Dacă la începutul secolului al XX-lea majoritatea statelor europene erau monarhii, în ultima sută de ani republica a câștigat tot mai mult teren. Deși puterile monarhului sunt astăzi limitate, regalitatea este încă un simbol de noblețe, istorie și unitate națională. Înrudite între ele prin căsătorii, nașteri, botezuri, din marile familii regale ale Europei fac parte acum și oameni de rând.
La 1916, în Europa existau 23 de state, din ele doar trei fiind republici: Franța, Elveția și San Marino. Monarhia a supraviețuit astăzi doar în 10 state: Marea Britanie, Spania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Norvegia, Suedia, Monaco, Liechtenstein. În alte două țări există o formă de guvernământ similară: Vaticanul și Andorra.
Marile monarhii occidentale
Marea Britanie
Coroana Marii Britanii aparține Casei de Windsor. Regele George al V-lea i-a schimbat în 1917 numele din Saxa-Coburg în Gotha. Decizia a fost luată din cauza descendenței germane a familiei domnitoare a Regatului Unit în timpul Primului Război Mondial. Regina Elisabeta a II-a a urcat pe tron în 1952, are cea mai lungă domnie din istoria monarhiei britanice și conduce 16 state suverane, numite Commonwealth.
Spania
Al treilea copil al Regelui Juan Carlos I, Felipe al VI-lea de Bourbon și Grecia, a venit pe tronul Spaniei în 2014, ca urmare a abdicării tatălui său. Prințul de Asturia a început în 2015 să se întâlnească cu membri ai comunităților locale din teritoriile autonome spaniole pentru a crea o mai bună înțelegere. S-a căsătorit în 2004 cu jurnalista de televiziune Letizia Ortiz. Regele Felipe al VI-lea a fost considerat cel mai tânăr monarh al Europei. El a reușit să refacă popularitatea monarhiei după doar un an de domnie, de la 38% la 81%.
Olanda
Regina Beatrix a Olandei a abdicat în 2013 în favoarea fiului său mai mare, prințul Willem Alexander. Șeful Casei de Amsberg este rege al Regatului Țărilor de Jos, care cuprinde Curacao, Aruba, Saint Maarten.
Căsătoria sa din 2002 cu Maxima Zorreguieta Cerruti, de origine argentiniană, a stârnit controverse. Prințesa Maxima este fiica lui Jorge Zorreguieta, fost ministru în timpul dictaturii generalului Jorge Rafael Videla, când circa 30.000 de argentinieni au fost torturați și omorâți.
Norvegia
Condusă din 1991 de Regele Harald al V-lea din familia Glucksburg, Norvegia este monarhie constituțională. Deși are puteri executive importante prin Constituția din 1814, în realitate atribuțiile sale sunt limitate. Este însă un important simbol al unității naționale. Harald al V-lea este fiul regelui Olav al V-lea și al prințesei Martha a Suediei. Se află pe lista succesiunii la tronul britanic, ca strănepot al regelui Eduard al V-lea. S-a căsătorit în 1968 cu Sonja Halardsen, după o relație de 9 ani, mariaj care a provocat reacții negative din cauza faptului că aceasta nu provenea dintr-o familie nobilă.
Suedia
Cel mai mic dintre cei cinci copii ai prințului Gustaf Adolf, duce de Vasterbotten, Regele Carl al XVI-lea Gustaf a urcat pe tronul Suediei în 1973. Timid și dislexic, cu un intelect limitat, este cunoscut ca mare amator de distracții și mașini de lux. A fost poreclit „Alteța Sa Casanova“. S-a căsătorit cu Silvia Sommerlath, traducător de origine braziliano-germană.
Monaco
Oraș-stat aflat pe Riviera Franceză, Principatul Monaco este condus de prințul Albert al II-lea, din Casa Grimaldi, familie domnitoare din 1297. S-a căsătorit în 2011 cu o fostă înotătoare sud africană, Charlene Wittstock.Spre deosebire de alți monarhi ai secolului XXI, ale căror atribuții au fost limitate, având mai mult un rol onorific, șeful Casei Regale are puteri politice extinse. Suveranitatea statului a fost oficial recunoscută în 1861 și este membru deplin al ONU din 1993. Apărarea țării este însă asigurată de Franța. Important centru bancar, Principatul nu impozitează veniturile și este considerat paradis fiscal.
Sfârșitul regalității în țările est-europene
Cel de-al Doilea Război Mondial și împărțirea sferelor de influență între Marile Puteri au dus la instaurarea Cortinei de Fier și la extinderea autorității Rusiei în țările din Estul Europei. Dictaturile comuniste au dus la înlăturarea regalității.
România
Regele Mihai I a fost de două ori pe tronul României, între 1927-1930 și 1940-1947. După moartea bunicului său, Ferdinand, tatăl său, Carol al II-lea, a renunțat la coroană și a plecat în străinătate. Având doar 6 ani, a fost instituită o regență, incapabilă însă să conducă țara. Tatăl său s-a întors în 1930, și-a detronat fiul și a instituit dictatura. Generalul Ion Antonescu, în calitate de premier, l-a forțat pe Carol al II-lea să părăsească țara și l-a adus pe Mihai I, care a restaurat Constituția democratică din 1923, l-a forțat pe Ion Antonescu să abdice și a decis întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Regele Mihai I a fost obligat de comuniști să abdice la 30 decembrie 1947, în aceeași zi proclamându-se republica populară. După Revoluția din 1989 a fost împiedicat de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară. Cetățenia română i-a fost redată abia în 1997.
Rusia
Ultimul împărat al Rusiei, țarul Nicolae al II-lea, a domnit timp de 21 de ani, între 1894 şi 1917, când a fost nevoit să abdice ca urmare a Revoluției din februarie, prin care puterea a fost preluată de bolșevici.
A fost omorât un an mai târziu, împreună cu întreaga familie, țarina Alexandra Feodorovna și cei cinci copii. Povestea asasinării familiei domnitoare a Rusiei a cutremurat întreaga lume și a dat naștere mai multor legende. Nicolae al II-lea și familia sa au fost sanctificați de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse.
Revoluția rusă a instaurat regimul comunist și a provocat prăbușirea economiei, ceea ce a dus la o foamete severă. Provinciile fostului imperiu au alcătuit apoi URSS.
Bulgaria
Aflată sub ocupația trupelor sovietice, Bulgaria l-a înlăturat de pe tron pe regele Simeon al II-lea în 1946, în urma unui referendum falsificat. Decesul tatălui său, Boris al III-lea, a determinat urcarea prematură pe tron a acestuia, în 1943, la vârsta de 6 ani, fiind asistat de un consiliu de regență condus de prințul Kiril de Bulgaria, fratele său.
Prințul Kiril a fost arestat și executat de comuniști în 1945, împreună cu 22 de membri ai cabinetului. Regele Simeon al II-lea a fugit în Egipt, stabilindu-se apoi în Spania. El nu a abdicat oficial niciodată.
După căderea Cortinei de Fier, Simeon al II-lea al Bulgariei s-a întors în țară, unde a intrat în politică. A fost premier între 2001 şi 2005. În prezent trăiește și are 80 de ani.
Ungaria
Ungaria a fost parte din Imperiul Habsburgic și apoi Austro-Ungar. În 1919 a avut loc o revoltă comunistă condusă de Bela Kun, în urma căreia a fost instaurată republica sovietică. Noua republică a fost însă repede înlăturată, puterea fiind preluată de amiralul Miklos Horthy, care a instituit regența. Extinderea influenței comuniștilor în regiune a dus la declararea republicii în Ungaria în 1946.
Polonia
Împărțită între Imperiul Austro-Ungar, Prusia și Imperiul Țarist, Polonia a devenit în 1918 independentă și s-a proclamat republică.
Iugoslavia
Petru al II-lea Karageorgevici a urcat în 1934 pe tronul Iugoslaviei, în urma asasinării la Marsilia a tatălui său. Având doar 11 ani, a fost instituită regența condusă de prințul Pavel. Acesta a semnat în 1941 participarea Iugoslaviei la cel de-al Doilea Război Mondial de partea Axei. Două zile mai târziu însă, Petru al II-lea l-a înlăturat de la putere pe unchiul său. Rezultatul a fost invadarea Iugoslaviei de către Germania. Aceasta a capitulat, regele plecând în exil. Petru al II-lea a murit în 1970, la 47 de ani, în SUA.
Cehoslovacia
Provincie a Imperiului Austro-Ungar, a devenit independentă și s-a proclamat republică după Primul Război Mondial.
Albania
Președinte al Albaniei între 1925 şi 1928, Ahmet Zogolli a instaurat monarhia constituțională și a devenit rege între 1928 şi 1939, sub numele de regele Zog I. Italia fascistă a invadat în 1939 țara și a anexat-o, regele Zog I fiind nevoit să fugă în exil. A murit în 1961 la Paris.
Casele Regale ale Europei cu Vaticanul in frunte , cestui que vie , sint tumorile societatii , monstrii paraziti nesatui .
Ati uitat Danemarca.