Timp de 19 ani (1990 – 2009) secțiile de votare din străinătate au fost compuse din membri ai comunităților locale de români, reprezentanții partidelor erau observatori, iar angajații ambasadelor și consulatelor aveau doar calitatea de asistenți, nefăcând parte din comisii.
Lucrurile au mers bine 19 ani, nu s-au semnalat fraude sau alte ilegalități,fie că alegerile au fost câștigate de Iliescu, Constantinescu sau Băsescu,deși votul Diasporei a fost mai mult simbolic, dar întotdeauna împotriva PSD.
Au urmat prezidențialele din 2009 și strategii puterii portocalii au pus la cale un jaf de proporții, trecând controlul comisiilor de la comunități la angajații ambasadelor și consulatelor. {tim cu toții ce a urmat: fraude la ambasada din Paris, dar și în Italia, Franța sau Germania, Geoană pierde pe mâna Diasporei, deși câștigase în România, Băsescu e declarat președinte și mulțumește “căpșunarilor” și Exilului Românesc că au votat împotriva PSD.
Speriați de o posibilă repetare a scenariului din 2009, strategii de campanie ai lui Victor Ponta au găsit o metoda legală – nu și morală! – de a obstrucționa votul Diasporei în primul tur al alegerilor de duminică, 2 noiembrie 2014.
Mecanismul a fost simplu, dar folosit invers, mai ales că strategia trecerii secțiilor de votare sub controlul diplomaților fusese exersată în 2009, comisiile nu au avut în componență niciun membru al comunităților,iar reprezentanții partidelor nu s-au prezentat. La New York, de exemplu,au fost numai doi funcționari care completau listele (în loc de cel puțin 7 înainte de 2009), ceea ce înseamnă că nu au putut vota decât doi oameni la fiecare 3-4 minute (media timpului necesar pentru completarea declarației și a datelor personale pe liste), adică 50-60 de voturi pe oră, rezultând un total 728 de voturi, în loc de câteva mii, cât se înregistraseră la alegerile prezidențiale anterioare. |n aceste condiții, sute de oameni veniți să voteze din statele învecinate (New Jersey, Connecticut, Pennsylvania – unii cu copii în brațe) au stat în frig, la cozi interminabile, așteptând să le vină rândul, iar alte câteva sute au renunțat. Scenariul s-a derulat într-un mod asemănător și în Europa, unde mii de români au fost împiedicați să voteze de deciziile aberante ale unor diplomați aserviți politic, care nu au solicitat Biroului Electoral Central un număr corespunzător de oameni care să completeze listele,fie ei și voluntari.
15 ani am fost președinte, vice sau simplu membru în comisie la secția de votare New York și pot da câteva soluții care să evite repetarea bătăii de joc la care au fost supuși românii din Diaspora în 2 noiembrie 2014:trecerea comisiilor sub controlul comunităților și solicitarea la BEC a unui număr corespunzător de oameni care să completeze datele pe liste (cel puțin 10 la secțiile cu afluență mare – eventual și voluntari). Faceți un calcul simplu: 10 oameni la completarea listelor înseamnă că pot vota 10 alegători deodată, la 3-4 minute, adică o medie de 150 la fiecare oră și peste 2.000 de oameni în cele 14 ore cât sunt deschise secțiile de votare.
Mișcați-vă repede, altfel mai luăm o țeapă, pe 16 noiembrie, la turul 2!
New York, 3 noiembrie 2014.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.