Cum gândesc candidații la șefia DNA

Călin Nistor a spus, la interviul dat la Ministerul Justiției, că atunci când a preluat portofoliul de șef al DNA, „presiunea mediatică era infernală”, iar acum lucrurile „s-au mai calmat”, și că acolo unde au fost abuzuri din partea procurorilor, aceste greșeli au putut fi identificate.

„Legat de comunicarea cu mass-media, eu cred că am reușit să iau acea presiune mediatică care era infernală, la un moment dat, de pe instituție, și, cumva, lucrurile s-au mai calmat. Noi avem un birou de relații publice, condus de un fost jurnalist, pentru că acum are calitatea de specialist în comunicare și,practic, este funcționar public. (…) Noi, pe cauzele cu magistrați, am dat trei comunicate: unul la finalizarea raportului Inspecției Judiciare, când au apărut în mass-media declarații ale unor oficiali din cadrul Inspecției, fie pe surse a apărut raportul, noi am dat detaliat, pe magistrați, numărul de judecători și de procurori, în ce domeniu a activat fiecare. La un moment dat s-a propagat ideea ca magistrații au fost supravegheați în masă de către DNA și am comunicat că există un număr de 166 de magistrați care au făcut obiectul supravegherii autorizate de judecător. (…) Nu știu dacă de fiecare dată trebuie intervenit. Dacă jurnalistul e de bună credință, se uită că am comunicat”, a spus procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Călin Nistor spune că nu poate nega că au existat „greşeli individuale săvârşite de procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.

„S-au făcut şi erori, dar în mod concret DNA cred că şi-a îndeplinit menirea şi obiectivul general”, a mai spus sursa menționată.

Călin Nistor, candidat pentru postul de șef al DNA, a prezentat și câteva date statistice legate de achitările date de judecători în dosarele instrumentate de procurorii anticorupție.

„Pornind de la o analiză a datelor statistice pentru anul 2018. (…) În anul 2018, au fost 9.199 de cauze, s-au soluționat 3.547 de dosare, au fost trimiși în judecată 556 inculpați. Peste 1.026 de dosare au fost soluționate în termen de un an de la prima sesizare. Un indicator negativ îl constituie numărul de 202 inclupați achitați, dacă ne raportăm la criteriile instituite de CSM, procentul fiind undeva la 36%.

Procurorul Crin Nicu Bologa, candidat la șefia DNA, a susținut la ieșirea din Ministerul Justiției unde a susținut interviul, că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este o jignire la adresa magistraților corecți, iar derapajele pot să apară și la această structură de parchet.

„Existența Secției Speciale o văd ca pe o jignire la adresa procurorilor și judecătorilor corecți din țara asta. S-a creat o instituție numai pentru procurori și judecători, ce nu a mai existat niciodată în această țară, iar derapajele pot apărea și în această secție ca la orice altă structură de parchet”, a declarat Crin-Nicu Bologa.

Bologa a susținut, joi dimineață, interviul pentru ocuparea funcției de șef al DNA, condus de comisia de la Ministerul Justiției.

Crin Nicu Bologa este procuror în Sălaj. Acesta a deţinut funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj. Potrivit declaraţiei sale de avere, procurorul are 7 terenuri în Sălaj. Cluj-Napoca şi Constanţa. În Cluj-Napoca sunt 2 apartamente şi în Zalău o casă de locuit.

Procuroarea Mariana Alexandru a menționat, la interviul pentru șefia DNA, de existența dosarelor penale lăsate în nelucrare, în care au fost dispuse „măsuri intruzive”, ca apoi să fie clasate, subliniind că, dacă va conduce Direcția, va elimina astfel de probleme care au afectat credibilitatea instituției.

„Nu aș vrea să trec mai departe peste existența cazurilor în care s-au format dosare penale, s-au dispus măsuri intruzive și au fost lăsate în nelucrare 3, 4 ani sau chiar mai mult, după care s-a dispus clasarea”, a spus Mariana Alexandru la interviul din fața comisiei Ministerului Justiției, pentru funcția de șef al DNA.

Potrivit procurorului, dacă aceste dosare ar fi monitorizate cu atenție, ori dacă s-ar fi văzut că încă din faza sesizării nu aveau cele necesare intocmirii unui dosar penal, ar fi putut fi soluționate operativ.

„Acesta este un alt obiectiv pe care mi-l propun. Consider că este una din problemele care a afectat puternic credibilitatea instituției care necesită intervenție rapidă. Dacă voi fi selectată să ocup această funcție de conducere, am autoritatea și experiența profesională necesare, cunosc în profunzime specificul activității Direcției, o bună parte a personalului, și am abilitatea să coagulez în jurul meu echipa managerială extinsă cu care să facem de urgență analiză, să depistăm aceste cazuri și să le eliminăm”, a mai spus Mariana Alexandru.

Mariana Alexandru a precizat că, în cazul în care va fi desemnată șefa DNA, va discuta cu CSM și cu Parchetul General astfel încât recomandările din rapoartele MCV și GRECO să fie implementate.

„Un alt obiectiv deosebit de important și cu caracter permanent se referă la implementarea recomandărilor din rapoartele MCV, precum și ale celor cuprinse în rapoartele GRECO. Este necesar ca împreună cu Parchetul General și CSM să identificăm și utilizăm cele mai eficiente instrumente pentru apărarea independenței și reputației profesionale a procurorilor”, a spus Mariana Alexandru la interviul pentru ocuparea funcției de șef al DNA.

De asemenea, Mariana Alexandru a mai precizat că gestionarea situațiilor de criză în comunicarea publică este importantă și își propune ca specialiștii în comunicare din DNA să fie pregătiți pentru astfel de situații.

„În același timp, este esențial rolul activ în combaterea știrilor false. Reacțiile la informațiile lansate în spațiul public trebuie să fie rapide, pentru că, de cele mai multe ori, rapiditatea cu care o informație falsă este combătută face diferența dintre o comunicare eficientă și una dezastruoasă”, a mai spus procurorul.

Mariana Alexandru a mai activat în cadrul DNA şi a lucrat în dosare precum „Zambaccian”, dar şi în cauzele în care au fost vizaţi fostul senator Cătălin Voicu şi fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi. În ceea ce priveşte dosarul „Gala Bute”, Mariana Alexandru este cea care a infirmat soluţia iniţială dată în cauză, însă a plecat din DNA înainte de a fi luată o decizie privind anchetarea Elenei Udrea.

În cursa pentru șefia DNA au mai rămas doar 4 candidați.

Procurorul Ionuţ Botnaru s-a retras din concursul pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a anunțat, joi, ministrul Justiției, la finalul audierii unui alt candidat pentru acest post, respectiv Camelia Elena Grecu, în cursa pentru scaunul de șef la DNA rămânând patru persoane.

„Am aflat un anunț de informare din partea domnului Botnaru în sensul că și-a retras candidatura pentru funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție”, a spus ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Ionuţ Botnaru este procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.