Consiliul Concurenţei i-a avertizat atât pe deputaţi, cât şi pe reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice asupra situaţiei de la Loterie încă din 2011, ulterior aplicând şi amenzi pentru modul ilegal în care compania de stat utiliza aparatele de tip slot-machine.
Deşi au trecut aproape patru ani de atunci, abia acum Loteria Română şi Lotrom (firma elenă care a furnizat aceste aparate) au fost puse sub urmărire penală de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Ca urmare, toţi şefii companiei naţionale din perioada 2004-2015, angajaţi şi foşti angajaţi din Ministerul Finanţelor vor fi audiaţi în dosarul privind desfăşurarea fără licenţă a „păcănelelor”.
În vara anului 2012, Consiliul Concurenţei sublinia, în scrisoarea transmisă Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, că, „prin menţinerea actualului cadru legislativ, Loteria Română beneficiază de o măsură susceptibilă de a constitui ajutor de stat”.
La vremea respectivă, în Parlament se afla un proiect de lege prin care se introducea o taxă de acces pentru jocurile de tip slot-machine, în condiţiile în care Loteria era scutită de taxe pentru activitatea de videoloterie, activitate care se încadrează în categoria slot-machine, potrivit Consiliului Concurenţei.
Parlamentarii nu au ţinut cont de scrisoarea CC şi au trecut legea respectivă.
Ziarul BURSA a scris încă din primăvara anului 2013 despre acest caz, sesizând faptul că Loteria se află în afara legii.
Atunci, Sorin Constantinescu, consilierul directorului general al Companiei Naţionale Loteria Română în perioada 2012-2013, ne-a declarat: „Unul din contractele încheiate de Loterie cu grecii vizează aparatele de tipul video-lottery-terminal (VLT). Acesta a fost încheiat în 2003 şi este valabil până în decembrie 2013. Problema mare a respectivului contract este faptul că grecii nu au furnizat VLT-uri, ci slot machine, fapt pentru care Loteria nu operează VLT-uri, ci slot machine, ca orice alt agent economic. Potrivit OUG 77 din 2009, dacă Loteria desfăşoară jocuri pentru care nu are monopol, trebuie să plătească taxe la fel ca orice agent economic”.
Domnia sa ne-a spus că, în 2011, a avut loc un control al Gărzii Financiare în urma căruia s-a constatat că aparatele din Loterie nu sunt VLT, ci slot machine: „Şeful Gărzii Financiare a cerut directorului Metrologiei Române să-i dea în scris că acele aparate nu sunt VLT şi a primit, ulterior, o scrisoare de la Metrologie care confirma acest lucru şi care se află şi la Consiliul Concurenţei, şi la ANAF.
Conform legislaţiei autohtone, Loteria ar fi trebuit să plătească 2.000 de euro pe an – taxa de licenţă, înmulţit cu aproape 7.000 de aparate câte deţine în prezent, egal 14 milioane de euro. În trei ani, de când a fost aprobată Ordonanţa şi până anul trecut, sunt 42 de milioane de euro, bani pe care Loteria ar fi trebuit să-i plătească drept taxă de utilizare a acelor aparate. Compania nu plăteşte aceşti bani, pentru că operează în ilegalitate, neavând aparatele înregistrate ca fiind slot machine. Tot potrivit legii române, dacă operezi aparate fără licenţe se confiscă sumele încasate. Aici vorbim de 300 de milioane de euro – bani încasaţi de Loterie în ultimii trei ani, care ar trebui confiscaţi şi nu daţi grecilor, pentru că nu şi-au respectat contractul încheiat. Acesta prevedea ca ei să aducă aparate VLT – nişte terminale fără hard, unde jocurile provin de la un server, iar ei au adus slot machine, care sunt aparate normale, operate de orice agent economic de profil, ce trebuie să plătească taxe. Dacă aveam VLT, Loteria era scutită de la plata taxelor, întrucât, conform legii jocurilor de noroc din ţara noastră, pe produsele pe care are monopol – loz în plic, 6/49, VLT – Loteria nu plăteşte taxe”.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a Capitalei subliniază că în acest dosar statul ar fi fost prejudiciat cu peste 100 de milioane de euro.
Ieri, Sorin Constantinescu ne-a declarat: „În 2010 se ştia la toate nivelurile că Loteria operează ilegal – la nivelul MFP, al Consiliului de Administraţie, al Adunării Generale a Acţionarilor, al Comisiei de Jocuri de Noroc din cadrul ministerului.
Noi, ca asociaţii profesionale, am informat oficial, în cadrul şedinţelor la care participam, că Loteria operează la negru. În comisia de la finanţe erau prezenţi reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei, ai ANAF etc. Răspunsul era că nu se poate face nimic pentru că Loteria ar intra în faliment. De aici putem deduce că, acum, prin acţiunea deschisă în instanţă, cineva vrea să vadă Loteria în faliment. Raportul Gărzii Financiare din 2010-2011 a fost transmis la ANAF şi la DNA. Întrebarea este de ce autorităţile statului au mai lăsat încă cinci ani Loteria să săvârşească o infracţiune? Cine se face răspunzător de acest lucru?”.
Scrisoarea Consiliului Concurenţei din 2011 confirmă spusele domnului Constantinescu, precizând că raportul Gărzii Financiare încheiat în 2011 a fost transmis către ANAF şi DNA, documentul constatând faptul că „Loteria Română a prejudiciat statul prin neplata taxei aferente jocurilor de tip slot-machine pentru jocul numit videoloterie”.
Ar trebui să fie investigaţi toţi şefii Loteriei din 2009 până în prezent, este de părere Sorin Constantinescu, precizând: „Când am fost noi la Loterie (n.r. în perioada 2012-2013), am informat pe toată lumea despre acest aspect – şi pe membrii CA şi pe acţionarii din AGA şi ni s-a spus că nu este treaba noastră. S-a încercat muşamalizarea acestei situaţii cât s-a putut de tare”.
În opinia domniei sale, soluţia ar fi ca, după ce plăteşte prejudiciul statului, un investitor privat să cumpere compania, Loteria având un potenţial de 200 de milioane de euro pe an.
Loteria Română a fost amendată de Consiliul Concurenţei pentru contractul încheiat în 2003 cu grupul de firme greceşti Lotrom-Intralot-Intracom, Compania Naţională Loteria Română (CNLR) fiind penalizată cu peste 2 milioane de euro (circa 9 milioane de lei) de CC.
Autoritatea de Concurenţă a anunţat, la începutul anului trecut, că a aplicat amenzi în contractul încheiat pe video-loterie atât societăţii de stat, cât şi celor trei firme din grup, pentru încălcarea legislaţiei naţionale şi a celei comunitare. Suma totală a sancţiunilor aplicate de Consiliu se ridică la 3,76 milioane euro (16,85 milioane lei), Intralot SA Integrated Lottery Systems and Services fiind sancţionată cu 1,23 milioane euro (5,54 milioane lei), Intracom SA Holdings – cu 397.163 euro (aproape 1,78 milioane lei), iar Lotrom SA primind o amendă de 114.375 euro (512.469 lei).
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, ne-a spus că amenzile date de CC reprezintă 8% din cifra de afaceri realizată la noi de cele patru companii în anul 2012, în condiţiile în care cuantumul maxim care poate fi aplicat de Autoritatea de Concurenţă este de 10% din cifra de afaceri.
Potrivit CC, societăţile în cauză au realizat o înţelegere privind implementarea programului video-loterie în ţara noastră, prin stabilirea unei obligaţii de neconcurenţă în cadrul Contractului de credit-furnizor, încheiat pe zece ani (2003-2013).
Obligaţia de neconcurenţă prevedea că în timpul derulării contractului Loteria Română nu avea voie să desfăşoare un alt program de video-loterie sau unul similar în cooperare cu alte companii.
După ce controversatul contract a expirat, Compania Naţională Loteria Română a încheiat, în toamna anului trecut, un nou contract pe video-loterie, cu austriecii de la Novomatic, parteneriatul fiind, de data aceasta, pe o perioadă de 15 ani. Novomatic deţine circa 5% din Intralot, una dintre cele trei companii greceşti menţionate mai sus.
Sursele noastre spun că în spatele noului partener al Loteriei Române ar fi, pe lângă Grupul Novomatic, şi Benny Steinmetz (acţionar în proiectul Roşia Montană), Tal Silberstein (fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, pe vremea când acesta din urmă era premier, şi consultantul lui Traian Băsescu în timpul mandatului său de preşedinte, potrivit presei) şi omul de afaceri Remus Truică.
La doar câteva zile după ce Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a anunţat că Loteria este urmărită penal, în joia mare, Adrian Manolache şi-a dat demisia din funcţia de director general al companiei de stat, informaţia fiind anunţată în premieră de Ziarul BURSA.
Cererea domniei sale a fost acceptată de ministrul Finanţelor Publice.
Surse apropiate situaţiei ne-au declarat că Adrian Manolache va rămâne în funcţie până la data de 8 mai, când îi va expira preavizul, acesta fiind şef al Loteriei din primăvara anului 2013.
Reprezentanţii domeniului se întreabă cine i-ar putea lua locul lui Manolache la conducerea Loteriei, în condiţiile actuale.
„Cine îndrăzneşte să se ducă acum şef la Loteria Română? Un specialist din domeniu, cu siguranţă nu. Nu se poate face nimic acolo atâta vreme cât MFP este patronul”, opinează domnul Constantinescu.
Ministerul Finanţelor Publice este unic acţionar al Loteriei Române.
Sursa: bursa.ro.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.