Românii cheltuiesc aproape jumătate din venituri pe mâncare, pentru ca apoi să arunce la gunoi mare din ceea ce au cumpărat. Aceasta are mai multe consecințe: pe lângă faptul că înseamnă bani aruncați pe fereastră, putem vorbi și despre efectele nocive asupra mediului. Asociațiile de protecție a consumatorilor și ecologiștii trag semnale de alarmă și încearcă să educe populația.
Aproximativ 180 de kilograme de mâncare pe cap de locuitor ajung la tomberon, arată statisticile europene. Mulți sunt cei care consideră că tot ceea ce pun în coșul de cumpărături, pe lângă lista făcută de acasă, este absolut necesar. Deși, de multe ori, se întâmplă ca excesul să fie aruncat la gunoi. Ba mai mult, mulți sunt și cei care consideră că mai bine să rămână decât să nu ajungă.
Orice aliment aruncat înseamnă bani pierduți
Așa se întâmplă că România este printre cele mai risipitoare țări din Europa, alături de Lituania, Bulgaria, Letonia și Croația. „Orice aliment aruncat înseamnă bani pierduți pentru producător, pentru magazin, pentru cumpărător. Vorbim despre asta în România, o țară în care coșul zilnic are o pondere între un sfert și jumătate din veniturile lunare ale unei familii“, a declarat pentru TVR Doru Mitrana, președinte al unei asociații de protecție a mediului.
Limitarea risipei alimentare
Asociațiile de protecție a consumatorului încearcă să educe populația și să schimbe legislația, în speranța că așa vom reuși să mai reducem risipa. „Proiectul își dorește, în primul rând, o conștientizare și o schimbare de mentalitate și atitudine prin educare și informare la nivelul fiecărui cetățean. Legislația aferentă, sperăm să găsim formula de a modifica anumite aspecte, mai ales a publicității, să nu mai fie atât de agresivă aceea cu trei produse la preț de două și termenul de valabilitate să fie foarte scurt“, explică Sorin Mierlea, președintele unei asociații de protecție a consumatorilor.
De anul viitor va intra în vigoare o lege care ar trebui să limiteze risipa alimentară. Sunt vizați producătorii și marii comercianți, care ar urma să doneze surplusul de alimente care se apropie de expirare.
pentru că mâncarea e de proastă calitate, iefitină, iar ro. un needucat
articolul spune „Orice aliment aruncat înseamnă bani pierduți pentru producător, pentru magazin, pentru cumpărător.” fals! producatorul sau magazinul nu pierde nimic daca noi platim alimentul si apoi il aruncam dimpotriva castiga ca vom cumpara altul in locul celui aruncat. Mai bine ne-ati comunica CALITATEA alimentelor din Estul europei vs a celor din Vestul Europei
Prost si nedocumentat articol!
Mincarea expirata este cea din lanturile de magazine si restaurante!
Acolo sunt de vina acei patroni incompetenti si lacomi!
La cât de mult s-au îngrăşat românii – şi mai ales româncele – mă mir să citesc că aruncă mâncare. Săraca ţară bogată!
(Am glumit, toată lumea ştie că românii sunt graşi din cauza sărăciei.)
Unde este „politia” alimentelor? Cine se preocupa la ora actuala de calitatea alimentelor consumate de populatie? Cine ii controleaza pe patronii fabricilor de prosuse alimentare pentru a determina daca ceea ce introduc in mancarea noastra corespunde standardelor de calitate si de sanatate. Sa luam, de pilda, cazul mezelurilor. Mezelurile produse in strainatate, sa zicem Polonia, au un continut de carne de peste 100 gr. la 100 gr. mezel. Cata carne contin mezelurile produse in Romania? De ce pe etichetele de la mezelurile romanesti nu apare precizata clar cantitatea de carne continuta de 100 gr. de mezel? Subscriu intrutotul la opiniile celor care au postat inaintea mea. Se zice ca statul are obligatia sa asigure securitatea alimentara a populatiei. Asta nu inseamna ca totul se reduce la cantitate – fiecare roman are bucata lui de paine, inseamna ca „bucata de paine” trebuie sa fie corespunzatoare calitativ. Majoritatea celor bolnavi de diabet din Romania au dezvoltat aceasta maladie ca urmare a consumului excesiv de hrana de calitate inferioara. Si statul este cel direct raspunzator pentru faptul ca hrana este de calitate inferioara, imbolnavind populatia. Unde este securitatea alimentara? Unde este securitatea sanatatii? Nu i-am auzit pe nici unii dintre politicienii romani certandu-se pentru ca programele partidelor lor incearca sa ridice niveul de trai al romanilor si nu reusesc pentru ca oponentii lor politici ii impiedica sa o faca. Nu. Toti se cearta pe coruptie, pe schimbarea legilor Justitiei, pe „da-te tu la o parte ca sa vin eu la putere”. Pentru problemele de baza ale societatii, cum sunt acestea: securitate alimentara, sanatate, nivel de trai, nu se organizeaza mitinguri de „1 milion” de „diasporizati” si nu se constituie armate de „#REZISTENTI”. Iar Presedintele „TUTUROR romanilor” nu apare sa ceara ajutor in lupta impotriva celor care, din lacomie, prostie si iresponsabilitate, ne imbolnavesc cu hrana proasta.
din pacate tradatori si vanzatori de neam si tara nu sunt doar la conducerea tarii,sunt si d’astia mici dintre noi.Va provoc pe cei care lucrati in fabricile de produse si semipreparate din carne,pe cei care lucrati in marile supermarketuri la raioanele de carne si mezeluri,aveti macar odata constiinta si coloana vertebrala si faceti public substantele,prafurile din care sunt fabricate produsele alimentare,faceti public cum si cu ce sunt injectate produsele din carne,mezelurile,faceti public cum noaptea dupa ora inchiderii hipermarketurilor spalati mezelurile si carnea cu diferite substante pentru a parea proaspete a doua zi!
Si cand te gandesti, ca sunt oameni care n-au ce manca…, sau care mananca, te miri ce!……