Crăciunul, o mare afacere în vremuri de austeritate

Înaintea sărbătorilor, compania britanică pentru cercetare de piață YouGov i-a întrebat pe cetățenii din Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Suedia, Statele Unite și Australia care este atitudinea lor față de Crăciun, cât de mult așteaptă sărbătoarea.

Toți occidentalii se bucură de Crăciun, de reunirea familiei și a prietenilor. Cu toții se bucură de masa de Crăciun și de cadori. Mai departe, atitudinea față de Crăciun este diferită.

Spre exemplu, nu mai puțin de 81% din spanioli consideră că Sărbătorile sunt mult prea materialiste, în timp ce doar 66% din francezi împărtășesc această opinie. Britanicii se află la mijloc, cu 77% din cei intervievați considerând Crăciunul un exercițiu de consumerism. Cât privește emoția pe care o creează sărbătorile, germanii par să aștepte Crăciunul cu cea mai mare nerăbdare (68%), față de doar 42% din francezi. Mai mult, 34% din francezi declară că le este, nici mai mult, nici mai puțin, decât „teamă de Crăciun“.

Australienii cheltuiesc de Crăciun 25% din PIB-ul României

Să aibă spaniolii dreptate când spun că totul se rezumă la cheltuieli pentru cadouri? Un răspuns vine din Australia, prinsă și ea în studiul celor de la YouGov. Asociația Retailerilor din Australia a estimat că în perioada 15-24 decembrie, cei 24 de milioane de australieni vor cumpăra produse în valoare de 48,1 miliarde de dolari australieni, adică aproximativ 25% din PIB-ul României, estimat de FMI pentru anul acesta. Iar, creșterea vânzărilor față de anul precedent nu este decât 2,3%. „Este perioada perfectă pentru a face cadou o pereche de pantofi sau o poșetă“, spun cei de la Asociația Retailerilor Australieni.
Privind lucrurile dintr-o perspectivă pur economică, în vremuri în care cuvântul de ordine în Europa este austeritate, iar pretutindeni în lumea occidentală suntem obligați să ne gândim la penuria de resurse, la risipă și la încălzirea globală, Financial Times și Sidney Morning Herald și-au propus să vină în ajutorul celor care, precum francezilor, le este „teamă de Crăciun“. Cele două publicații citează studii academice care arată că goana după un cadou scump pe ultima sută de metri nu se soldează decât cu dezamăgirea celui care îl oferă și a celui care îl primește deopotrivă.

Cadourile care își distrug valoarea

În vremurile economiștilor, să gândim ca niște economiști, ne invită Financial Times, citând un celebru studiu al profesorului Joel Waldfogel din 1993, în care arată cum cadourile își distrug valoarea: cel care oferă cheltuiește mai mult decât ar fi fost dispus să plătească pentru același produs cel care îl primește. Această pierdere de valoare a fost estimată de Waldfogel la 12 miliarde de dolari în Statele Unite, pentru anul 2009. Dacă facem cuiva cadou o pereche de pantofi care nu sunt pe măsură, o carte pe care a citit-o sau o cutie de ciocolată fără să știm că a trecut la dietă, atunci înseamnă că au fost consumate resurse și forță de muncă pentru un produs nedorit. Aceleași resurse ar fi putut fi consumate pentru un cadou cu adevărat dorit, scrie Financial Times.

O obligație socială

O serie de economiști și psihologi au încercat să caute o cale de mijloc între risipă și obligația socială de a oferi cadouri de Crăciun. Dan Ariely, psiholog la Universitatea Duke, spune că economiștii nu înțeleg nimic, că sunt seduși de pregătirea care îi face să fie egoiști și orientați către eficiență. „Cadourile sunt infeciente din punct de vedere economic, dar sunt foarte eficiente din punct de vedere social“, spune el. O soluție vine de la Francesca Gino, de la Harvard Business School: să cumpărăm doar ceea ce ne-a fost sugerat de persoana respectivă. „Oamenii preferă să primească în dar ceea ce au cerut, însă atunci când cumpărăm cadoul nu reușim să înțelegem asta și credem că suntem niște cumpărători mai inspirați decât în realitate.“ Joel Waldfogel, autorul amintit mai sus, al cărui volum poartă subtitlul „De ce nu ar trebui să cumpărăm cadouri de Sărbători”, pare să cedeze și el în fața psihologilor când spune pentru Financial Times că adoră să primească de Crăciun ciocolată și coniac. „Cât de rele pot fi produsele astea?“, se întreabă „dușmanul“ cadourilor.

Anti-consumerismul închipuit

La 23 de ani după ce economistul Waldfogel își publica studiul, Crăciunul fără cheltuieli s-a transformat într-o adevărată mișcare – minimalismul sau consumerismul cumpătat. Un exemplu este dansatorul canadian Geoffrey Szuszkiewicz (32 de ani), transformat în vedetă de Crăciun de cotidianul britanic The ­Guardian. „Este o uriașă ușurare și eliberare de normele culturale când nu mai trebuie să cheltuiești, în special de Crăciun. Mă simțeam obligat să dau bani pe care nu-i aveam pe cadouri, indiferent că familia mea avea sau nu nevoie de ele. Acum, lumea îmi cunoaște politica de a nu cumpăra cadouri, nu mai simt presiunea și mă bucur mult mai mult de Crăciun“, spune Szuszkiewicz. Iar dansatorul canadian nu este singurul anti-consumerist citat de The Guardian. Îl mai avem și pe irlandezul Mark Boyle, care a mers și mai departe – omul și-a propus să trăiască fără bani, mai cu seamă de Crăciun. E drept, scrie The Guardian, Booyle a scris o carte („Omul fără bani“) și se pare că vânzările bune îl fac să „trișeze“ în demersul său.

Mall-ul ca obiect de cult

Trecând Oceanul, lucrurile se văd altfel. Presa franceză vorbește mai puțin despre procente și PIB, de prețuri și economii, preferând în schimb recursul la sociologii francezi consacrați, la revolta împotriva consumerismului văzut ca formă de diferențiere socială. Replierea în jurul sacrului a fost înlocuită de replierea în jurul obiectului, care a început să ia locul religiei. Iată ce scrie site-ul francez Marketing-Professionnel: „Numeroase instituții, precum sectele care promovează valori ca dragostea, iertarea, fericirea și comunitatea, încep să răspundă la nevoile noastre. Astfel se înmulțesc librăriile și expozițiile, centrele de dezvoltare personală și spirituală, consultațiile de medicină spirituală, cursurile de astrologie, de numerologie. Lucrările de religie și romanele spirituale au mare succes în librării. În societatea de consum, până și spiritualitatea este de vânzare. Asistăm la extinderea hipermarketului chiar și în zonele spirituale, la penetrarea nucleului religios de către principiile hiper-consumului“.

150 de ani de risipă

Consumerismul nu este o afacere pentru cumpărător. Sunt multe articolele din presa occidentală care critică bonurile-cadou – ce nu rămâne consumat din ele intră în buzunarul comerciantului, în ciuda încercărilor de a dona restul către organizații de binefacere, spre exemplu. Minimalismul poate fi în schimb o afacere pentru terapeuți precum Sal Crosland, care spune pentru The Guardian: „În anul în care mi-am propus să nu cheltuiesc nu mi-am adus aminte ce am primit cadou, ci unde eram și cu cine eram împreună“. Poate mai ieftine decât terapia, care să producă asemenea revelații, ar fi romanele lui Harriet Beecher Stowe din urmă cu 150 de ani, citate copios de acest Crăciun astfel: „Se risipesc grămezi de bani în perioada asta a anului pentru a cumpăra lucruri pe care nimeni nu le vrea și de care nimănui nu-i mai păsa după ce le-a primit“. Și mai spunea Harriet Beecher Stowe, la 1850, că „banii sunt de mare ajutor oriunde; nu poți să ai mulți dacă îi câștigi cinstit“.

Jirinovski: „Doar la noi Isus se naște pe 7 ianuarie“

În 2014, președintele Vladimir Putin le-a cerut guvernatorilor provinciilor ruse să citească în vacanța de Crăciun „Sarcinile noastre“, lucrarea filozofului lui favorit, Ivan Ilya, cel care considera că Vestul este vinovat pentru confruntarea cu Rusia, deoarece vrea să distrugă această țară. „Națiunile occidentale nu înțeleg și nu acceptă identitatea rusă. Vor să rupă «mătura» Rusia pai cu pai, ca să reaprindă flacăra muribundă a propriilor lor civilizații.“ Nu știm dacă naționalistul Vladimir Jirinovski a citit atunci sau nu cartea lui Ilyn, dar veteranul președinte al Partidului Liberal Democrat din Rusia se prea poate să-i fi deranjat pe înalții prelați pravoslavnici de la Moscova și chiar pe Putin însuși. Jirinovski s-a revoltat în urmă cu două săptămâni pentru că rușii sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, Biserica Ortodoxă Rusă fiind adepta calendarului iulian. „Toată lumea sărbătorește Crăciunul pe 25 decembrie, iar noi în Rusia avem un om care s-a născut pe 7 ianuarie”, a spus Jirinovski în fața Dumei de Stat, pe 13 decembrie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.