CSM insistă să-i ia ministrului Justiţiei prerogativa de a propune procurorii şefi

O mai veche propunere a CSM revine pe masa Consiliului. CSM insistă să schimbe procedura legală de numire a şefilor marilor Parchete. Consiliul doreşte în continuare modificare Legii care vizează procedura de numire în funcţiile de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„În privința funcţiilor de conducere de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunerea (avansată încă de anul trecut – nr.) a fost de înlăturare a intervenţiei ministrului justiţiei din procedura de numire. Astfel, simetric cu procedura de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, funcțiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a se face prin decret al Preşedintelui României la propunerea Secției de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”, afirmă CSM într-un comunicat transmis marţi.

Potrivit legii în vigoare, procurorii şefi sunt propuşi de ministrul Justiţiei, CSM dă un aviz consultativ, iar preşedintele ţării îi numeşte. CSM vrea însă ca aceste propuneri să vină direct de la Consiliul Superior al Magistraturii şi nu de la ministrul Justiţiei.

Luni, vicepresedintele CSM, Gheorghe Muscalu îl vedea scos nu doar pe ministrul Justiţiei din această schemă, ci şi pe viitorul preşedinte. „Opinia majoritară este aceea de a fi scos total şi presedintele şi factorul politic, ministrul Justiţiei, în spetă şi de la procurori şi de la judecători. Şi de a uniformiza cele două proceduri de numire pentru funcţiile de conducere”, a declarat Muscalu într-un interviu pentru Hotnews.

La rândul său, marţi, președintele CSM, Adrian Bordea, a vorbit într-un interviu acordat Agerpres doar despre scoaterea ministrului Justiţiei din acest proces de numire.

„În procesul de revizuire a Constituției, sistemul judiciar, prin ÎCCJ, CSM, asociațiile profesionale, a exprimat unitar necesitatea reglementării sintetice a independenței justiției și separației puterilor în stat. Dacă la instanțele judecătorești situația este reglementată, la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție situația desemnării de către Ministerul Justiției a procurorului general și avizului CSM este în măsură să pună în discuție interferența executivului în autoritatea judecătorească. De aceea, reglementarea constituțională privind numirea procurorului general al PÎCCJ trebuie revizuită”, a declarat Bordea pentru sursa citată.

CSM a avansat astfel de soluţii şi anul trecut, la fel şi Traian Băsescu, atunci când ministrul al Justiţiei era Mona Pivniceru. 

Nemulţumit că Mona Pivniceru era cea care urma să facă propunerile pentru procurorii şefi, Traian Băsescu a încercat să impună la  începutul anului trecut – de mai multe ori – proceduri inventate de el pentru numire.

Recunoscând făţiş că el îl vrea pe Daniel Morar procuror general, iar pe Laura Codruţa Kovesi şef la DNA, Băsescu a mers la CSM, la începutul anului trecut, spunându-le procurorilor şi judecătorilor că, potrivit articolului 134 din Constituţie, CSM trebuie să facă propunerile pentru funcţia de procuror general şi cea de şef al DNA. Articolul 134 al Constituţiei invocat de el, referitor la atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, prevede la alineatul (1) că CSM „propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii”. Articolul 134 face însă referire la judecători şi procurori, nu la procurori şefi, aşa cum sugera Băsescu atunci.

„Să faceţi o dezbatere şi să îmi daţi şi mie un punct de vedere cum aţi citi Constituţia privind desemnarea procurorilor în funcţie. Dar eu nu am în Constituţie o prevedere expresă că ministrul Justiţiei face propunerea, prevederea expresă este că CSM face propunerea. Nu îmi daţi un răspuns acum pentru că aş vrea să fie o analiză a dumneavoastră care este soluţia corectă. Nu vreau un răspuns acum, nu vreau să creăm o dispută”, a insistat Băsescu, atunci.

N-a reuşit în cele din urmă să-şi impună „procedura”, care sfida legea în vigoare, deoarece la scurt timp a făcut un târg cu Victor Ponta, impunând-o pe Kovesi la DNA, în timp ce Ponta l-a propus pe Tiberiu Niţu la Parchetul General.

La rândul său, Victor Ponta afirma anul trecut că la revizuirea Constitutiei susţine ideea ca în procesul de numire a procurorilor şefi să nu mai fie implicaţi ministrul Justiţiei şi preşedintele. Ce mai crede premierul astăzi despre acest lucru nu se mai ştie însă clar.

CSM are acum un cadou şi pentru şefii de la Înalta Curte: prelungirea mandatului. „În privinţa funcțiilor de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Comisia a stabilit că termenul pentru care pot fi investiți în funcție să se prelungească cu un an, astfel încât mandatul președintelui Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, vicepreședinților şi preşedinţilor de secție să fie de patru ani în loc de trei ani. Aceeași situație fiind şi în cazul tuturor funcțiilor de conducere de la celelalte instanțe judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. 

 


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.