Veniturile statului român în 2017 au reprezentat 29,9% din PIB, comparativ cu 29,4%, cât s-a consemnat în 2016. Diferența nu este foarte mare. În schimb, cheltuielile cu personalul au fost cu 22% mai mari, iar cele cu asistența socială – cu 13,1%. Asta înseamnă că majorările de pensii și salarii din sistemul bugetar au fost acoperite din bani luați din altă parte, și anume: de la investiții, din creșteri de accize, din profitul companiilor de stat și din împrumuturi interne și externe. Dar și de la alți bugetari. Statul nu plătește pensiile și salariile, ci doar redistribuie veniturile.
Ce s-a dat
Ministrul Vasilescu a spus că pensia minimă a crescut în 2017 cu 30%, până la 520 lei, iar de la 1 iulie 2018 se vizează 640 lei, pentru un număr de peste un milion de beneficiari.
Pe 1 ianuarie 2017, punctul de pensie s-a majorat cu 5,25%, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei. În acest an va fi crescut la 1.100 lei. Creșterea de 22% a salariilor a fost determinată de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016. Și personalul plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale a beneficiat de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017. Vorbim și despre majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017, majorarea cu 30% a salariilor personalului din bibliotecile naționale și muzee naționale începând cu iunie 2017, majorarea cu 15% a soldelor de funcție ale personalului militar începând cu iunie 2017, majorarea cu 10% a salariilor de funcție ale polițiștilor începând cu 1 octombrie 2017, precum și aplicarea începând, cu 1 iulie 2017, a prevederilor din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Pentru 2018, PSD spune că toți bugetarii vor avea o creștere de 25% pe brut, de la 1 ianuarie, cu două excepții: cei cărora le-au fost ajustate salariile; cei care au o creștere mai mare de 25%, adică 28,5%, cum ar fi IT-iștii, cercetătorii, persoanele cu handicap și lucrătorii sezonieri.
Ce s-a luat
Revoluția fiscală gândită de PSD duce la scăderea veniturilor mai multor categorii de contribuabili: oamenii care lucrează ca personal auxiliar în spitalele de psihiatrie, TBC și boli infecțioase; salariaţii din Educație care nu sunt angajați cu normă întreagă; angajații din instituții subordonate Ministerului Culturii; angajații din Ministerul de Externe, Ministerul Tineretului și mai multe autorități publice; grefierii și câteva mii de polițiști. Banii cuveniți acestora vor merge către ceilalți beneficiari. Creșterea economică de aproape 7%, cât se va consemna probabil în 2017, este alimentată în special de evoluția consumului stimulat de politicile fiscale ale Guvernului și de ținerea jos a dobânzilor de politică monetară de către Banca Centrală. Zilele trecute, România a luat un împrumut de 2 miliarde dolari pentru acoperirea deficitelor. Deficitul bugetar în 2017 este la limita celor 3% acceptate de UE pentru că România a apăsat puternic pe pedala cheltuielilor.
„Bunăstarea nu se poate clădi pe creșteri din pix ale veniturilor pe credit ieftin și pe stimularea consumului. Din contră, asta nu face decât să ne ducă în criză sau măcar într-o corecție, așa cum se întâmplă în SUA. E de datoria noastră, a celor care am învățat ceva, să repetăm, și pe soare și pe ploaie, mai ales pe vreme de euforie, că nu există dezvoltare fără acumulare de capital, fără dobânzi serioase, fără economisire, adică fără sacrificii. Nu există. Nu poți să trăiești mai bine acum decât furând din viitor. Tot ce poate să-și propună omul serios este să trăiască mai bine în viitor, făcând sacrificii acum, adică economisind și investind prudent. (…) Orice altceva este caterincă, vrăjeală și rețetă de sinucidere economică“, declară economistul Bogdan Glăvan.
Bani s-au luat și de la investiții
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 26,7 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB. Comparativ, în 2016, acestea au fost de 29,5 miliarde lei, respectiv 3,9% din PIB. De asemenea, cheltuielile cu bunuri şi servicii și subvenții au scăzut față de anul 2016 cu 0,7%, respectiv cu 6,1%. O altă sursă de venit a fost profitul companiilor de stat. Cabinetul Tudose a cerut acestor societăți să verse cu 2 miliarde lei mai multe dividende decât era prognozat la începutul anului trecut pentru a acoperi gaura la buget. Această măsură a fost trecută în proiectul de rectificare bugetară din toamnă și a venit doar la câteva luni după ce guvernul Grindeanu a stabilit o cotă minimă de 90% de repartizare a profitului companiilor de stat, față de 50%, cât era până atunci. În toamnă, guvernul a mărit acciza la carburanți, în două tranșe, 15 septembrie și 1 octombrie, motivând că prețul barilului pe piața internațională este mic și că benzina și motorina nu sunt scumpe.
Tot atat de mare cat TICALOSIA celor care au promis si PROSTIA celor care crezut ! Pentru ca , n’asa , ” Indrazneste sa crezi !” ! Au crezut si s-au fript ! Da’ nicio grija , uita repede !
@Nastratin. Nu esti intre cei vizati in articol, postezi la plezneala, adica te faci ca intelegi da` esti pe de laturi !
@ Nastratine, pune mana pe carte ca sa ai parte de o minte luminata.Te simti singur in intuneric?
Este foarte greu sa se faca revolutia fiscala adica sa ia de pensionarii de lux si sa dea la amarati. De ce? Fiindca bastanii( bugerii de lux) au foarte mare forta si tipa pe toate canalele. Dac si grefierele care au salarii babane tipa ce sa mai vorbim de bastanii din politie. Daca majoritatea parlamentara nu are sange in instalatie nu se va face revolutie fiscala, adicatelea bugetarii de lux vor devani mai bogati si amaratii tot mai saraci. Prapastia va fi din ce in ce mai mare.
Minciuna salariilor mărite este gogonată și patologică la PSD la fel ca ipocrizia. Zice onor guvernul azi: „din ianuarie 2018, persoanelor care au contract individual de muncă cu timp parţial, deci part-time, li se vor reţine contribuţiile de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate raportate la venitul brut de care beneficiază, iar diferenţa până la nivelul contribuţiilor aferente salariului minim pe economie va fi suportată în numele angajatului de instituţia bugetară angajatoare sau de către angajatorul privat”. Cu alte cuvinte Mulguța obligă angajatorul de la stat sau cel privat, fie să o termine cu contractele part-time trimițând lucrătorul la plimbare prin concediere, fie să le facă la normă întreagă deși nu are nevoie.
Gogorita asta cu patroni care nu platesc contributiile salariatilor si uite unde e buba, e facatura cusuta cu ata alba. Daca asa ar fi si unii patroni, adica nu toti, ar fi refuzat sa plateasca contributiile era usor sa trimiti oameni pe teren si sa ii umple cu amenzi plus eventual inchiderea firmelor lor. Iar patronii respectivi, cu siguranta ar fi platit imediat darile ca sa evite amenzile bine meritate. E mai usor sa controlezi niste firme ce au evidenta angajatilor lor decit sa iei fiecare om la puricat si sa mai ai si o armata de vatafi sau perceptri, ce trebuie si ei sa fie platiti si nu putin, ce ii au sub atenta observatie pe cei ce muncesc si traiesc in tara. Logistic e mai usor sa verifici un numar mult mai mic, cel al firmelor, decit sa incerci sa verifici pe fiecare om in parte, adica masa de multe milioane ce lucreaza in cimpia muncii. Dar ce s-a vazut este cum ori ce timpenie, ce pare logica, e luata de multi oameni de pe strada fara critica proprie, isi insusesc apoi acel adevar propagat de raspidaci si apoi il repeta ca si cum ar fi bine informati, iar daca le pui informatia la indoiala e ca si cum ii pici cu ceara sau ii injuri de mama. Iar apoi cind vad cum acel adevar ii afecteaza direct, par unii, dar nu toti, sa incepa cu indoieli, dar asa subtire.
Deci spuneti ca in 2016 salariile insemnau 29,4% din PIB, daca PIB-ul a fost 100 lei, atunci valoarea lui a fost 29,4 lei iar daca cresterea PIB-ului a fost de 5,4% atunci cei 29,9% din PIB-ul 2017 inseamna 29,9×105,4:100=31,51 lei, deci daca facem diterenta 31,51-29,4=2,11, deci in valoare absoluta cresterea a fost de 2,11. In situatia in care PIB-ul a ajuns la 200 miiarde de $ si in unele ziare a apurut o creste chiar de 8% fata de 5,5% la care s-a calculat atingerea valorii de 200 de miliarde de euro, atunci chiar si 0,5% din 200 miliarde de euro insemna aprox. UN MILIARD DE EURO CRESTEREA SALARIALA DIN 2017