Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%. Deficitul bugetar este 3,59% din PIB, adică 40,545 miliarde de lei, iar deficitul ESA 3,58% din PIB.
Cheltuielile cu investițiile cresc la 50,7 miliarde lei față de 44,4 miliarde de lei în acest an, cheltuielile de personal sunt de 109,2 miliarde lei, cu un plus de 6,8 miliarde de lei (6,6%) față de 2019. Cheltuielile cu bunuri și servicii sunt de 50,9 miliarde de lei, cu un plus de 1,7 miliarde lei.
Cheltuielile cu asistența socială sunt de 131,2 miliarde de lei, mai mari cu 14,5%.
Bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale este de 82,7 miliarde lei, la fel ca în acest an.
De la bugetul de stat, sumele alocate pentru ministere sunt următoarele: Ministerul Apărării – 21,1 miliarde lei, cresc de la 17,9 miliarde lei în 2019, Ministerul Transporturilor – 11,8 miliarde lei, de la 11,4 miliarde lei,
Ministerul Agriculturii – 18,2 miliarde lei, de la 21,3 miliarde lei în 2019, Ministerul Justiției – 4,8 miliarde lei (4,6 miliarde lei), Ministerul Muncii – 41,9 miliarde lei (31,5 miliarde lei), Ministerul Sănătății – 11,4 miliarde lei, în scădere de la 14,8 miliarde lei în 2019,
Ministerul Educației – 30,5 miliarde lei (29,4 miliarde lei), Ministerul Culturii – 898,6 milioane lei (823,8 milioane lei).
Ministerul Afacerilor Interne primeşte 19,44 miliarde lei anul viitor (17,19 miliarde lei în acest an).
Trei servicii secrete primesc mai mulţi bani anul viitor. Acestea sunt: Serviciul Român de Informaţii – 2,68 miliarde lei (2,42 miliarde lei în 2019), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 630,4 milioane lei (594,6 milioane lei) şi Serviciul de Protecţie şi Pază – 272,7 milioane lei (228,2 milioane lei).
În schimb, Serviciul de Informaţii Externe primeşte mai puţini bani: 320,2 milioane lei (330,6 milioane lei în 2019).
Alte instituţii:
Preşedinţia – 67,8 milioane lei ( față de 64,97 milioane lei în 2019)
Camera Deputaţilor – 444,5 milioane lei (425 milioane lei în 2019)
Senatul – 214,7 milioane lei (211,37 milioane lei în 2019)
Secretariatul General al Guvernului, care a preluat o serie de companii – Transelectrica, Transgaz – și instituții – ANAP -, are un buget semnificativ mai mare, cu 5,5%, ce ajunge la 1,91 miliarde de lei. Și Curtea Constituțională a României are parte de o majorare procentuală mai importantă, de 15,6%, însă suma alocată este relativ scăzută, creditele bugetare fiind de 31,2 milioane de lei. Majoritatea banilor din alocarea suplimentară la CCR se duc în cheltuielile de personal, care ajung la 25,9 milioane de lei din bugetul total de la 22 milioane de lei în 2019.
Bugetul Academiei Române se majorează de asemenea cu 9,9%, creditele bugetare acordate ridicându-se la 566,79 milioane de lei față de 515,74 milioane de lei în 2019. De la Institutul Cultural Român se taie 14%, astfel că banii acordați de la buget pentru ICR ajung la 48,47 milioane de lei.
Bugetul Curții de Conturi crește cu aproape 13%, la 399,32 milioane de lei, al Consiliului Concurenței cu 61,9% la 110,05 milioane de lei, în timp ce bugetul pentru ANSVSA se diminuează la 917,63 milioane de lei, o scădere de doar 0,16%. Creditele bugetare pentru Autoritatea Electorală Permanentă scad cu aproape 30% față de 2019, la 272,64 milioane de lei.
În ceea ce privește instituțiile de presă naționale, agenția Agerpres primește de la buget 29,75 milioane de lei, cu 7,91% mai mult față de 2019, în timp ce creditele bugetare acordate Radiodifuziunii Române scad cu aproape 4,1%, de la 393,56 milioane de lei în 2019 la 377,56 milioane de lei în 2020. Societatea Română de Televiziune (TVR) va primi aceeași sumă ca în 2019, respectiv 389 milioane de lei.
S-a uitat Ministerul Afacerilor Interne?
Hastagii sustinatori(nevinovati) ai lui Iohanis si guvernul sau de parati , OARE CE AU DE SPUS cand vad ca acest guvern si regim Iohanis cheltuiesc bugetul tari pe inarmari ridicole ,ca sa plateasca tributul stapanilor lor externi cu interese antiromanesti, fara gand de dezvoltare a tarii !!!!!
Sa fereasca sfantul daca era PSD sa zica ca au facut proiectia de buget cu depasirea celor 3% deficit. 😀 Era lumea in strada, era deszastru economic, era sfarsitul lumii. UE se zvarcolea, incepea recesiunea in toata zona euro. La astia normalitatea e anormalitatea si prostimea, adica aia de ieseau la comanda in strada cu brichete, nici nu se sinchiseste. Daca nu e ordin pe unitate, inseamna ca e de bine.
Luati 1% din aia de i-ati promis pentru NATO si gata frate. Sunteti pe plus, adica sub 3%. Da sigur nu va lasa tovarasul presedinte. Mai nou este siderat cum de umbla liberi dupa 30 de ani printre noi fostii securisti, tortionari, directori de penitenciare politice etc. Probabil va lua ceva masuri, in al treilea mandat, sau al partulea… 😛
Stat de inspirație latino american, unde serviciile secrete si armata primesc cei mai mulți bani pentru apărarea dictatorului, restul populatiei are menirea sa-l preaslaveasca pe iubitul conducator, asa cum fac idiotii#rezist.
Republika Sekuristan nu se dezminte. Bai, desfiintati parlamentul si guvernul, sa ne conduca direct SRI iar la sanatate sa fie un general care sa-i trateze pe bolnavi cu pistolul. Iesim mai ieftin si mai sigur! Mai dati-o-n sange de democratie!
Cea mai mare INECHITATE e calculul Pensiilor: pensioanrii stiu ca odata cu Inscrierea la Pensie se calculaza un Indice de corectie, conform OUG nr1/2013, data de Guv Ponta care spune:
“Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011.”
Exemplu: la un punctaj total de 50 de puncte rezultat in urma Calculului conform Legii pensiilor, se aplica suplimentar acest Indice de corectie, diferit de la An la An!
http://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_1_2013_modificare_sistem_unitar_pensii_publice.php
In 2013 acest Indice de corectie a fost STABILIT de Guv Ponta la 1,06!
Eu m-am pensionat in 2013!
Conform OUG nr 1/2013, Indicele de corectie pe 2020 rezulta 1,41!
Adica:
La un punctaj de 50 de puncte(calculat pe baza Salariilor avute, conformm Legii pensiilor!), cu 1,06(Indice pe 2013) rezulta Punctaj Final de 53 puncte!
La acelasi punctaj de 50 de puncte(calculat pe baza Salariilor avute, conform Legii pensiilor), cu 1,41(Indice pe 2020) rezulta un Punctaj Final de 70,5 puncte!
Acest Punctaj FINAL se ia la Calcularea Pensiei!
In BANI, la Punct de pensie cat e azi, 1265 Lei si la 31 Ani de Contributie, diferenta e URIASA la Pensia primita de pensionar:
1265Lei X 53 puncte/31= 2161 lei
1265Lei X 70,5 puncte/31= 2876 Lei
„Principalele enunțuri din expunerea de motive care însoțește Proiectul de Buget:
– acordarea în 2020 a unui Indice de corecție de 1,41 în conformitate cu prevederile art.170 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare; potrivit legislației în vigoare pentru persoanele noi înscrise la pensie în 2020, la punctajul mediu anual realizat se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat în anul 2018 şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe 2011.”
https://www.capital.ro/breaking-news-document-oficial-guvernul-a-publicat-bugetul-la-doua-noaptea-cat-vor-fi-pensiile-de-la-anul-ce-bugete-au-serviciile-si-ce-salarii-ingheata.html?utm_source=capital&utm_medium=recomandari_AI
Incepand cu 2013, Persoanele NOU inscrise la Pensie primesc un Indice de corectie, Stabilit prin Bugetul pe Anul respectiv, indice calculat conform OUG nr. 1/2013 din 23.01.2013: “Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011.”
http://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_1_2013_modificare_sistem_unitar_pensii_publice.php
Adica: la punctajul total rezultat pe baza Salariilor avute, conform Legii pensiilor, se aplica suplimentar acest Indice de corectie, diferit de la An la An, rezultand Punctajul FINAL, care se ia in calcul la Stabilirea Pensiei!
Unul cu salarii si contributii pensionat in 2013, are Pensie mai mica decat unul cu ACELEASI salarii si aceleasi Contributii pensionat in 2020!
„Echitate”, Olguto!
„Surprinzătoarea formulă de calcul a pensiei de stat.
În anul 2013, modul de calcul al Pensiei de stat prevăzut de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost Modificat prin introducerea unui element denumit Indice de corecție. Voi arăta în cele ce urmează că această modificare a formulei de calcul a RUPT legătura dintre determinarea inițială a pensiei pe baza punctului de pensie și e de natură a crea DIFERENTE relevante între pensionari cu punctaje identice, dar care s-au pensionat în ani diferiți. Mai mult aceste DIFERENTE se pot mMAJORA în timp.
………………..
Din analiza de mai sus se pot trage câteva concluzii foarte importante:
1. Ca urmare a introducerii indicelui de corecție, toți cei care ies la pensie au pensii mai mari decât ar avea dacă s-au utiliza punctajele medii anuale acumulate pe parcursul vieții active.
2. România are în prezent două puncte de pensie: unul egal cu circa 41% din câștigul salariul mediu brut din urmă cu 2 ani pe baza căruia se determină pensia inițială și unul care este utilizat doar pentru indexarea pensiilor aflate în plată – punctul de pensie a cărui valoare este decisă de Guvern.
3. Această metodă, deși generează pensii mai mari, creează diferențe între pensionari cu punctaje identice în funcție de anul pensionării, ceea ce nu este echitabil.
4. Aceste diferențe au potențialul de a se majora în timp pe măsură ce dinamica salariilor se îndepărtează de cea a punctului de pensie.
5. Starea de fapt nu e ușor de corectat în practică, dar principiul echității și necesitatea elaborării unei formule eficiente de calcul a pensiei impun REVIZUIREA urgentă a modalității de calcul a pensiilor de stat.”
Editat
„Echitate” PSDista, marca V. Ponta!
„Proiectul de buget al guvernului Orban confirmă cele mai rele profeții din ultimii doi ani: nu PNL a câștigat alegerile și implicit guvernarea, ci instituțiile de forță[…] Câștigătorii bugetului sunt:
– Ministerul Apărării are alocat un buget mai mare cu aproape 18%, respectiv 21,1 miliarde lei;
– Ministerul Afacerilor Interne va primi cu aproape 13,1% mai mult, respectiv 19,4 miliarde lei;
– Serviciul de Protecție și Pază va avea cu 19,5% mai mult, respectiv 272,7 milioane lei;
– Serviciul de Telecomunicații Speciale va primi cu 6% în plus, la 630,3 milioane lei
– Serviciul Român de Informații va primi cu 10,8% în plus, respectiv 2,67 miliarde lei.
Pierzătorii sunt:
– Ministerul Sănătății, care va primi cu 23% mai puțin decât în 2019, respectiv 11,4 miliarde lei;
– Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu 45,5% mai puțin (se scade PNDL), ajungînd la 5,5 miliarde lei;
– Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu un buget mai mic cu 14,3%, respectiv de 18,3 miliarde lei;
– Ministerul Finanțelor va avea, de asemenea, un buget diminuat cu aproape 19%.
Asumarea răspunderii înseamnă că proiectul de buget nu poate fi amendat de Parlament și va fi cel mai probabil trecut între Crăciun și Anul Nou de teama alegerilor anticipate.Orice ministru civil al Sănătății ar fi demisionat la ora asta în semn de protest.
Bugetul merită trântit. Iar România are nevoie de alte partide de centru dreapta, pe astea nu le mai controlează civilii, pentru că niciun fel de civili, nici cei mai oportuniști și lipsiți de caracter, nu s-ar duce în fața celor care i-au votat cu astfel de cifre. Numai cine crede că are controlul pe alte căi decât cele electorale își permite asemenea aberații.
Dacă noua societate civilă din ultimii trei ani a fost într-adevăr civilă, o să vedem acum proteste.
Dacă nu, nu” activenews.ro
@lili, Voi, postacii Ciumei Galbene, ganditi si vorbiti prin copy/paste. Desi adevarul e evident ca lumina zilei, tineti mortis sa dovediti ca procentul de 44% analfabeti functiional al Romaniei ar fi in realitate mult mai mare, pentru ca examinatorii nu v-au luat in calcul si pedeleprele!
Cita nevoie e de aceste servicii secrete? Inainte de 89 urmareau ce face fiecare, pe unde umbla, pe cine cunoaste, cu cine e ruda, ce si cum vorbeste, e de partea partidului sau e dusman de clasa, fiu de chiabur, … Toate astea ca o dictatura sa se mentina la putere facind politie politica si fara sa se suprapuna cu ce se ocupa militia de atunci. Nu au dus la o crestere a nivelului de trai, nu au dus la o criminalitate mai mica, nu au adus o viata mai buna omului de rind. Era doar un aparat de injobagire si de legare de glie a populatiei. S-a schimbat cite ceva, dar unele au ramas la fel. Traieste omul de rind mai bine ca veghaza noul secu la linistea lui? Raspuns NU. Ii aduc ceva omului de rind cind i se asculta ce vorbeste la telefon, e monitorizat pe unde se duce si ce telefoane mobile sunt prin preajma la anumite ore? Raspuns NU. Sau ii aduce ceva ca se monitorizeaza ce scrie pe facebook, instagram, whatsapp sau twitter? Raspuns NU. Am putea trai cu servicii secrete cu o zecime din actualul buget si fara atitea aparate electronice de ascultare si monitorizare? Raspuns BINEINTELES. Dar acuma ca mi-am spus o parere ce deranjeaza pe unii de acolo, oare in ce sertarasi voi fi bagat? Servicii straine, dusman de clasa sau tradator de tara?