Culisele vieții de martor sub acoperire

Instanţa a dispus săptămâna trecută, din oficiu, sesizarea Curţii Constituţionale a României cu privire la articolele 114 şi 119 din Codul de procedură penală, care se referă la audierea martorilor reali şi a martorilor cu identitate protejată. Atunci când magistraţii ÎCCJ au dispus sesizarea CCR, ei au apreciat că prin audierea aceleiaşi persoane (o situație absolut hilară!) în dublă calitate, martor cu identitate reală şi martor cu identitate protejată, se aduce atingere dreptului la un proces echitabil.

Situația la care s-a ajuns este absolut ridicolă, protejarea martorilor, pentru care statul cheltuieşte uneori zeci de mii de euro, este folosită atât de abuziv, încât noțiunea a ajuns să-și piardă nu numai sensul, ci și menirea. În plus, însăși șefa DNA se lăuda în anul 2015 că „90% din dosarele de la DNA sunt deschise ca urmare a unor sesizări venite din partea persoanelor fizice sau instituţiilor, altele decât serviciile de informaţii“, confirmând dimensiunea fenomenului cu dosare anticorupție care se bazează pe turnătorii. Iar turnătorii cer uneori să fie bine protejați.

Ce este martorul protejat

Martorul este persoana fizică ce deţine cunoştinţe despre fapte și împrejurări ce formează obiectul probațiunii într-un proces. Poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoştinţă despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală. În cazul anumitor categorii de martori, se impune acordarea unei protecţii speciale pentru evitarea oricăror riscuri cu privire la aceste persoane, dar şi în vederea asigurării fiabilităţii probelor administrate.

Codul de procedură penală, în Partea generală, Titlul IV, Capitolul II, Secțiunea a 5-a, reglementează instituția protecției martorilor prin raportare la două categorii speciale: „martorii amenințați“ și „martorii vulnerabili“. Se poate susține că acesta este sensul restrâns al sintagmei „protecția martorilor“. Din păcate, nu singurul, pentru că și Legea nr. 682/2002 are ca obiect de reglementare protecția martorilor, însă anumiți termeni sau expresii au accepțiuni diferite de cele din Codul de procedură penală. De exemplu, în sensul Legii nr. 682/2002: în categoria martorilor se includ și alte persoane decât martorii definiți de Codul de procedură penală, iar aceștia din urmă au această calitate doar dacă prin declarațiile lor „furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni“; martorul protejat este atât martorul, cât și membrii familiei sale (soțul sau soția, părinții și copiii acestuia) și „persoanele apropiate“ martorului, pe când în Codul de procedură penală protecția se acordă doar martorului amenințat ori martorului vulnerabil. Starea de pericol ce justifică protecția martorului (în sensul de mai sus) vizează amenințări aduse vieții, integrității corporale sau libertății, în vreme ce, potrivit Cpp, în cazul martorului amenințat, trebuie să existe „o suspiciune rezonabilă că viața, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie a acestuia ar putea fi puse în pericol“.

Plapumă de vorbe

Având câmpuri de reglementare parțial diferite, dispozițiile Legii nr. 682/2002 sunt norme speciale comparativ cu cele de drept comun (din Codul de procedură penală), fiind completate de acestea din urmă, și nu invers. Ambele reglementări configurează instituția protecției martorilor, definită în literatura de specialitate drept „o măsură generală și complexă, cu caracter procedural și de politică penală, prin care se urmăresc creșterea eficienței acțiunii de descoperire a infracțiunilor și eficientizarea reacției sociale de reprimare a lor, în condiții de protecție și siguranță pentru persoanele implicate“. Acordarea unei identități false martorului protejat, dar audierea acestuia în condițiile dreptului comun, anihilează încercarea de anonimizare a martorului și lipsește de substanță pretinsa sa protecție. Potrivit avocaților Dan Lupașcu și Mihai Mareș, „în privința locului în care se poate afla martorul în momentul audierii, legea nu impune vreo limitare, ceea ce conduce la interpretarea că poate fi oriunde este posibilă audierea sa în această modalitate. Legea procedurală nu prevede, cel puțin pentru faza judecății, dacă în momentul audierii martorului în încăperea unde se află acesta pot fi de față și alte persoane. În aceste condiții, se pune întrebarea: cine atestă că martorul audiat este cel chemat să depună mărturie? De asemenea, nu se prevede modalitatea citării martorului, astfel că în faza de judecată instanța recurge la procuror, ceea ce generează suspiciuni cu privire la posibila influențare a martorului de către acuzare“.

Toți cei aflați sub protecție au consimțit liber: „În sistemul Legii nr. 682/2002 este necesar acordul persoanei respective pentru a dobândi calitatea de martor protejat, acord care se exprimă prin semnarea protocolului de protecție“.

Aceiași avocați Lupașcu și Mareș sunt de părere că, „pentru a aprecia în deplină cunoștință de cauză declarația martorului, este necesar să se cunoască dacă martorul este membru de familie sau fost soț al suspectului, inculpatului, persoanei vătămate ori al celorlalte părți din procesul penal, dacă se află în relații de prietenie sau de dușmănie cu aceste persoane, precum și dacă a suferit vreo pagubă în urma săvârșirii infracțiunii“. În ipoteza în care în cauză sunt mai mulţi martori protejaţi, aceştia vor fi ascultaţi separat unii de ceilalţi.

Jurisprudența Curții de la Strasbourg a statuat în mod repetat că folosirea martorilor protejați pentru a dispune condamnarea unei persoane nu este, în sine, incompatibilă cu prevederile art. 6 din Convenție, însă condamnarea unei persoane nu trebuie să se bazeze în exclusivitate sau într-o măsură determinantă pe aceste mărturii, după cum s-a observat că se întâmplă cu multe dintre dosarele instrumentate de DNA.

O lege… laxă

Sesizarea CCR a plecat de la declaraţiile lui Vlad Cosma, care s-a lăudat că a avut „cel puţin două identităţi“ în dosarul lui Sebastian Ghiţă.

„Au fost citaţi mai mulţi martori protejaţi, cred că cinci sau şase. Întrucât eu nu mai ştiu numele pe care l-am avut în acest dosar, m-am prezentat în cazul în care sunt şi eu unul dintre aceşti martori protejaţi. Îmi doresc să asist la acest termen, pentru că voi constata că aceiaşi martori falşi care au fost folosiţi în dosarul meu se vor regăsi şi la acest termen. Sunt aceiaşi martori folosiţi de Onea şi Negulescu în majoritatea dosarelor penale de la Ploieşti. Cu siguranţă veţi constata, astăzi, că nu eram singurul martor cu cel puţin două identităţi. Nu mai ţin minte numele conspirativ. Ştiu ce am declarat în sală la ultimul termen, faptul că am avut mai multe identităţi. Doresc să renunţ la această invenţie a dlui Onea şi a dlui Negulescu şi doresc să fiu audiat în calitatea reală. Această formalitate a martorilor protejaţi era o invenţie impusă de către procurorii de la Ploieşti pentru a putea minţi în declaraţii cum voiau dânşii“, a spus Vlad Cosma, la sosirea la ÎCCJ.

Ce înseamnă protecția martorilor… protejați

„Identitatea lucrătorilor de la Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (ONPM) este secretizată. Pentru că se poate ajunge, prin ei, la martorul protejat, iar acesta este un risc profesional care trebuie exclus din start“, scria Luju.ro acum câțiva ani. Apartenenţa la programul de protecție a martorilor presupune o stare de pericol faţă de informațiile furnizate organelor judiciare, adică amenințări, acțiuni îndreptate împotriva unei persoane din apropierea martorului. Martorul se poate confunda cu denunțătorul şi el poate intra în protocolul de protecție. Legea e foarte laxă, calitatea celui ce oferă astfel de informații nu e îngrădită de altă calitate: poate fi investigator sub acoperire, victimă a traficului de persoane care poate solicita includerea în programul de protecție sau chiar învinuit într-un dosar. În protecție se poate intra singur sau cu familia.

Cât costă să dai o declarație sub acoperire

Măsurile de protecție care pot fi aplicate martorului amenințat sau martorului vulnerabil, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, sunt, printre altele: supravegherea şi paza locuinţei martorului sau asigurarea unei locuinţe temporare; însoţirea şi asigurarea protecţiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia în cursul deplasărilor; protecţia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna declarația sa și, respectiv, sub care acesta va depune mărturie; audierea și, respectiv, ascultarea martorului fără ca acesta să fie prezent în sala de judecată, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente. Martorii protejați pot fi relocați național (costurile fiind zeci de mii de euro, pentru că mișcarea presupune schimbarea domiciliului, protecția declarației, schimbarea identității) și internațional (cu costuri între 150.000 şi 250.000 euro, ceea ce înseamnă că se găsește o casă, chiria se plătește din protocol, plus asigurări de sănătate, cursuri, un venit până la găsirea unui loc de muncă), li se poate schimba identitatea, chiar şi fizionomia, dacă este cazul. Protecția se oferă atât timp cât subzistă starea de pericol, nu numai pe perioada procesului. Poate fi vorba de ani de zile.

Statistică ioc!

Interesant este că nimeni nu știe câți martori sunt protejați, care este bugetul cheltuit pentru ei, dacă au fost relocați național sau internațional etc. Toate aceste date sunt secrete. Poate pe aceasta s-au bazat și cei care au ajuns la inflația de martori protejați. S-a auzit doar despre cazul unui fost director al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), Adrian Bărăscu. Acesta a fost trimis în judecată de procurori DNA, alături de alți comisari din cadrul ONPM, pentru abuz în serviciu și alte fapte asimilate corupției. Potrivit rechizitoriului din 2015, în perioada septembrie-decembrie 2013, Adrian-Augustin Bărăscu și alți zece angajați au constituit un grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunilor de obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu.

Un polițist de la Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (ONPM) a relatat cum îi „răsfăța“ directorul instituției, Adrian-Augustin Bărăscu, pe vremea când era în funcție, pe cei care nu-i ieșeau din cuvânt, fie că erau martori protejați, fie că erau angajați ai Oficiului. Procurorii au depus în instanță probe care arătau cum îi ameninţau poliţiştii pe martorii protejaţi. După arestarea sa, a ieșit la iveală faptul că cei din subordinea lui Adrian Bărăscu le cereau bani martorilor, ca să nu-i dea pe mâna interlopilor. Un martor protejat ar fi povestit inclusiv un episod în care a fost agresat fizic chiar de Adrian Bărăscu, care se afla în stare de ebrietate.

Cum speculează avocații prin instanțe

Tribunalul Maramureș a exclus declarațiile unor martori protejați care erau probe ale DIICOT, în celebrul caz al clanului Corduneanu. Sentința aceasta din anul 2016 a fost apoi invocată de un avocat în dosarul „Uioreanu“. Cu ocazia dezbaterilor cu privire la audierea martorului protejat și a lui Răzvan Pop la un termen din luna mai în dosarul „Uioreanu“, avocatul Alexandru Rîșniță a spus instanței: „E datoria organelor judiciare să protejeze identitatea martorilor protejați, dar și să respecte dispozițiile legale. Nu se poate ca o persoană să fie și martor, și martor cu identitate protejată. Voi depune sentința 25/2016 de la Tribunalul Maramureș. Acolo sunt martori cu identitate protejată care au fost și părți vătămate și martori. Probele au fost excluse de instanță și vorbim de zeci de martori protejați“. Interesant este că ulterior excluderii declarațiilor martorilor protejați, membrii clanului Corduneanu au fost achitați de unele infracțiuni.

Martori protejați cu nume de SRI-ști

Fostul ofiţer Daniel Dragomir susţine că unul dintre adjuncţii lui Eduard Hellvig, Adrian Ciocârlan, are legături cu DNA Ploieşti, menţionând că sunt cauze la respectiva unitate de parchet în care martorii protejaţi purtau numele Adrian Ciocârlan, Dragomir precizând că aceasta este o practică.

Cel mai sexy martor protejat

Cel mai sexy martor protejat al DNA este nimeni altul decât fosta avocată a lui Dinel Staicu, Alina Ileana Răducan. Ea este avocata care a fost trimisă în judecată de DNA pentru fapte de corupție în legătură cu modul în care ar fi ajutat la remiterea unor sume de bani unui grefier de la Tribunalul București ce trebuia să dirijeze dosarul lui Dinel Staicu la un complet de judecată care trebuia să ia o decizie favorabilă acestuia. În acest dosar, Răducan a fost condamnată de Curtea de Apel București la cinci ani și jumătate de închisoare, decizia nefiind finală.

Anterior acestui caz, avocata Alina Ileana Răducan a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT de la Craiova, iar apărătoarea lui Dinel Staicu a fost condamnată de Curtea de Apel Craiova la 4 ani de închisoare cu executare, pedeapsă redusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna noiembrie 2015, la doi ani și 5 luni de închisoare cu suspendare. Femeia a fost acuzată de anchetatorii de la crimă organizată că a ajutat activ o rețea care se ocupa cu accesarea ilegală a unor împrumuturi la o bancă, potrivit RTV. Alina Răducan a devenit între timp martor protejat, iar procurora DNA Florentina Mirică, cea care i-a acordat acest statut, a fost cercetată pentru că ar fi cerut minimum 3.000 euro lunar și alte facilități de lux pentru Răducan.

Antonie Popescu, avocat: „Problema este cât de efectivă este protecția aceasta și cât de zelos sau de complice la abuzuri devine acest martor protejat. Deseori apare o veche practică a Securității – infiltrarea –, deși e o provocare (nepermisă în SUA, de pildă). Este o zonă în afara oricărui control judiciar efectiv, zonă de abuzuri și de multe vestigii ale Securității, care îi mai inspiră pe cei tineri din parchete și poliţie de azi. Inspirația le vine de la vechea SIPA, Securitate, Doi ș’un sfert… Un underground pe care prezența în UE nu-l aduce sub control judiciar veritabil. Ca și în cazul «legii nesiguranței naționale»!“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.