a preţurilor, dar majoritatea ţărilor europene prezintă o scădere semnificativă a ratei inflaţiei, explică în analiza sa Maioreanu.
Cele mai recente date arată că inflaţia anuală în România a ajuns la 11,23%, un nivel care nu a mai fost înregistrat de mai bine de un an. Cu toate acestea, preţurile alimentelor continuă să crească mai mult decât cele ale produselor nealimentare, deşi într-un ritm mai lent decât anul trecut, şi există riscul ca mâncarea să se scumpească şi în acest an.
„În ultimul an, preţurile alimentelor în România au crescut cu aproape 20%. Campionii sunt zahărul, cu o creştere de peste 58%, urmat de unt (35%). Creşterea preţurilor la zahăr nu se limitează la România. Este un fenomen global. Uniunea Europeană este principalul producător mondial de zahăr din sfeclă, cu aproximativ 50% din cantitatea totală. Cu toate acestea, zahărul din sfeclă reprezintă doar 20% din producţia mondială de zahăr, restul de 80% fiind produs din trestie de zahăr. Brazilia este cel mai mare producător mondial de zahăr, urmat de India. Din nefericire, presiunile asupra preţurilor zahărului vor rămâne ridicate, deoarece industria preconizează o producţie mai mică în acest an din cauza condiţiilor climatice nefavorabile. În Europa, producţia de sfeclă de zahăr va fi, de asemenea, mai mică din cauza secetei. Între timp, consumul creşte, iar o parte din recoltă este redirecţionată către producţia de etanol”, consideră analistul eToro.
De asemenea, untul a înregistrat o creştere susţinută a preţurilor în ultimii doi ani. Pe pieţele internaţionale, preţurile au crescut cu peste 37% în 2021 şi cu peste 43% în 2022, din cauza cererii crescute şi a ofertei limitate. Dar începutul acestui an aduce o scădere abruptă a preţurilor.
„Untul cu 82% grăsime a scăzut la 463 de euro pe 100 kg în timp ce anul trecut, în aceeaşi perioadă, preţul a fost de peste 700 de euro pe 100 kg. Explicaţia ar putea veni din evoluţia vremii. Vremea răcoroasă din nordul Europei reduce vânzările din supermarketuri şi consumul de produse pe bază de smântână, cum ar fi îngheţata. Acest lucru face ca rezervele de smântână să fie disponibile din abundenţă pentru a fi transformate în unt, iar maşinile de făcut unt funcţionează la foc continuu. Dar preţurile sunt încă la niveluri mai ridicate decât în 2020”, a arătat specialistul în analiza sa.
eToro este o platformă de trading şi investiţii fondată în 2007, şi care permite tuturor să investească în activele pe care şi le doresc, de la acţiuni la mărfuri până la active cripto, cu peste 31 milioane de utilizatori înregistraţi.
Fake news, a ieșit securila de Isărescu sa spun că inflația e pe duca
deja sunt promotii la varza si ceapa uscata noua sub 3 lei, ba am vazut ca si la zahar unii fac promotii, carnea laudata va scadea la pret daca intra si legumele romanesti in joc peste o luna…gata…petrolul la bursa 71 $, electrcitatea UE intre 78-120 euro/MWh, gazul 32 Mwh…nu cred ca scaderile sunt pt ca a venit vara ci pt ca se intra in recesiune…
Majoritatea fructelor și legumele importate parcă sunt din cauciuc fără gust de proastă calitate.
Au anunțat scăderea inflației cu un procent, da alimentele s-au scumpit cu 20%. Atunci ce rahat mai poate mânca Ciucă în fața românilor, că această creștere a fost compensată de o scădere a prețului la Rolls Royce, Lamborghini, Jaguar, Bentley și Porsche, deci românilor le-a crescut puterea de cumpărare?
Deci zaharul si untul…!Nu mai consumam zahar…facem apicultura ( sau bem cafeaua amara )…nu mai consumam unt…crestem capre ca sunt productive…!Crestem porci…Comtim-ul se va revigora…!Manole cu inflatia lui…du-te ma manole la pensie…vrei sa pleci cu picioarele inainte de la ciolan ?Deja ai pregatit schimbul cu oameni din clan.
Supermarketurile straine dau tonul scumpirilor si … au toate acelasi pret !!
Cartel, respecta ordinul Great Reset, scumpiri nejustificate.
Un carton de oua a crescut de la 15 la 27 lei, deci cu 80%.
Toate produsele urmeaza aceleasi procente.
Si suntem abia la inceput.
Restul .. e gargara.
Hotie,jegmaneala,prosteala consumatorilor.Ulei ,pret la poarta fabricii 2,7 lei,lapte,1,5 lei.Graul,laptele,zaharul ,uleiul importat fara taxe vamale de la ucrainienii. Preturi mult mai mici decat ale fermierilor romani,dar materie prima de proasta calitate.La noi doar se ambaleaza. Ce scrie pe toate produsele: Producator sau ambalat Romania,materia prima UE si NON UE. Dar pentru fiecare jecmaneala trebuie sa existe o explicatie.
Era de așteptat să crească că doar Ciolacul a avertizat comercianții că va plafona prețul unor anumite alimente. Credeți că degeaba a făcut-o? „Creșteți prețurile băieți ca eu să plafonez în așa fel încât profiturile voastre să nu scadă iar cumpărătorii să fie jecmăniți în continuare”. Cam așa sună mesajul decodat. Doar nu era să-i prindă Ciolacul pe comercianți cu prețuri mici la plafonare? Nu se supărau pe el dacă nu erau avertizați de intenție și o făcea pe nepusă masă? Ce frumoasă e politica asta…
Cultivați.va in gradina tot ce.i mai bun și nu mai intrați în supermarketuri ,faceți.ii să falimenteze.Autonomia ,fie i
ea alimentara sau energetica înseamnă viață sănătoasă fara stres.
Cine dreaqu mananca zahar si unt. Va bateti joc de copiii vostri ?
Constatăm zilnic, sticla de Cola s-a scumpit cu 40%. Acum sigur Cola nu-i aliment, dar celelalte sucuri cu “arome naturale sau identic naturale” sunt.
Dar e normal sa creasca preturile…cit e dobinda la 34 trilioane????
O platim toti.
Zice Radu Banciu că aproape tot ce avem a fost creat într-un regim care s-a stins acum 33 de ani.
Chiar așa! Care sunt realizările epocii democratice? Nesfârșite tarlale cu vile de neam prost? Blocuri proaste și înghesuite, dar teribil de scumpe? Mall-uri și supermarketuri unde se vinde marfă de import pe locurile fostelor fabrici? Explozia drogurilor și a prostituției, analfabetismul funcțional și emigrarea în masă? Salariile ridicole?
În decembrie 1989 aveam zero datorie externă, în 1991 deja adunasem 1.34 mld echivalent euro, în 2000 erau 11 miliarde, în 2010 ajunsesem la 72 mld, în 2013 se făcuseră 96 mld, iar acum le datorăm băncilor străine nu mai puțin de 107 mld pe termen lung și încă 47,5 mld pe termen scurt.
Mai grav e că acești bani au umflat conturi private, românești și străine, iar în interes public n-a intrat mai nimic, de fapt.
Din privatizările de după 1989, statul român a încasat cca 7 miliarde de euro, deși a fost lichidată o întreagă economie națională!
Vorba lui Banciu, dacă nu punea Ceașcă biciul pe noi, azi n-aveam nici trotuare.
Inflația scade dar preturile cresc, asta a spus isarila
Motorul creșterii economice, prețuri, salarii, alimente, energie tot, alimentat de la rotativa si Preș. Turist la butoane, cand mai trece pe acasa din concediul permanent, Ciolacu ii tine locul
Asta va conduce la instaurarea unor guverne extremiste care, ulterior, vă duce la război. Am mai văzut filmul…
Ia sa vedeti cum Castele bugetarilor,pensionarilor spe-ci-ali,ciomagarii din mai sri spp si „armata profesionista”vor vota iar psdpnludmr.
Inca n-ai invatat ca sucurile nu-s bune? Ia fructe si un storcator si daca e un citric mai adauga apa si bei NATURAL, recunosc ca dupa un an am baut un cola, dar apa minerala este cel mai bun suc, fara zahar, fara coloranti si daca o alegi bine cu saruri putine…invatati sa consumati putin dar divers si asa evitati toxinele specifice fiecarui produs…
Asta – ca sa va intre in cap, ca asa s-a hotarat !
Mihail Gorbaciov, luminatul lider sovietic a intrat în capcana reformelor și a inițiat alaturi de occident prăbușirea sistemului socialist.Ar fi fost posibilă reformarea sistemului socialist?Desigur ,mai ales că existau capabilitati economice cu tehnologii foarte apropiate de cele occidentale.Desi una dintre cele mai bogate țari din Europa cu terenuri agricole,sisteme de irigații ,sisteme de producere a energiei electrice,sistem de învățământ performant,produse finite industriale pe piata exporturilor, cu o armata care asigura apărarea teritoriului național și o industrie de apărare în expansiune, după 1990 România începe să piardă prin privatizare impusă din afara obiective economice:industriale, se prăbușește agricultura,învățământul și educația sunt in declin și accesul la sănătate ,cu toate taxele ce se plătesc de către cetățean este in mare parte restricționat pentru cei care pot acorda atenții bănești personalului medical.A scăzut dramatic siguranță în spațiul public ,calitatea actului de justiție,dar a proliferat disperarea care a împins forță de muncă către alte meleaguri,iar consumul și traficul de drogurile , prostituția ,traficarea ființelor umane a devenit un fapt cotidian ,care tnde sa se contureze că fiind parte din cotidian.Vinovatii? Politicienii decidenți ,indiferent de ideologia formațiunilor politice din care fac parte,preocupați să intre în grațiile străinilor,da le susțină prin decizii de i legislație interesele in Romania,dar și cetățenii care având instrumentul democratic:votul, de 33 de ani își joacă destinul la ruleta.Ce ne așteaptă? Posibil sa nu mai existam că stat și de noi sa se amintească in viitor doar in istoria altora.