Institutul Cultural Român de la Paris prezintă în capitala Franţei concertul Anna & Carmen: l’âme roumaine (Anna & Carmen: sufletul românesc) – un program muzical inspirat de poemele Annei de Noailles şi ale poetei Carmen Sylva (Regina Elisabeta a României).
Acest concert s-a alăturat numeroaselor evenimente muzicale care au loc în Franţa pentru a celebra Sărbătoarea muzicii – o sărbătoare naţională franceză, Fête de la musique, care marchează, simbolic, solstiţiul de vară.
Concertul a marcat totodată 175 ani de la naşterea Reginei Elisabeta a României (pseudonim literar, Carmen Sylva) şi a comemorat 85 ani de la dispariţia scriitoarei franceze de origine română Anna, contesă de Noailles.
Anna & Carmen: sufletul românesc a avut loc la Sala Bizantină a Hôtel de Béhague – reşedinţa Ambasadorului României în Franţa. Pe parcursul celei mai lungi seri a anului, publicul parizian a ascultat vocea tinerei soprane Irina Baianţ, invitată specială la acest concert. I s-au alăturat soprana Sabine Revault d’Allonnes, violonistul Guillaume Latour, pianista Mary Olivon, precum şi baritonul Jacques-François L’oiseleur des Longchamps, care este şi directorul artistic al evenimentului.
Artiştii au interpretat creaţii ale compozitorilor Saint-Saëns, Enescu, La Presle, Béesau, Vierne, Bungert, Loiseleur, Marquiset, Delannoy, Dutilleux, de Laurière, Backer Gröndhal – inspirate de versuri semnate de Anna de Noilles sau Carmen Sylva.
Soprana româncă Irina Baianț a debutat în anul 2010; calităţile sale vocale excepţionale i-au permis să evolueze pe scenele consacrate din București, Paris, Moscova, Pont-a-Mousson, Bruxelles, Geneva, Lyon, Lille, Rouen și Praga. Ea este multiplă laureată, printre care și câștigătoarea locului I la Concursul Internațional “Hariclea Darclée” 2017. Soprana colaborează cu maestrul Vladimir Cosma, fiind invitata specială din 2013 până în prezent a tuturor spectacolelor marelui compozitor.
Regina Elisabeta a României a fost poetă, scriitoare, eseistă, patroana artelor şi ambasadoarea valorilor tradiţionale româneşti. Poporul a numit-o „mama răniţilor“, iar ea şi-a luat pseudonimul Carmen Sylva. A rămas în conştiinţa românilor drept prima regină care a făcut din costumul popular românesc haina de gală a curţii regale şi a fost prima regină scriitoare. „Când îmi vine o idee, indiferent că vreau sau nu, trebuie să mi-o exprim şi s-o strecor în versurile mele; doar cu acest preţ îmi regăsesc linistea”, mărturisea regina-scriitoare în memorii, despre dragostea sa pentru scris. Opera sa a fost apreciată şi premiată de Academia Franceză.
Poetă şi romancieră franceză de origine română, Anna-Élisabeth de Noailles a creat în 1904, împreună cu alte câteva femei, printre care Julia Daudet şi Judith Gautier, Premiul « Vie Heureuse », care va deveni mai târziu Premiul Femina, dedicat celei mai bune lucrări franceze de proză sau poezie. A fost prima femeie care a primit titlul de Comandor al legiunii de onoare, prima femeie acceptată în Academia regală de limbă şi literatură franceză din Belgia, iar Academia franceză a instituit un premiu în onoarea ei.
Alături de Regina Elisabeta, Regina Maria şi Elena Văcărescu, Anna de Noailles a fost prima femeie primită ca membru onorific al Academiei Române.
Anna de Noailles a scris trei romane, o autobiografie şi un mare număr de poezii. Opera sa exaltă prin lirismul pasional, tratând într-o manieră foarte personală marile teme ale iubirii, naturii şi morţii. La începutul secolului XX, salonul său din avenue Hoche era locul de întâlnire a elitei intelectuale, literare şi artistice. Charles de Maurras o consideră pe Anna de Noailles una dintre cele patru femei de litere care reprezintă romantismul feminin, resurgent la finalul secolului al XIX-lea. Alături de ea – Renée Vivien, Marie de Régnier şi Lucie Delarue Mardrus.
Fête de la Musique este o sărbătoare națională franceză, celebrată pentru prima dată în anul 1982 în ziua simbolică de 21 iunie ce marchează solstițiul de vară. Conceptul acestei sărbători evoca o revoluție în domeniul artei sonore care avea scopul să regrupeze, într-un singur eveniment, toate genurile muzicale. Fête de la Musique este creată, așadar, din intenția unei căutări colective a ceea ce înseamnă “o eliberare sonoră, un vertij mai autentic, mai intim, mai elocvent decât arta”. Prin urmare, această sărbătoare promovează vizibilitatea, dar și accesul la evenimentele artistice și culturale, demonstrând, în fiecare an, capacitatea artiștilor de a evolua.
Fiind foarte interesata sa afle care este parerea lui Eminescu despre poezia sa, regina-poetesa l-a invitat intr-o zi la Pesles si l-a intrebat cam ce parere are despre „opra” sa. Raspunsul lui Eminescu, a cam suparat-o re regina, motiv pentru care l-a intrebat daca stie cu cine sta de vorba. Da, majestate, i-a raspuns Eminescu, sunteti regina Romaniei, dar cu siguranta, nu sunteti si regina poeziei! Personal, pretuiesc mult mai mult parerea lui Eminescu despre poeziile scrise de „Carmen-Sylva”, decat parerea Magdalenei Popa Buluc. Iar numele de „mama ranitilor” nu i-a fost atribuit ei, ci Reginei Maria, sotia Regelui Ferdinand, care a fost intr-adevar un model de daruire si compasiune fata de ranitii din perioada razboiului de reintregire a Romaniei.