A doua rectificare bugetară pe care Guvernul Ponta o pregăteşte prevede o majorare semnificativă a cheltuielilor curente (personal, bunuri și servicii, subvenții) concomitent cu diminuare masivă a cheltuielilor totale de natura investițiilor programate care sunt prevăzute să scadă cu 3.155 milioane lei față de nivelul prevăzut în prima rectificare bugetară din anul 2015, se arată într-un punct de vedere al Consiliului Fiscal pe marginea rectificării.
Reducerea cheltuielilor de investiții, neînsoțită de o îmbunătățire semnificativă de eficiență, pentru a acoperi reducerile de taxe și creșterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă și va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creșterii economice potențiale a economiei.
În plus, reducerea investițiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu și lung, susţin oficialii Consiliului Fiscal.
Cheltuielile bugetare sunt revizuite ascendant cu 2,99 miliarde de lei, iar sursele aceste modificări sunt:
– Cheltuieli de personal: +2.140 milioane lei. Această majorare este explicată în principal prin decizia de a plăti în avans față de eșalonarea inițial a unor drepturi de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești (1.000 milioane lei), la care se adaugă impactul bugetar al majorării salariilor în sectorul sanitar cu 25% începând cu 1 octombrie (300 milioane lei), a celei de 12% începând cu 1 august în cazul personalului din autoritățile executive locale (300 milioane lei), majorarea normei de hrană în sectorul de apărare și ordine publică (250 milioane lei). – Bunuri și servicii: +941 milioane lei, în special pentru sectorul de apărare. – Subvenții: +1.255 milioane lei în contextul alocării de sume pentru despăgubiri acordate producătorilor agricoli pentru pagubele cauzate de secetă (300 milioane lei), creșterea subvenției pentru motorină, precum și pentru serviciul public de transport feroviar de călători. – Proiecte cu finanțare din fonduri postaderare nerambursabile: -897 milioane lei.
Diminuarea este contrapartida revizuirii descendente a programului privind sumele primite de la UE. Rezervele exprimate acolo cu privire la ritmul în care ar trebui să se accelereze intrările de fonduri europene pentru a fi asigurată convergența la nivelurile programate se aplică și în cazul cheltuielilor asociate. – Asistență socială: +439 milioane lei. – Cheltuieli de capital: -2.349 milioane lei, modificarea fiind în linie cu subexecuția masivă din primele 8 luni ale anului în ceea ce privește cheltuielile de investiții. – Fonduri de rezervă: +841 milioane lei.
Această modificare apare drept surprinzătoare în condițiile în care în anii trecuți sumele cheltuite prin intermediul fondului de rezervă nu erau neapărat cele stabilite cu ocazia iterațiilor succesive ale bugetului general consolidat, sursele de alimentare ale acestuia fiind reprezentate de sumele rămase necheltuite la nivelul unor ordonatori de credite.
Consiliul fiscal susţine că a elaborat anterior analize cuprinzătoare ale modului de utilizare a sumelor din fondul de rezervă arătând lipsa de transparență a alocărilor din acest fond, inexistența unor criterii clare de clasificare a cheltuielilor care pot fi finanțate din fondul de rezervă bugetară, lipsa unui control din partea Parlamentului sau a altei instituții cu privire la modalitatea de cheltuire a banilor și a formulat recomandări ferme de modificare a legislației care stabilește modul de utilizare a fondului de rezervă.
Imaginea cheltuielilor este în linie cu execuția bugetară la 8 luni care consemnează un nivel al investițiilor publice scăzut, de circa 15,13 miliarde lei (sau circa 2,1% din PIB), în condițiile unei ținte declarate de 47,36 miliarde lei (6,72% din PIB), modificată acum la 44,2 miliarde lei (6,27% din PIB), ceea ce ar echivala cu o creștere de circa 37% față de anul 2014. Această evoluție nu este însă una dezirabilă, fiind bine știut din clasamentele internaționale de competitivitate că slaba calitate a infrastructurii reprezintă principala problemă de competitivitate a României în materie de calitate a mediului investițional.
Cu toate acestea, cheltuielile de investiții publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB. În opinia Consiliului Fiiscal, pentru anul 2015 riscurile sunt mai degrabă înclinate în direcția înregistrării unui deficit bugetar mai mic decât ținta pe fondul incapacității de a executa programul de cheltuieli.
Cu toate acestea, pe termen mediu, angajarea unor cheltuieli suplimentare de natură permanentă (cum ar fi cele de natură salarială) semnificative, concomitent cu o reducere amplă a taxelor și impozitelor prevăzută în noul Cod Fiscal (în special a celor pe consum – TVA și accize) sunt de natură, în lipsa unor măsuri compensatorii, să apropie deficitul în 2016 de limita de 3% din PIB concomitent cu devierea semnificativă de la obiectivul pe termen mediu de 1% deficit structural.
În plus, anul 2017 ar putea consemna depășirea limitei de 3% din PIB, în principal în condițiile în care va intra în vigoare a doua serie a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal.
Prin urmare, derapajul bugetar ar fi unul de natură structurală și ar vulnerabiliza poziția finanțelor publice la următoarea fază descendentă a economiei, costurile ulterioare în materie de ajustare depășind beneficiile pe termen scurt asupra convergenței reale generate de un deficit bugetar mai mare în faza de ascensiune economică. În urmă cu două zile, FMI trăgea un semnal de alarmă asemănător. Într-un comunicat remis de către şeful misiunii, Andrea Schaechter, se spune că deficitul bugetar al României va fi de 3% din PIB în 2016 şi peste acest nivel în 2017.
“După mai mulţi ani de consolidare fiscală, deficitul fiscal este prognozat a creşte considerabil pe fondul reducerilor consistente de impozite şi taxe şi al majorărilor salariale.
Pentru acest an, bugetul este construit astfel încât să se realizeze ţinta de deficit de 1,9% din PIB datorită realizărilor bune pe partea de venituri şi execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital, existând deci spaţiu pentru a se onora înainte de termen unele dintre obligaţiile aferente anului 2016. Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate – o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016, şi peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital”, se spune în comunicat.
Veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite ascendent cu 3,03 miliarde lei comparativ cu nivelul programat în prima rectificare bugetară, dar o parte din această revizuire (+688,7 milioane lei) este atribuibilă unei noi scheme de compensare în lanț a obligațiilor restante față de BGC (de tip swap), astfel că veniturile bugetare, nete de impactul schemelor de tip swap, sunt proiectate să se majoreze cu 2,34 miliarde lei. Categoriile de venituri bugetare care înregistrează modificări mai importante față de valorile prognozate cu prilejul primei rectificări bugetare, considerând valori nete de swap, sunt după cum urmează: – Impozit pe profit: +155 milioane lei. Actualizarea nivelului programat pe întregul an apare drept justificată în raport cu execuția bugetară la zi, caracterizată de o depășire a programului de încasări. – Impozit pe salarii și venit: +123 milioane lei.
Actualizarea nivelului programat pe întregul an apare drept prudentă având în vedere decizia de achitare în avans față de eșalonarea programată inițial a unor drepturi de natură salarială câștigate în urma hotărârilor judecătorești, precum și deciziile recente de 3 majorare a salariilor pentru unele categorii de bugetari care sunt de natură să genereze și încasări suplimentare din impozitul pe venit. – TVA: +1.236 milioane lei. Consiliul fiscal remarca în opinia sa privind proiectul primei rectificări bugetare faptul că estimarea veniturilor din TVA era una prudentă, care nu încorpora integral supraperformanța în raport cu programul inițial aferent acestei categorii de venituri, de 9,6% la finele primului semestru, chiar și ținând cont de aplicarea cotei reduse de TVA la produsele alimentare începând cu 1 iunie a.c., iar modificarea proiecției apare drept justificată. În legătură cu impactul observabil la nivelul încasărilor din TVA al extinderii sferei de aplicare a cotei reduse de TVA la produsele alimentare și servicii de restaurant, deși perioada de timp scursă de la aplicarea măsurii nu este suficientă pentru formularea unor concluzii ferme, impactul de runda întâi pare să fie în linie cu cel estimat inițial (circa 5,5 miliarde lei pe an). Astfel, așa cum se poate observa și în graficul nr. 1 din anexă, dacă în primele 6 luni rata medie anuală de creștere a fluxurilor lunare de TVA colectat se situa la circa 10%, în perioada iulie-septembrie aceasta a scăzut la aproximativ 1,8% sugerând un impact lunar al măsurii respective de circa 400-500 milioane lei. Dacă analizăm valorile aferente TVA încasat (cele observabile în execuția bugetară lunară, acestea fiind egale cu TVA colectat minus TVA rambursat, fiind influențate astfel și de dinamica rambursărilor care poate suferi variații lunare semnificative), ritmul mediu de creștere din primele 6 luni de peste 18% a cunoscut o încetinire semnificativă de până la aproximativ 7%, fiind de natură să conducă la o concluzie similară, respectiv un impact lunar al măsurii în cauză de circa 400-500 milioane lei. – Accize: +360 milioane lei.
Majorarea proiecției de încasări la nivelul acestei categorii bugetare apare drept optimistă în condițiile execuției bugetare la 8 luni care nu este în măsură să indice o supraperformanță față de nivelurile programate. – Contribuții de asigurări: +204 milioane lei. Revizuirea poate părea drept prudentă având în vedere majorarea semnificativă a cheltuielilor de personal ale statului (+2.140 milioane lei) care va genera și încasări suplimentare de contribuții sociale de circa 684 milioane lei, dar trebuie ținut cont și de faptul că majorarea de amploare a acestui agregat de buget operată cu ocazia primei rectificări bugetare (+1.671 milioane lei) apărea la acel moment drept excesiv de optimistă.
Consiliul fiscal are rezerve asupra cifrei avansate în propunerea de rectificare dată fiind execuția la zi, considerând că cel mai probabil încasările la finele anului vor fi inferioare țintei propuse cu circa 500-800 de milioane lei. – Venituri nefiscale: +651 milioane lei. Modificarea proiecției este atribuibilă majorării sumelor încasate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (+188,5 milioane de lei) și a sumelor încasate peste program la 8 luni. – Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: +413 milioane de lei ca urmare a încasărilor suplimentare din taxe pentru jocurile de noroc. – Sume de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări: -781 milioane lei. Suma proiectată pentru finele anului apare însă drept foarte puțin probabil a se realiza având în vedere încasările la 8 luni (6.181 milioane lei), care reprezintă mai puțin de o treime din ținta bugetară pe întreg anul (19.976 milioane lei).
Spre referință, execuția aferentă anului 2014, cu un profil relativ asemănător, a consemnat o majorare a sumelor atrase din fonduri UE în ultimele 4 luni ale anului cu circa 37% față de o majorare de 223% necesară în anul curent pentru a asigura convergența către nivelurile bugetate pentru întregul an.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.