Completele de judecători, din nou pe masa CCR

imunitate judecatori CCR

UPDATE. Președintele Senatului Teodor Meleșcanu a sesizat, joi, Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte în privinţa constituirii completelor de judecată.

„Încă din anul 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa legalităţii constituirii unor complete la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai exact, completele de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalţii demnitari ai statului. Cu aceasta ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu şi în acord cu art.73 alin.3 lit.l) şi art.126 alin.4 din Constituţia României că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completelor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii”, arată Meleşcanu, pe site-ul Senatului.

În opinia sa, „dacă în privinţa completelor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completelor de 3 judecători, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii”.

„Acest lucru a fost semnalat la început de unele instanţe din ţară care au admis excepţiile de neconstituţionalitate ale unor justiţiabili, sesizând Curtea Constituţională cu această problemă. În acelaşi sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizări venite din partea cetăţenilor şi a sesizat, la rândul său, Curtea Constituţională, în legătură cu problema constituirii completelor de 3 judecători. Prin urmare, era de datoria mea, ca preşedinte al Senatului, Cameră decizională în procedura parlamentară a adoptării legii organice privind organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art.75 alin.1 şi alin.3 din Constituţia României, să sesizez Curtea Constituţională în legatură cu acest conflict juridic de natură constituţională. Aceasta cu atât mai mult cu cât potrivit art.16 din Constituţia României, cetăţenii sunt egali în faţa legii şi nimeni nu este mai presus de lege”, a adăugat Meleşcanu în comunicatul citat.

Reprezentanții Curții Constituționale au transmis că părțile implicate în conflict au termen până la 20 noiembrie pentru a-și exprima punctele de vedere. Termenul pentru ședința de judecată se va stabili ulterior.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

7 Comentarii

  1. @ Dacă ați considera că decizia CCR referitoare la completele de judecată repune pe rol toate dosarele judecate de completele ,,neconstituționale constituite”, după cum a constatat CCR, inclusiv dosarele în care au fost pronunțate achitări, ?

  2. @Ăstia au început să amintească de ziceri de ale lui Gheorghe Becali, ?

  3. @Apreciați și că aceia ce au judecat la completele neconstituționale ar trebui să restituie veniturile din salarii și indemnizații, obținute pentru judecarea dosarelor ce se vor rejudeca,?

  4. Vedem inca o data inutilitatea CCR si a CSM,care ar trebui desfiintate,ca gasti pesedisto-parazite!In SUA judeca 1(un) judecator si nu e o problema,aici trebuie garnituri de 5(cinci) ca vagoanele la trenurile personal,ca 3(trei) sunt prea idioti sa judece o cauza Ce e aia”complet de judecata neconstitutional”unde scrie in Constitutie cati judecatori trebuie sa compuna un complet de judecata(aspectul constitutiv)?? Nicaieri,sunt aranjamente legislative sa asigure penalilor portite de scapare!

  5. Constitutia a devenit o minge de pigpong ?,legile sunt rastalmacite ,completele nu-s competente ,judecatorii sunt amatori !!
    si asta in cazul cand ajung in justitie: golanii,derbedeii,mafiotii ,analfabetii din politica din guvern,baronii locali,pentru restul muritorilor nu-s chichite avocatesti nu se prescriu infractiunile tribunalele toaca si joaca dupa cum li se canta .PARODIA juridica continua ,indivizi platiti cu sume astronomice trag mata de coada si nu-s instare sa spuna e alba sau negra !!,ce mare alegere ??.
    Daca vreti complete specializate pe tipuri de infractiuni puneti mana pe carte ,scoliti popandaii pentru ceea ce cereti ca altfel fara o specializare oficiala vor fi contestati la prima infatisare ,iar circul intra in cercul vicios si bagabontul
    scapa prin prescrierea faptei !.In materie de bataie de joc sunteti maiestri vezi :lovitura de stat din 89 !,vezi mineriadele ,vezi distrugerea economiei nationale -circoteca privatizarilor,vezi retrocedarile pe acte false ,vezi inalta tradare la tot pasul !,voi v-ati legat la ochi ca sa jucati baba -oarba ??

  6. Lege 78 din 8 mai 2000se instituie măsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie Art. 29. (1) Pentru judecarea infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate acestora, prevăzute în prezenta lege, pot fi constituite complete specializate, potrivit art. 15 din Legea nr. 92/1992. rep., cu modificările.
    (2) Judecătorii care compun aceste complete specializate, procurorii care funcţionează în cadrul Secţiei de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate din cadrul P de pe langa CSJ, al serviciilor şi birourilor teritoriale specializate, precum şi persoanele prevăzute la art. 28 alin. (4), (5) şi (6) vor primi, pe lângă celelalte drepturi băneşti, un spor de 30% din salariul de bază.
    Un nr.de 4 jude din compl.de 5 de la ICCJ in dos.lui Vilcov au sesizat CJUE,pe motiv ca Decizia CCR nr. 417/2019 ar intra în contradicție cu „dr.comunitar”,-creind conflictul de competenta intre Senat si ICCJ.Se invoca Art. 19 alin. (1) din TUE,prin care la nivel UE se previn infr.de terorism,spalarea banilor ,frauda sistemului financiar etc.Dr.comunitar este de aplicatie generala in UE pt. toate tarile,prevede prevenirea de principiu, prin Lg.organica interna 78/2000 sunt prevazute faptele si completele ce le judeca-specializate .Aici nu poate fi vorba de un „dr.de petitie” catre CJUE ci de ceva mult mai grav -de o actiune anticonstitutionala a lor ,iesire din cadrul legal al cauzei deduse judecatii,autoinvestirea cu „atributii”abuzive,inventate ,de a sesiza „organe suprastatale” necompetente in materie constitutionala ,deci savarsesc abateri disciplinare.In mod corect a fost sesizata CCR de Senat cu conflictul declansat de ICCJ.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.