România rămâne una dintre țările membre codașe ale Uniunii Europene, chiar și după 11 ani de la aderare, în privința atragerii finanțării comunitare. În schimb, partidele cu reprezentanță în forurile Uniunii sunt adevărați magneți în privința banilor de la Bruxelles.
Pe de-o parte, majoritatea parlamentarilor intră în posesia unor astfel de sume prin intermediul firmelor pe care le controlează și care vin cu proiecte care nu dau greș în privința accesării, iar pe de altă parte, și aleșii locali ajung beneficiarii unor fonduri UE, grație proiectelor pe care instituțiile pe care le conduc le câștigă. Dacă aleșii locali sau cei din Legislativul din România canalizează indirect bani europeni către trezoreriile partidelor, nu același lucru se poate spune despre europarlamentarii noștri. Aceștia s-au transformat încă din perioada de preaderare, pe vremea când statul român avea doar euro-observatori, în cei mai mari donatori ai tuturor formațiunilor politice. Această practică nu este una inventată de politicienii români, ci doar pusă în aplicare, fără niciun fel de excepție, de toți aleșii noștri din forul european.
Se bat în donații consistente
Cei 32 de europarlamentari români s-au transformat cu acceptul propriu în principala sursă de finanțare pentru partidele care i-au trimis la Bruxelles. Din salariile generoase oferite de către Parlamentul European o cotă-parte deloc de neglijat ajunge la partid sub formă de cotizații și donaţii. Cu tot cu sporuri, suma primită lunar de eurodeputați ca retribuție depășește 10.000 de euro. Ultimele date oficiale publicate în mai 2017 arată că 10 europarlamentari PSD au cotizat la partid cu aproximativ 300.000 de lei în 2016. Daciana Sârbu a achitat cea mai mare sumă, respectiv 50.000 de lei. Nici colega sa, Claudia Ţapardel, nu se uită la bani când vine vorba de conturile din Kiseleff, alimentându-le cu 44.325 de lei. Modelul acestora a fost urmat și de Andi Cristea, care a dat 36.500 de lei, Emilian Pavel cu 36.300 de lei, Ioan Mircea Paşcu – 36.000 de lei, Ciprian Tănăsescu – 24.380 de lei și Sorin Moisă – 23.369 de lei. Actualul premier, Viorica Dăncilă, a lăsat și ea la partid 21.100 de lei, iar colegul său de cabinet, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, alți 12.450 de lei. Și fostul șef al Internelor Dan Nica a donat 15.620 de lei. La rândul lor, și europarlamentarii liberali sunt suficient de darnici. În topul cotizanţilor PNL figurau Theodor Stolojan cu 45.000 de lei şi Adina Vălean cu 13.500 de lei. Cât a stat la PNL, și Renate Weber oferea sume generoase, respectiv 24.090 de lei.
Cotizant sărac, cotizant bogat
În timp ce un europarlamentar își permite să se debaraseze de o mare parte din suma pe care o primește lunar ca indemnizație, mai greu le vine colegilor lor de partid, rămași în țară să își plătească taxele anuale către formațiunile din care fac parte. Colectarea cotizațiilor se face cu dificultate, iar cuantumul este destul de redus, astfel că datoriile făcute în campaniile electorale de partide cresc nestingherite. Ca să nu se mai ajungă în situația impunerii sechestrului pe conturi, așa cum s-a întâmplat anul trecut cu cei de la PNL, majoritatea partidelor au decis să instituie sistemul de cotizații diferențiate. Mai exact, ocupanții unor funcţii publice achită sume mult mai mari față de un membru fără nicio funcție. Spre exemplu, un liberal de rând plăteşte trei lei pe lună cotizație, pe când un parlamentar achită 200 de lei. La PNL organizaţiile judeţene au autonomie decizională și pot stabili un cuantum mai mare pentru aceste sume, dacă doresc. Şi la PSD se direcționează sume diferențiate către casierie. Pensionarii socialiști dau doar un leu pe lună. La polul opus se situează europarlamentarii, urmați de senatori și deputați. De la aceștia se aşteaptă plata regulată a cotizaţiei, precum şi donaţii consistente, considerate aproape obligatorii. Din acest motiv, europarlamentarii figurează constant în topurile cotizanţilor şi donatorilor.
De unde au atâția bani
Potrivit Legii finanţării partidelor, nivelul cotizaţiilor plătite într-un an nu poate fi mai mare de echivalentul a 48 de salarii minime brute pe ţară, iar cel al donaţiilor făcute de o persoană fizică nu poate depăşi echivalentul a 200 de salarii minime brute. Această prevedere legală a fost speculată la maxim de euroaleșii români. Datele unui studiu Wholi, realizat între 2006-2015, relevă că cinci europarlamentari se aflau în primele 20 de poziţii ale topului celor mai generoşi donatori ai partidelor. Pe poziţia a 9-a se afla Cristian Buşoi cu 450.000 de lei, pe locul 10 era Theodor Stolojan cu 447.000 de lei, Viorica Dăncilă ocupa locul 12, urmată pe 13 de Cristian Preda. Acesta a donat pentru PDL şi PMP aproximativ 370.000 de lei, iar Daciana Sârbu (locul 17) aproape 320.000 de lei la PSD. Pe lângă salariul lunar de 6.200 de euro, europarlamentarii beneficiază și de sume suplimentare consistente, respectiv indemnizaţia pentru cheltuieli generale ce depăşeşte 4.000 de euro. La acești bani se mai adaugă și o diurnă de 304 euro pentru cazare şi masă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.