Homarii, caviarul și șampania etalate la Davos au făcut cunoștință, săptămîna trecută, cu noua îngrijorare a bogaților lumii: instabilitatea politică.
Între o mușcătură din foie gras și o sorbitură de Château Margaux, șefii corporațiilor multinaționale s-au plîns de slăbiciunea liderilor politici, de mediocritatea și volatilitatea lor, de incapacitatea guvernelor de a asigura exploatării omului de către om un profit la fel de năpraznic ca pînă acum. Forumul Economic Mondial a fost mai bogat și mai trist ca altădată, adică a pus la un loc rente mai mari și mai nemulțumite cu birocrați mai incapabili, chiar dacă mai ușor de cumpărat. Preocuparea pentru soarta săracilor lumii a adus pe aeroportul din Zürich atîtea jet-uri private, încît se zice că însuși Klaus Iohannis și-ar fi dorit să participe la eveniment, ca să vadă ultimele modele.
În prăpastia tot mai mare ce se cască între bogați și săraci s-au turnat cele mai scumpe licori obținute din fermentația ideilor climatice, iar la focul cuvintelor de lemn s-au fript potîrnichi scoase de pe lista speciilor pe cale de dispariție. A fost un eveniment dedicat ipocriziei și lăcomiei corporatiste, la care liderii politici, convocați de instituția CEO, au jucat cu și mai mult zel rolul de chelner de bacșișuri mici.
Trecînd peste declarațiile de complezență legate de războaie, climă, dezinformare și Inteligență Artificială, se poate spune că singura neliniște a forumului a rămas scăderea ratei de creștere a profitului. Structurile suprastatale numite corporații multinaționale și-au anunțat, cu oarecare discreție, nemulțumirea față de incapacitatea politicienilor de a produce stabilitate și predictibilitate. Anul electoral 2024 aduce la urne aproape jumătate din populația planetei și există riscul de a apărea breșe de stabilitate chiar în teritoriile democrației, acolo unde își are centrul de operațiuni imperiul capitalului. Europa și SUA trec prin alegeri majore care pot schimba jocul conservator al influenței suprastatale exercitate de corporații, iar acest lucru poate încetini galopul marilor randamente, poate crește taxele și poate scădea imunitatea fiscală.
De aici și avertismentul nerostit al lumii corporatiste: vom interveni în acest proces. Așa cum arată destule precedente – atît pe plan internațional, cît și pe micul nostru plan național –, capitalul privat știe să intervină în procesele politice așa încît alegerile să conducă la guvernări care-l favorizează. Dacă lăsăm la o parte operațiunile de anvergură – adică loviturile de stat organizate în state înapoiate, războaiele pornite pentru dominația pieței hidrocarburilor și gherilele mediatice orchestrate prin rețele de agenți –, găsim chiar și în România, în palmaresul nostru mărunt, acțiuni care put de la o poștă a presiune corporatistă.
Avem companii multinaționale care pun presiune pe partide, pe Președinție și pe Guvern în interes privat. (…)
Escortele, la mare căutare în timpul Forumului Mondial de la Davos
În România, corporațiile multinaționale nu au drept competitor capitalul românesc.
Citeste articolul integral pe catavencii.ro
Aici nici un comentariu ca e greu de digerat dar dureros de adevarat.
Acum 20 de ani cand CTP ul era normal votbea de dictatura multinationalelor ,uite ca sa infaotuit si e pe fata,iari CRP ul e de partea loe acum.