Într-o discuție cu psihologul Daniel David, Andrei Pleșu mărturisește că are ”o problemă cu imnul nostru național”. Pleșu zice că ”ne place să ne văităm, ne place să ne arătăm victime”.
Cum începe imnul maghiar, întreabă Andrei Pleșu, „Doamne, binecuvântează-l pe maghiar cu bunăvoie, cu belșug!”. „E ceva mai tonic, totuși”.
Și cum începe al nostru. „Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte / În care te adânciră barbarii de tirani”. Ai o lume care e împotriva ta și dormi ca… nesimțitul și tu nu faci nimic”, a susținut, mucalit, Pleșu.
El a adus în discuție și imnul mobilizator al Uniunii Europene – „Odă bucuriei” a lui Beethoven.
Comparându-l cu al României, spune Pleșu, „Imnul României te pune dintr-o dată într-o poziție de mahmureală bătută din toate direcțiile de cine a vrut. Este ceva demobilizator, din păcate. Și trebuie și la asta să ne gândim, poate puțin”, a opinat filosofiul.
La evenimentul „O conversație despre 30 de ani de România”, organizat la 27 septembrie 2023, de Asociația Rethink România, la Institutul Francez din București, filosoful Andrei Pleșu și psihologul Daniel David au discutat despre ”alte” trăsături ale poporului român.
Romania trebuie balcanizata, acest construct masonic trebuie distrus
Haha! Sacul și peticul. Dar ce l-a împiedicat pe stimabilul (abil
in gestionarea afacerilor personale) sa miște pana acum lucrurile? Sa fi fost și el adormit când a cedat o editura de stat unui amic cu o simpla semnătură? Cat despreI închipuitul de la Cluj, el persista în a înghesui romanii în categorii demult fumate, travaliu pe care il da drept „stiinta”(?!).
Asa e, Imnul Romaniei te considera somnoros, puturos. Nu e potrivit…Mai bine o bagam la Imn p -aia cu ..Libertate te iubim, Ori invingem ori murim, Mai bine mort decat comunist, De la Nistru pan la Don, Davai ceas, davai palton, Vom muri si vom invinge, Mai bine mort decat nomenclaturist, Moarte Odioasei Dictaturi si a ei Sotie…Astea ar fi ideile, versificatia o lasam in sarcina poetilor profesionisti…muxica la fel, avem un Vali Vijelie, un Adrian Copilu Minune avem de unde alege.
hai (editat) ce-ai mai vrea sa schimni Imnul Romaniei, vandut sorosh ce esti! oda bucuriei, zici? bucuria de a fi bolsevic? siiiiktirrr!(editat)
M’da. D-l Plesu reia activitate decind Soros-ii s-au orientat cu banii spre est. Si asta dupa ce au facut vestul praf. Curaj romani sarpele este in sinul Romaniei.
Romania,tara mea de vis,tara mea de dor,plina de naivi,lipitori,pseudo vipuri,pseudo intelectuali,pseudo politicieni.Educatie 0,principii 0,maniere 0,clasa 0,moralitate 0.Unde vreti sa mergeti cu mentalitatea asta de invinsi dezbinati individualisti care au fiecare adevarul si toti sant adversari.Chiar nu intelegeti ca aveti mintile otravite si fugiti dupa CAI verzi pe pereti.Unde nu.s bune intentie,principii si morala valorilor sanatoase,respect,disciplina,determinare,demnitate,cunostinte,iubire de frumos sanatos si armonios,obiective inalte,nu se poate vorbi de nimic.Toti negativii care obstacoleaza,ingradesc,saboteaza tot ce am spus mai sus,trebuiesc marginalizati,ignorati,eliminati din viata noastra,pana la varful societatii.Si sa nu credeti Ca ajungeti undeva farà DUMNEZEU.
E de inteles ca lui imnul Romaniei ii transmite o stare de mahmureala, pt ca el ( mic turnator securist) a trebuit sa adopte aceasta stare pt a-i duce in eroare pe ceilalti in a-l banui ca e atat de ancorat in lucrurile mici ale existentei, si nu in metafizica.
Chiar azi am recitit primele strofe. Imnul se refera la iesirea de sub jug, turcesc, rusesc si american, sau oricare. Cine intelege, e de bine. Plesu e un (editat)
S-a trezit mizeria din nou la suprafață și ce și-a zis:” ia să mai torn niște lături (editat)
Dl.filozof,vociferant cu lamentatii gargarisite,ganditor cu idei de împrumut NU pune o întrebare ,DE CE Imnul de stat al Romăniei are de 14 ori cuvîntul MOARTE?
Cine a avut ideia și a hotărît ca această poezte distopică să fie imnul Romîniei?
Dl Plesu e Gica contra de cind s-a nascut..Are obiectii si la faptul ca traieste..
Atitudinea lui Plesu din pacate este tipica celor pe care ii deranjeaza orice. Mai are putin si infiinteaza Clubul Deranjatilor.
Imnul Ungariei contine multe lamentari. Daca le aveam noi in imn, Plesu ar fi zis ca nu avem imn, ci boceala de inmormantare.
Domnule Plesu, impacati-va cu soarta. Ambele imnuri au demnitatea si frumusetea lor.
Nu te atinge de Imn,parosule!Asa cum e imnul,arata ca ne-au stapanit maghiarii 1000 de ani inainte sa ne desteptam,parosule
Imnul francez.”la arme cetateni, un sange impur …etc”nu il critici,pocitanie?
Cap ai minte ce iti mai trebuie,intervievat de un minoritar,un Daniel David la fel de dusmanos ca tine la adresa Romaniei
PS multa porcime,putina ghinda
@ candiano…Imnul are de 14 ori cuvantul moarte, de aceea e dorit de extremistii libertinisti sinucigasi, de criminalii care tocmai il omorasera pe Cesusescu care ii punea la munca si nu- i lasa liberi la punga de aurolac, nu- i lasa liberi la Cersetorie in Vest, la halit lebede de la Viena, la cuibarit pe langa bogatii Adventisti americani. Criminalii ce il omorasera pe Ceausescu faceau plimbari intre Universitate si Piata romana cantand Tatal nostru si batand matanii.
Desteapta-te romane din somnul cel de veci,
In care te bagara (editat) cei shireti.
Presu e omu evvreului satanist globalist Sorosh. Are si el un loc la fundul caldarii cu smoala in Iad.
Romania in 5-10 ani va avea neoficial imnul Hava Nagila!
Pleșu tot mai penibil și simpluț. Când nu mai ești luat în seamă și nu mai poți face bani corec ieși pe scenă cu aer jovial să te faci de râs, sau te legi de imnul țării. Dacă ești prețioasă ridicolă povestești cum ai fost tu agresată sexual acum 40 de ani când zglobie te așezai în brațe la toată lumea. Dacă ești condeier sau politician ajuns pe linie moartă scrii menorii cu dezvăluiri care nu interesează pe nimeni, dezvăluiri pentru care ca să le taci ai luat spor de confidențialitate. Ca românul imparțial care de la 1990 a fost plătit de toate partidele vizează vreun post de europarlamentar și e scos la vedere? Păcat. La inceputul anilor 2000 îl citeam cu plăcere la Dilema. Puiu Prie
Este clar , Plesu este un mare iubitor de neam si tara , el si cu Patapievici( sic!)! Doar ca a imbatranit urat si se scapa pe el ! N-a facut mare lucru in viata , n-a produs mare lucru ,n-a depasit gradul de culturnic, dar se crede maret si-si permite sa interpreteze valori sfinte poporului roman dupa filozofia lui de doi bani! Cum ne „lumineaza” el pe noi, crezandu-se un guru deasupra tuturor , stapan al adevarului absolut! Este trist cand esti un nimeni , dar te crezi zeu ! Chiar, nu-ti crapa obrazul de rusine Plesule ! Nu, ca n-are ce sa-ti crape!
In imn ne mandrim ca am luat bataie (asta inseamna jaf, viol si omor) de la romani. Am fost f…ti dar strigam in gura mare ca ne-a placut.
Cei doi corifei ai dialogului savant puteau sa se inspire direct din colegul lor de suferinta, Potopjewicz: „o inima ca un QR, fara sira spinarii…iata radiografia plaiului romanesc.”
Numai romani unul si unul…
@Candiano 10:00
Buna intrebare. Raspunsul il gasim in contextul istoric, a fost impus ca urmare a Revolutiei, care revolutie se stie foarte bine cui bono a fost. Probabil s-a dictat direct din Loja, sa fie un imn asemanator cu Marseieza, alta poezie plina de sange, barbari si moarte. Nu este, iarasi, deloc intamplator timingul: exact la 200 de ani de la revolutia franceza.
Este evident ca se face intentionat confuzie intre un imn si un cantec de lupta, desi cele doua sunt diferite ca structura: un imn este o oda, o lauda, de obicei adusa Creatorului, o multumire pentru daruri, pentru minunata tara samd. In timp ce un cantec de lupta are tinta mult mai jos, anume eliminarea dusmanului- de unde expresii de mobilizare, chiar de ura, de violenta etc.
Imn aveau, inainte de „revolutiile eliberatoare” de la 1789 incoace, regatele: asa era si normal. Traiasca Regele, God Save the King samd. Marseieze din acestea au republicile: la lupta, cetateni, etc.
Sa nu uitam celebra deviza revolutionara „vom spanzura ultimul rege cu matele ultimului popa’. Acolo se regaseste genul de tablou din „imnurile nationale” republicane.
Important Ca trupele de comando israeliene sant aparatorii libertatii Dar trupele de comando palestiniene sant teroristi
Erau mai bune odele aduse lui Petrov? Cu siguranță, paharele tremurau, furculițele intrau în erecție când shaormistul Pleșu îl gâdila pe Băsescu în fund.
Ce are imnul României? Încercați să traduceți imnul Italiei, al Franței. Versurile sunt la fel de războinice, ăsta era spiritul acelor vremuri. Măcar de ne-am ridica la înălțimea sensului versurilor imnului României!
CE-O FI AVUT TRICOLORUL ORIGINAL? DACĂ AR FI „LUMILE NORMALE” AR TREBUII ÎNCEPUT CU :„NE-AM DEȘTEPTAT DAR NI-E SOMN DIN NOU/ȘI ADORMIM PE COADĂ CA ȘI UN MARE……(căutați rime) ANDREI MUREȘIANU A SCRIS ACESTE ÎNDEMNURI ÎNAINTE DE 1848 CÂND ÎN ARDEAL ERA ÎNCĂ O BOLUNZENIE ÎNTRE AUSTRIECI-UNGURI ȘI ROMÂNI ! ȘI UNII CHIAR DORMITAU -BA CU ICOANA MARIEI TEREZA ,BA CU PINTENII UNGUREȘTI!!
Mie nu mi-a plăcut din capul locului alegerea poeziei lui Andrei Mureșanu ,, Un răsunet ” ca imn național al României! E un fel de batjocura la adresa romanilor ! În curând se împlinesc 100 de ani de când a fost scrisa poezia ! Și ? Și nimic ! Ii spui unei nații ,, Trezeste-te romane … ” o data , de doua ori , de tei ori , … dar sa-i cânți 100 de ani și nimic sa nu se întâmple, asta spune multe ! Părerea mea este ca (editat) care au ales acest cântec ca imn național în 1989 au facut-o cu buna știința ca o batjocura la adresa romanilor ! Imnul național al României trebuie sa fie ,, TREI CULORI ” ! Versurile acestui cântec intr-adevar exprima măreția României și a Neamului Romanesc ! ,,Trezeste-te romane ” ar trebui auzit numai în momentele critice prin care ar trece tara și poporul roman ! Cantat mereu nu este decât o ironie sau o batjocura la adresa romanilor !
Eu n-am inteles dece nu s-a pastrat imnul ” Trei culori „, ca era tot cantec revolutionar de la `48. Era suficient sa se revina la versurile originale. ” Desteapta-te romane ” a fost impus de securistii globalisti si e valabil doar pentru ardeleni, care dorm in cioareci. Mai e si in gama minora, adica trist. Plesu e un filozof de carciuma, ghiftuit de bucate si bautura. Dece nu s-a opus atunci?
,,,,dle Plesu…Romaniei nu I place sa se victimizeze…Romania dar mai ales romanii(bastinasii) cei nascuti de parinti romani /tarani si apoi chiar mai recent ..romanii ..romani au fost victime…(vorbesc de inceputu lsec XX si chiar mai p aproape..nu vreau sa spun ca alte etnii traiau mai bine…doar ca acestiamai gaseau …OPORTUNIETIES”..vorba dlui „BADEN” si daca dvs nu ati cunoscut neagra mizerie in care traiau autohtonii …iova pot povesti…inainte de industrializare ..era un bluestem sa te nasti sarac..apoi lucrurile s au mai…domesticit..
Cel mai potrivit ar fi asta:” M-a facut muica oltean,fara usa ,fara geam”, doar e plina guvernarea si tara de ei.cu refrenul: FLF,foame lene si folclor DJ si GJ.
„Deșteaptă-te, române!” este imnul național al României, începând cu 1990. Versuri Andrei Mureșanu, 1848, Muzica Anton Pann, 1848. Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu.
Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești(1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994).
Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. A fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 – 1878), Primul și Al Doilea Război Mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio.
În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției române din 1989, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților.
Dar deoarece unii NU prea CUNOSC si SPIRITUALITATEA noastra NATIONALA si STRAVECHE/cea Româneasca … o sa continui imnul …
Imnul din text continua cu versurile …
„Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.’
si se termina cu versurile …
„Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!” .
Un IMM profund si MOBILIZATOR al unei NATII adevarate si stravechi de pe acest TARAM al României/NATIA cea Româneasca !
Ceea ce este in totala discordanta cu dorintele NOILOR barbarii ‘CULTURNICE’ de tip NERomânesti si ANTIRomânesti !
CUI NU-I PLACE IMNUL NOSTRU Românesc … VALEA !
Dar deoarece unii NU prea CUNOSC si SPIRITUALITATEA noastra NATIONALA si STRAVECHE/cea Româneasca … o sa continui imnul …
Imnul din text continua cu versurile …
„Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.’
si se termina cu versurile …
„Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!” .
Un IMM profund si MOBILIZATOR al unei NATII adevarate si stravechi de pe acest TARAM al României/NATIA cea Româneasca !
Ceea ce este in totala discordanta cu dorintele NOILOR barbari ‘CULTURNICI’ de tip NERomânesti si ANTIRomânesti !
”deșteaptă-te măăă”,. Tot nu pricepi ?? Mai spală-te ..Poate-poate..La români imnurile sunt alta după fiecare răsucire.. Acu e cel mai potrivit.. Acu e croit după modelul original..Vă reprezintă perfect.. De altfel imnul maghiar e același de secole.. ca de altfel și numele de MAGHIUAR de peste un mileniu..
Domnul Pleșu știe că Imnul ungurilor este o rugăciune. Domnul Pleșu știe că Imnul Regal este tot o rugăciune. Așteptam să nu persifleze imnul Deșteaptă-te române ci să ne spună cum ca fost membru în mai multe guverne post decembriste s-a luptat ultima strofă din Imnul Regatului României de la Nistru pân’ apropape de Tisa să revin Imnul Republicii România.
“Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Țara Română!”
@Emile: „rai vesel pamantesc” suna a denumire de carciuma,amigo!Monarhia e robie!” Ferit de nevoi” mica sau mare?
Inceputul imnului e foarte actual si foarte subversiv. Chiar ma intrebam cand or sa inceapa slugile sorosimului sa spuna ca nu e bun imnul si trebuie schimbat.
To’ar’șu’ dă kultură a’ Pleșului, alt kult în kap, Serghey Nikolaesku, a impus în culise – în „grupu’ celor 6” bolșevici pocăiți, în ’88-’89, după ce a ascultat cîntecu’ la niște filmări proprii la Brașov (olteanu’, timișorenizat ca 3/4 dintre olteni,
https://www.facebook.com/oltenivsbanateni/videos/despre-ciurucuri-merita-citit-ascultat-si-distribuit/705651906515171/
n-a avut-habar-de-el pînă atunci!) și i-a remarcat FORȚA MOBILIZATOARE în grup, exact opusu’ a ceea ce spune butoiu’ ăsta phylisophik care n-a realizat nimic în afară de bătutu’-din-gură – ideea punerii lu’ „Un răsunet” a ardeleanului Andrei Mureșianu ca hym(e)n păntru Rrromînika krypto-komu’izdă regățenească nou-născută în 22 decembrie 1989 sub oblăduirea găștii lu’ Ilici.
Noi, transilvănenii, chiar ne-am bucura dacă regățenii ar renunța și la „Deșteaptă-te, …”, și la data de 22 decembrie ca zărbătoare națioanală! …că oricum data e falsă (16 decembrie e cea reală!), și oricum ei n-au făcut nimic ca s-o merite, stătură dupe perdele, revoluția din ’89 a fost făcută de vechea Timișoară și 7 orașe transilvănene! Bukale a fost atunci „dăcît” o scenă de teatru cu regizori cu iepooleți, ca să contracareze revolta Transilvaniei.
Poate că aflați voi („prin mijloace specifice”), acu’, după 33 de ani, CUM AU APĂRUT fițuicile cu textu’ „Un răsunet” (în seara de dinainte nu-l știa NIMENI, nici măcar eu care-l aveam într-o carte apărută în tiraj redus!) în dimineața de 22! În grupu’ nostru de peste 200, la ieșirea din fabrică, jumătate au primit cîte una, scrisă mărunt de mînă, cu primele 3 strofe, aprox. la 9:15-9:20!
P.S. În fabrică au fost și 3 LAȘI („bărbați”!) care n-au ieșit în timpul revoltei. Exact ăia, niște nulități patentate, au fost privilegiați și promovați în acești 33 de ani! …tot „din culise”, și tot „prin mijloace specifice”.
Ce tip de NERomâni si ANTIRomâni pot fi cei care nu au cunoscut inca din copilaria lor IMNUL nostru al REVOLUTIILOR de la anul 1848, 1989, si cel al Armatei Române din Razboiul pentru Independenta din anul 1877 !
IMN care a fost precedat de MELODIA lui Barbu Lautaru „Din sânul maicii mele” (melodie religioasă, din anul 1839).
Anton Pann a fost cel care a pus pe muzică versurile poeziei „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureșanu prin 1842.
Anul 1848 îl găsește pe Anton Pann la Râmnicu Vâlcea. La 11 iunie izbucnește ca o uriașă flacără Revoluția și se întinde în intreaga țară. Gheorghe Dem Theodorescu scrie în legătură cu acest eveniment că „Anton Pann lucra peste Olt pentru realizarea ideilor naționale și cânta triumful revoluțiunii printr-un imn, de care s-a vorbit în organele de publicitate ale epocii”. Este vorba de un document Nr. 1184 din 30 iulie 1848, în care, la 30 iulie 1848, comisarul de propagandă al districtului Vâlcea, Dumitru Zăgănescu, raporta Ministrului Treburilor din Lăuntrul Țării Românești, cadrul în care fusese sărbătorită revoluția în orașul Râmnicu-Vâlcea și care menționează și participarea lui Anton Pann: „Într-acest pompos constituțiu, aflându-se și d-lui Anton Pann, profesor de muzică, împreună cu câțiva cântăreți de aceeași profesie, au alcătuit o musică vocală cu nișce versuri prea frumoase puse pe un ton national plin de armonie și triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor”.
Evenimentul se petrecea joi, 29 iulie 1848, „într-o câmpie înconjurată cu arbori, ce este la marginea cetății”, prilej cu care s-a depus jurământul pe Constituție, s-au sfințit steagurile revoluției și s-a cântat „pentru prima dată în Țara Româneasca”, într-un cadru oficial, după afirmația lui Vasile Roman, viitorul Imn de stat al României, Deșteaptă-te, române!.
Ce tip de NERomâni si ANTIRomâni pot fi cei care nu au cunoscut inca din copilaria lor IMNUL nostru al REVOLUTIILOR de la anul 1848, 1989, si cel al Armatei Române din Razboiul pentru Independenta din anul 1877 !
IMN care a fost precedat de MELODIA lui Anton Pann „Din sânul maicii mele” (melodie religioasă, din anul 1839).
Anton Pann a fost cel care a pus pe muzică versurile poeziei „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureșanu prin 1842.
Anul 1848 îl găsește pe Anton Pann la Râmnicu Vâlcea. La 11 iunie izbucnește ca o uriașă flacără Revoluția și se întinde în intreaga țară. Gheorghe Dem Theodorescu scrie în legătură cu acest eveniment că „Anton Pann lucra peste Olt pentru realizarea ideilor naționale și cânta triumful revoluțiunii printr-un imn, de care s-a vorbit în organele de publicitate ale epocii”. Este vorba de un document Nr. 1184 din 30 iulie 1848, în care, la 30 iulie 1848, comisarul de propagandă al districtului Vâlcea, Dumitru Zăgănescu, raporta Ministrului Treburilor din Lăuntrul Țării Românești, cadrul în care fusese sărbătorită revoluția în orașul Râmnicu-Vâlcea și care menționează și participarea lui Anton Pann: „Într-acest pompos constituțiu, aflându-se și d-lui Anton Pann, profesor de muzică, împreună cu câțiva cântăreți de aceeași profesie, au alcătuit o musică vocală cu nișce versuri prea frumoase puse pe un ton national plin de armonie și triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor”.
Evenimentul se petrecea joi, 29 iulie 1848, „într-o câmpie înconjurată cu arbori, ce este la marginea cetății”, prilej cu care s-a depus jurământul pe Constituție, s-au sfințit steagurile revoluției și s-a cântat „pentru prima dată în Țara Româneasca”, într-un cadru oficial, după afirmația lui Vasile Roman, viitorul Imn de stat al României, Deșteaptă-te, române!.
Noi Transilvanenii,Noi bucovinenii,alti noi nu mai aud pana cand.Fiti atenti cu ,,noii,, astia Ca o sa va auda modovenii si o sa bage vreo coasa topor de o sa va iasa pe partea cealalta si dupa aceia va propteste cu dosul in vreo cracana de corn asta pana va umple de pari in cap.Ia mai incet cu fanteziile erotice.