Articole scrise de: Andrei Marga

„Protestele” din Piața Victoriei (10 august a.c.) sunt acum în dispută, iar după cum se perorează riscul este să se eșueze iarăși în falsuri. Iată mai întâi  faptele…

Realitățile în care se trăiește astăzi sunt schimbate și cer descrieri noi.

Rezultatele alegerilor nu convin niciodată tuturor, iar partea nemulțumită reacționează cum poate. De multe ori, ea pictează negativ prestația câștigătorilor

Deunăzi, ministrul Educației declara că s-ar putea să apeleze la manuale din alte țări, căci elaborarea indigenă de manuale nu este satisfăcătoare.

Diagnozele negative nu sunt agreate la noi. Dar acum doar cei interesați nu recunosc deriva gravă a învățământului din țară.

Generalizarea libertăților este esențială, dar este iluzoriu să se creadă că un stat bazat pe libertăți nu are nevoie de opțiuni generale bine elaborate. În România actuală, aceste opțiuni sunt mediocre, căci autoanaliza multor instituții centrale, care ar trebui să le dea, este de joasă calitate. Așa stând lucrurile, merită să observăm ce spun alții. […]

După euforia din anii 90 și cei următori, când se desfășura un val mult așteptat al democratizării, în Europa actuală urcă în conștiințe constatarea crizei democrației înseși.

Observăm însă că președintele din Cotroceni repetă la nesfârșit, ritos și fără nici un temei, că trebuie apărată „independența procurorilor“

Europa nu mai este azi doar o promisiune trăită cu anume emfază, ci și realitatea birocratizată, brăzdată de mișcări centrifuge și săracă în idei din ultimii ani. Starea ei nu se mai poate aborda cu speranța ameliorărilor pe care timpul le aduce. Cu ani în urmă, luam act de noua criză europeană și anticipam că […]

În România zilelor noastre s-au petrecut fapte grave, dar acestea au trecut repede în uitare.

O agitație stearpă în jurul politicii externe ocupă scena României. Inși gata să răstălmăcească orice duc discuția la un nivel profesional și logic regretabil de jos

La sfârșitul liceului, apoi la sfârșitul unui ciclu de pregătire universitară – bachelor, master sau doctorat – absolvenții, dascălii și părinții sărbătoresc.

Dincoace de discuțiile despre organizări și conduceri, se cuvin puse în orice societate întrebările: cât se muncește? cu ce motivație? cum se evaluează munca?

Am salutat mutarea ambasadei americane la Ierusalim, având în vedere multe date, inclusiv dintr-o experiență profesională în capitala Israelului.

Permafrost este un roman cu acțiunea plasată în săptămânile lui decembrie 1989, dar care, având rădăcini bine înfipte în datele istoriei, urcă în sfera literaturii de certă calitate.

Pontificatul lui Benedict al XVI-lea – Papa emerit, care împlinește 91 de ani – este prea aproape de noi ca să poată fi evaluat cu detașare.

În Constituția României, la fel ca în orice constituție a unei democrații, se vorbește de independența judecătorilor.

Prima ediție a dezbaterilor de la Sinaia a avut ca temă Statul de drept. Premise, condiții, funcționare.

În ultimul mai bine de un deceniu s-au înregistrat numeroase încălcări ale Constituției.

Identitățile intră din nou în discuție. În cazul oamenilor, problema identității se pune începând cu individualii care își reproduc viața în condițiile cunoscute.

De ce se înaintează atât de chinuit în România actuală? Ies greu și infrastructura, și reglementările în interes public, și normalizarea instituțiilor

Democrația luată la propriu, ca putere a poporului, are nevoie de instituții și de resurse culturale.

Naivii cred că justiția este ceea ce fac anumite persoane. Destui o confundă cu pălăvrăgeala „luptei anticorupție“.

Neputința actuală are nevoie de explicații mai precise. Ea este prefigurată, orice s-ar spune, de proasta selecție a personalului, care dă perseverent lideri inculți.