Creșterea inflației, scăderea economică și cele două deficite, al balanței comerciale și de cont curent, sunt cele patru probleme fundamentale ale economiei românești. Acestea se manifestă pe fondul unei crize majore generată de pandemie și, mai nou, de războiul de la granițele României.
Astăzi, Institutul Național de Statistică a anunțat că rata anuală a inflației a ajuns la 10,2%, cel mai înalt nivel din ultimii 18 ani. De la BNR ni se transmite că trendul de creștere va continua.
”Presiunile inflaționiste rămân ample, de data aceasta în spatele evoluției inflației au stat produsele alimentare, practic prețurile energiei s-au transmis în alimente, în timp ce serviciile au resimțit mai puțîn șocul, fiind mai puțîn intensive energetic. Rata de transmisie, influența creșterii prețurilor energiei în creșterea prețurilor alimentelor, este foarte rapidă și puternică. Poate numai cursul de schimb să aibă o rată de transmisie mai mare decât prețurile la energie”, spune Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație BNR.
Conform acestuia, Banca Centrală încearcă să contrabalanseze aceste “efecte de runda a doua”, generate de prețurile energiei, printr-o anumită stabilitate a cursului. Dobânzile mai mari ne ajută la stabilitatea cursului. Recent, CA al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an. Atunci când rata dobânzii crește, scade oferta de bani, politica monetară este considerată restrictivă, accesul la credite este îngreunat din cauza majorării ratelor, consumul populației și al întreprinderilor scade, ceea ce duce la temperarea creșterii economice. O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 3%, ceea ce înseamnă că respectiva companie ar plăti o dobândă cu 3% superioară ratei de referință actuale. Așadar, costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.
Popa spune că încă suntem la mai puțin de jumătate din rata inflației cu dobânzile, și cu rate de dobândă de politică monetară mai mici decât în Ungaria, Polonia și Cehia. ”Efectele de runda a două vor continua, iar BNR, știind foarte bine că politică monetară nu poate stopa criza energetică sau conflictul militar, a ridicat totuși dobânda cu 0,5 puncte procentuale. Măsurile au fost luate că la carte: am început din primăvara anului trecut prin oprirea cumpărării titlurilor de stat, controlul ferm al lichidității și creșterea dobânzilor. Măsurile vor continuă, trebuie să continue”, afirmă oficialul BNR.
O a doua problemă a economiei este încetinirea creșterii. Banca Mondială a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economiei României în 2022, cu 2,4 puncte procentuale faţă de previziunile din ianuarie, la 1,9%, avertizând că riscurile de încetinire, legate de războiul din Ucraina şi evoluţia variantelor de Covid-19, sunt ridicate, potrivit unei actualizări a prognozelor economice ale Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, publicată duminică. Economia României a înregistrat în 2021 o creștere de 5,9% față de 2020 şi de 2,4% pe seria brută în trimestrul IV al anului trecut, faţă de acelaşi trimestru din 2020. ”
Suplimentar, creșterea economică încetinește, gap-ul pozitiv se închide, diminuând presiunile inflaționiste de pe partea cererii”, susține Popa.
În plus, avem două deficite majore. ”Acestea sunt problemele fundamentale. Am intrat în pandemie cu cele mai mari deficite, ieșim din ea la fel”, consideră Popa. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a României s-a ridicat în primele două luni ale lui 2022 la nivelul de 4,581 miliarde de euro, mai mare cu 1,504 miliarde de euro decât cel înregistrat în perioada ianuarie-februarie 2021, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna februarie 2022, exporturile FOB au însumat 7049,3 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 9,508 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,459 miliarde de euro. Faţă de luna februarie 2021, exporturile din luna februarie 2022 au crescut cu 21,9%, iar importurile au crescut cu 23,8%. În perioada 1.I-28.II 2022, exporturile FOB au însumat 13,808 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 18,39 miliarde de euro. În perioada 1.I-28.II 2022, exporturile au crescut cu 23,4%, iar importurile au crescut cu 28,9%, comparativ cu perioada 1.I-28.II 2021. Aceste date arată că producția internă nu poate să susțină cererea și drept urmare românii cumpără foarte mult din străinătate. În felul acesta, iese valută foarte multă din țară pentru că noi răsplătim munca altora. Atunci când importurile depășesc exporturile, cererea de valută a unei țări în ceea ce privește comerțul internațional este mai mică. Reducerea cererii pentru o monedă face ca aceasta să fie mai puțin valoroasă pe piețele internaționale.
Totodată, România a încheiat prima lună din 2022 cu un deficit de cont curent de 815 milioane euro, faţă de un excedent de 9 milioane euro în luna ianuarie 2021, arată datele publicate de BNR. În structura acestuia, schimburile internaţionale de bunuriau generat un deficit de 2 miliarde euro, mai mare cu 868 milioane euro faţă de perioada similară de anul trecut, iar balanţa serviciilor a înregistrat un excedent de 684 milioane euro, mai mic cu 22 milioane euro.
Cea mai mare diferenţă din zona serviciilor apare în cazul turismului, unde deficitul s-a majorat de la 90 milioane euro în ianuarie 2021 la 232 milioane euro în ianuarie 2022. În schimb, trasnportul a avut o evoluţie pozitivă, excedentul din acest sector crescând la 336 milioane euro,de la 290 milioane euro în urmă cu un an.
În categoria de servicii de telecomunicaţii, informatice şi informaţionale, excedentul a avut de asemenea un avans, de la 272 milioane euro în ianuarie 2021 la 316 milioane euro în prima lună din 2022.
Cele patru probleme majore ale Romaniei sunt:
1. Amestecul securitatii in toate domeniile, mai ales in justitie.
2. Amestecul politicului in economic.
3. Amestecul alogenilor in conducerea tarii si prostocratia ridicata la rangul de virtute.
4. Amestecul strainilor in treburile noastre
Si datoria nu o puneti ca o problema fundamentala? Am trecut de 50%din PIB.
Cele 4 mari probleme ale Romaniei, sunt cel putin 100.
Unde nu exista probleme MARI in Romania actuala? Pana si traversarea strazii pe trecerea de pietoni si la lumina verde a semaforului a devenit o problema mare, ba chiar vitala, ptr ca poti sa-ti pierzi viata complet nevinovat. Iar cum de obicei criminalul scapa chiar si fara o amenda de 50 Lei, iata din nou o mare problema.
Nu mai stau sa ma gandesc, din cauza ca in mod sigur as putea gasi chiar mai mult de 100 de probleme mari ale Romaniei. Nici inainte de 1989 Romania nu avea atatea probleme mari ca acum.
Acum e momentul sa cumpărăm US dolari.. Că tot vor toți sa scape de ei…
Mai avem un pas pana la falimentul Romaniei ca tara , pana in momentul cand nu vom mai putea returna imprumuturile contractate pe piata de capital ! Pai, cum asa ? Foarte simplu , alesii neamului au imprumutat bani pe spatele nostru , al tuturor , fara sa ne intrebe daca suntem de acord , fara sa ne spuna ce s-a facut cu acesti bani , care este eficienta acestor imprumuturi si cum vor fi returnati ! Prostimea nu trebuie sa stie ! Cand va veni ora scadentei , toti se vor da cu spatele la gard si vor ridica din umeri ( cu buzunarele pline ) : nu stim , nu suntem vinovati , n-am furat ! Daca nu furati de ce nu dati socoteala poporului roman , cum ati folosit acesti bani , pana la cent ? Logic , de ce ? Romania va continua sa se prabuseasca economoc ; pai vinzi lemn brut si cumperi mobila , placi aglomerate , parchet , etc., vinzi grau si cumperi paste fainoase , biscuiti , aluat congelat pentru paine, etc ., vinzi floarea soarelui si cumperi ulei alimentar , vinzi porumb si cumperi carne , lapte si preparate, distrugi industria , care a mai ramas si , culmea , distrugi productia proprie de ingrasaminte chimice ca sa cumperi din import ! Unde o sa ajungem asa ? La faliment , desigur ! Cat de dobitoc sa fii , ca sa nu intelegi asta ? Romanii tac, vorba este, pana cand ?