În județele Teleorman, Buzău, Vaslui și Mehedinți există cel mai mare număr de gospodării beneficiare de venit minim garantat la 1.000 de persoane.
Conform cifrelor Monitorului Social, proiectul Friedrich-Ebert-Stiftung România, în Teleorman sunt 46,88 de gospodării care primesc astfel de venit, în Buzău – 42,28, în Vaslui – 41,77 și în Mehedinți – 39,02. La polul opus se situează Capitala, cu 0,20, Aradul, cu 9,09, Prahova, cu 10,68, și Sibiul, cu 13,44. Reprezentanții Friedrich-Ebert-Stiftung România pun aceste discrepanțe pe seama numărului de locuri de muncă, puține în județele unde venitul minim garantat este mai întâlnit și multe în celelalte.
„Contrar mitului oficial care ne spune că asistații social nu vor să muncească pentru că sunt leneși, datele ne arată că, de fapt, acolo unde avem mulți beneficiari de venit minim garantat, există foarte puține locuri de muncă disponibile. Avem o corelație negativă între proporția locurilor de muncă dintr-un județ și proporția beneficiarilor de VMG (venit minim garantat, n.r.). Cu alte cuvinte, faptul că avem mulți asistați social într-o localitate e un efect al sărăciei și lipsei de oportunități economice, nu o cauză a acesteia“, susține Victoria Stoiciu, coordonator programe la Friedrich-Ebert-Stiftung România.
În București, de exemplu, sunt 4,79 de locuri disponibile la 1.000 de persoane, în Arad – 5,37, în Sibiu – 4,28 și în Prahova – 3,37. În Mehedinți sunt 0,37, Teleorman – 1,1, Buzău – 1,49 și Vaslui – 1,36. Sunt județe care stau la fel de prost la acest capitol: Giurgiu, cu 0,25, Olt, cu 0,54, Bacău, cu 0,05, Covasna, cu 0,67, Botoșani, cu 0,21, Bihor, cu 0,55. „În județele în care există relativ multe familii beneficiare ale venitului minim garantat, oferta de locuri de muncă este relativ redusă – este mai ales cazul județelor Teleorman, Buzău, Vaslui, Mehedinți. În județele în care există relativ puține familii beneficiare ale venitului mnim garantat (Arad, București, Sibiu, Prahova), oferta de locuri de muncă este bogată numeric. Această constatare nu susține ipoteza că majoritatea beneficiarilor acestui tip de protecție socială refuză oportunitățile de muncă.
Dimpotrivă, este mai plauzibil că oferta limitată de locuri de muncă duce la înmulțirea situațiilor care fac necesară asistența familiilor de către stat“, se arată în concluzia Friedrich-Ebert-Stiftung România. Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populație care dispune de ansamblul capacităților fizice și intelectuale care îi permit să desfășoare o muncă utilă în una dintre activitățile economiei naționale. Aceste resurse includ: populația în vârstă de muncă, aptă de a lucra, precum și persoanele sub și peste vârsta de muncă aflată în activitate.
Ce inseamna asta la pensile si salariile nesimtite pentru bugetari!?
Ticalosi ce sunteti!
Unde s-a mai pomenit salarii la bugetarisi pensii de 20000-30000lei pe luna?
Aici este subminarea Romaniei!
Crd ca sunt si oameni necajiti , pentru care nu prea mai sunt alte solutii ! Dar de munca se mai gaseste , dar putini sunt cei care renunta la ajutorul social, pentru a se recalifica , sau pentru a munci in agricultura ! Nu , dragilor , suntem romani si munca e grea ! Mai bine , bani putini , dar la umbra ! Si in occident sunt asistati sociali , dar sunt monitorizati , zi de zi, la sange ! Orisice asistat social , prins cumparand tigari , sau bautura , pierde imediat ajutorul social . Acolo nu este loc de intors ; nu merge cu vrajeli . Asa e si-n Romania ? Spuneti d-voastra ? Uni cum iau bani , fuga cu ei la carciuma , ba mai beau si alocatiile copiilor. Nu este vina lor ! li se permite ! Nimeni nu-i controleaza , nimeni nu-i verifica . Asta-i tara !