Cum traduce Iohannis „Declarația de la Roma”

Președintele Klaus Iohannis a susținut sâmbătă că textul „Declaraţiei de la Roma„, semnat de liderii UE, este pozitiv și echilibrat, în acord cu poziția promovată de România cu privire la viitorul Europei, sintagma „Europa cu două viteze” dispărând din discursurilor liderilor europeni.

Întrebat despre controversatul paragraf din declarație: „Vom acționa împreună în ritmuri și cu intensitate diferită acolo unde este necesar”, Klaus Iohannis a răspuns: „Da, ne-am opus și pot să remarc, cum am făcut și în text, ne-am opus cu succes, fiindcă ați constatat cu toții, până și din discursul liderilor, pur și simplu, a dispărut sintagma „Europa cu două viteze” sau „Europa cu mai multe viteze” sau „Europa cercurilor concentrice”. Pasajul la care vă referiți este în perfectă consonanță cu tratativele, deci reflectă situația de acum a Uniunii și este ceea ce am descris eu mai devreme, în scurta mea prezentare, cu sintagma „colaborare consolidată”. S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte unde nu toată lumea vrea să intre de la început. Ca să vă dau două exemple, Zona Euro. Nu toată lumea este în Zona Euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcționează cu două viteze monetare. Toți se angajează și s-au angajat când au aderat la Uniune, să devină, la momentul potrivit, și membri în Zona Euro, cu ceva excepții care s-au făcut la început, cu așa-numitele opt out-uri, adică opțiunea de a nu fi. De exemplu, Marea Britanie a avut un așa-numit opt out pe euro, acum are un opt out de tot, din nefericire, trebuie să spun. Un alt proiect este cel pe care l-am co-inițiat și noi, România, proiectul cu procuror european și aici, deocamdată, din 27 și-au arătat interesul imediat 19. Deci avem, iată, un nou proiect, unde 19 state membre intră de la început, ceilalți mai evaluează și dacă doresc – nota bene, dacă doresc – vor avea tot timpul ușa deschisă să vină în acest proiect. Cred că s-a înțeles destul de bine deja după aceste discuţii care au fost preliminare, nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze. Pur și simplu nu este posibil. Ne-am întoarce în timp și nu-și dorește absolut nimeni să facem în Uniune pași înapoi. Noi vrem să facem pași înainte. Toți vor o Uniune mai puternică, o Uniune care face față mai bine crizelor, în definitiv o Uniune care răspunde solicitărilor cetățenilor europeni”.

Iohannis a anunțat totodată că va invita liderii politici din România la „discuţii multiple” pentru a înţelege cum vede lumea politică din ţara noastră viitorul Europei.

„După ce vom termina această festivitate de la Roma, voi invita și voi provoca politicienii de acasă la discuții în multiple formate pentru a vedea cum vede lumea politică de la noi viitorul Europei. Și am de gând să fac acest lucru. Dacă se va întâmpla la Snagov sau la București sau în altă parte, vom vedea. Dar da, am intenția să particip la formate și să încurajez formate de discuții pentru a avea o energie pozitivă în definitiv în acest demers. Este clar că noi vrem să jucăm un rol pozitiv”, a afirmat președintele.

Declarația lui Klaus Iohannis, integral (Sursa: Administrația Prezidențială)

„Am participat astăzi la Summitul aniversar care marchează 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, semnate la 25 martie 1957, o reuniune care are nu doar semnificaţia unei celebrări a istoriei proiectului european, ci şi a unui moment de bilanţ al celor şase decenii de integrare.
Avem toate motivele să fim mândri de ce am realizat până acum, dar, în acelaşi timp, este necesar să reînnoim angajamentul de a continua dezvoltarea proiectului nostru unic, pentru că de el depinde asigurarea păcii, a securităţii şi a prosperităţii tuturor cetăţenilor europeni.
Cu ocazia acestui Summit aniversar, am adoptat Declarația de la Roma, un document politic menit să definească o viziune comună asupra direcției de continuare a proiectului european pentru următoarea decadă și să contribuie la recâștigarea încrederii cetățenilor în propriul proiect, proiectul european.
Extrem de important este faptul că, după 60 de ani, viziunea fondatorilor proiectului european înscrisă în preambulul Tratatului inițial de la Roma, aceea de a crea o uniune din ce în ce mai strânsă între popoarele Europei, rămâne de actualitate și se regăsește și în Declarația pe care am adoptat-o astăzi.
Menținerea unității celor 27 de state membre este și trebuie să rămână deviza noastră în continuare. Într-o lume globalizată, cu nenumărate provocări, o Uniune mai bine integrată oferă perspective în mod clar mai bune pentru noi toţi decât o Uniune fragmentată.
Textul Declaraţiei este pozitiv și echilibrat, în acord cu poziția promovată de România cu privire la viitorul Europei. Au fost preluate preocupările exprimate de România în cadrul negocierilor privind cooperarea consolidată. De asemenea, a fost inclusă și o referire suplimentară la coeziune în ceea ce priveşte o Europă prosperă și sustenabilă.
Doresc să subliniez faptul că menţionarea, în textul final al Declaraţiei de la Roma, a conceptului de cooperare consolidată este făcută strict în limitele prevederilor actualului Tratat al Uniunii, obiectivul fiind ca toate statele să acţioneze împreună. În plus, textul Declaraţiei menţionează că uşa rămâne deschisă pentru statele membre care doresc să se alăture mai târziu acestor forme de cooperare consolidată.
Cu siguranță, nu dorim pași înapoi de la ceea ce am realizat până acum. Este important ca Uniunea să evolueze permanent în sensul consolidării acelor politici care asigură fundamentul şi eficienţa Uniunii. Mă refer aici la Piața Internă cu cele patru libertăți fundamentale, la politica de coeziune, la politica de extindere și la politica de vecinătate.
Nu trebuie uitat faptul că o Uniune mai puternică înseamnă, fără îndoială, și o Uniune mai aproape de cetățeni. Din această perspectivă, o funcționare mai eficientă a instituțiilor europene este condiționată de mecanisme mai transparente și proceduri mai suple, care să devină cât mai curând o realitate pentru oameni.
Pentru România este important să își mențină, cu realism și consecvență, prioritățile de agendă și să se implice activ în continuarea și consolidarea acelor politici care pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor existente în cadrul Uniunii Europene.
La începutul anului 2019, România va exercita, pentru prima dată, Președinția Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de 6 luni, ceea ce reprezintă, fără îndoială, o oportunitate. România îşi va stabili prioritățile pentru acea perioadă, în care vom avea, pentru prima dată, ocazia de a promova interesul european prin medierea unor poziții comune, consensuale, între statele membre, dar și de a demonstra viziunea noastră, viziunea proprie a României în identificarea unor soluții de compromis, capabile să avanseze proiectul european.
Obiectivul major al României este acela al unei Uniuni unite și coezive în acțiunile sale interne și externe, o Uniune care are capacitatea de a juca un rol-cheie la nivel global.
Acestea cred că sunt şi așteptările cetățenilor, care îşi doresc o Europă puternică, incluzivă, bazată pe principii şi norme. Oamenii se raportează în continuare la aceleaşi valori pe care s-a construit Uniunea Europeană. Este misiunea noastră, a şefilor de stat şi a liderilor politici, să demonstrăm că avem viziunea de a duce mai departe proiectul nostru comun şi să recâştigăm, încă o dată, încrederea în viitorul unei Europe unite.
Aceasta este principala modalitate prin care putem contracara tendinţele eurosceptice, xenofobe şi radicale.
Am convingerea că putem depăşi această perioadă de incertitudine înţelegând mesajul clar de coeziune care a fost dat şi astăzi. Un mesaj care, dincolo de diferențele de viziuni între statele membre cu privire la modul de integrare, relevă dorința tuturor de a continua acest proiect de succes, care este Uniunea Europeană.
Vă mulțumesc! Dacă aveți întrebări, poftiți!”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media:

Jurnalist: Domnule Președinte, în declarația finală, se găsește și următorul paragraf: „Vom acționa împreună în ritmuri și cu intensitate diferită acolo unde este necesar”. Puteți să explicați acest paragraf? Pentru că el seamănă cumva cu celebra sintagmă „Europa cu mai multe viteze”, căreia și România i s-a opus.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, ne-am opus și pot să remarc, cum am făcut și în text, ne-am opus cu succes, fiindcă ați constatat cu toții, până și din discursul liderilor, pur și simplu, a dispărut sintagma „Europa cu două viteze” sau „Europa cu mai multe viteze” sau „Europa cercurilor concentrice”. Pasajul la care vă referiți este în perfectă consonanță cu tratativele, deci reflectă situația de acum a Uniunii și este ceea ce am descris eu mai devreme, în scurta mea prezentare, cu sintagma „colaborare consolidată”. S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte unde nu toată lumea vrea să intre de la început. Ca să vă dau două exemple, Zona Euro. Nu toată lumea este în Zona Euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcționează cu două viteze monetare. Toți se angajează și s-au angajat când au aderat la Uniune, să devină, la momentul potrivit, și membri în Zona Euro, cu ceva excepții care s-au făcut la început, cu așa-numitele opt out-uri, adică opțiunea de a nu fi. De exemplu, Marea Britanie a avut un așa-numit opt out pe euro, acum are un opt out de tot, din nefericire, trebuie să spun. Un alt proiect este cel pe care l-am co-inițiat și noi, România, proiectul cu procuror european și aici, deocamdată, din 27 și-au arătat interesul imediat 19. Deci avem, iată, un nou proiect, unde 19 state membre intră de la început, ceilalți mai evaluează și dacă doresc – nota bene, dacă doresc – vor avea tot timpul ușa deschisă să vină în acest proiect. Cred că s-a înțeles destul de bine deja după aceste discuţii care au fost preliminare, nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze. Pur și simplu nu este posibil. Ne-am întoarce în timp și nu-și dorește absolut nimeni să facem în Uniune pași înapoi. Noi vrem să facem pași înainte. Toți vor o Uniune mai puternică, o Uniune care face față mai bine crizelor, în definitiv o Uniune care răspunde solicitărilor cetățenilor europeni. Mulțumesc!

Jurnalist: Așa cum știm, pe 29 martie Marea Britanie activează articolul 50, încep așadar oficial Brexit-ul. În ce mod cetățenii români aflați în Marea Britanie sunt ajutați, sunt protejați de statul român? Care este planul, să spunem așa?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu am spus de la început că, în situația Brexit-ului, tema cea mai importantă pentru noi sunt români care trăiesc acolo. Nu suntem singuri. Polonia are 800.000 de cetățeni acolo și alții, și alții. Trebuie să știți că și Marea Britanie are o preocupare foarte puternică față de cetățenii ei care trăiesc în alte state. Sunt destul de mulți care trăiesc în România, de exemplu. Practic, în toate statele europene sunt cetățeni britanici. Și atunci, această temă cu siguranță va fi în atenția tuturor și noi o să avem grijă să negociem împreună cu celelalte state membre în așa fel încât chestiunea cetățenilor Uniunii Europene în Marea Britanie să fie rezolvată bine. Nu dorim să lăsăm cetățenii noștri undeva suspendați, cu un statut incert. Mi-am luat acest angajament. Avem un guvern nou și acest guvern nou a înțeles și a luat tot acest angajament. În acest sens, am discutat cu toți partenerii cu care am avut ocazia, și cu doamna Prim-ministru May, știți că am avut recent și o discuție telefonică, am reiterat această temă, dar și de partea europeană cu negociatorul Uniunii am discutat in extenso aceste chestiuni. Pot să-i asiguri pe românii care trăiesc în Marea Britanie că nu este doar o formulă de politețe, este o preocupare foarte, foarte serioasă pentru noi cum vor fi ei poziționați acolo.

Jurnalist: Am văzut ieri imaginile, dumneavoastră și cu Sanctitatea sa Papa Francisc, i-ați adresat câteva cuvinte, chiar minute bune. Puteți să ne împărtășiți din discuția pe care ați avut-o, având în vedere că se vorbește deja despre o posibilă vizită a Sanctității Sale în România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da. În afară de, sigur, un schimb de amabilități protocolare care se fac cu aceste ocazii, i-am reiterat invitația mea, pe care am făcut-o în 2015, când am avut o vizită oficială, de a vizita România în 2018. Am reiterat această invitație pe care am făcut-o cu o săptămână înainte și în forma protocolară, scrisă. Nu în acest format se răspunde la o invitație, dar de la început a părut foarte interesat și sunt convins că se vor face toate demersurile și, dacă va fi posibil, eu cred că va veni.

Jurnalist: Domnule Președinte, concret, cu ce poate contribui România mai bine ca acest proces să meargă mai departe, inclusiv în ceea ce privește aria de securitate chiar și a frontierelor externe ale Uniunii? Și v-aș pune acum și a doua întrebare. Ca să iasă procesul, să iasă toate elemente pe care le-ați gândit, inclusiv legate de cetățenii noștri care sunt în Regatul Unit, spre exemplu, dacă v-ați gândit să convocați liderii politici în țară la o nouă reuniune de tip Snagov.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am spus cred că săptămâna trecută. După ce vom termina această festivitate de la Roma voi invita și voi provoca politicienii de acasă la discuţii în multiple formate pentru a vedea cum vede lumea politică de la noi viitorul Europei. Și am de gând să fac acest lucru. Dacă se va întâmpla la Snagov sau la București sau în altă parte, vom vedea. Dar da, am intenția să particip la formate și să încurajez formate de discuţii pentru a avea o energie pozitivă în definitiv în acest demers. Este clar că noi vrem să jucăm un rol pozitiv. M-ați întrebat ce putem să facem concret. Sunt nenumărate lucruri pe care putem să le facem și România are o poziție chiar privilegiată. Ați urmărit, ultimul Eurobarometru a arătat că românii sunt în continuare cei mai euro-optimiști. Mai demult, în 2006, 2007, eu am spus că românii sunt euroforici, adică chiar își doresc foarte mult să fie în Uniune. Până în ziua de astăzi, cu toate că optimismul a scăzut un pic, suntem în continuare în vârf. Asta înseamnă să ne facem treaba. Asta înseamnă, sigur, să ne facem treaba și acasă. În primul rând să respectăm ce am convenit cu toții, bunăoară să nu avem deficit bugetar excesiv. E un lucru foarte, foarte concret pe care putem să-l facem. Însă România poate să facă mult mai mult. Am avut și încă mai avem într-o oarecare măsură ce s-a numit „criza migrației”. România a făcut față foarte bine și cred că toată lumea îmi dă dreptate fiindcă am știut cum să ne apărăm granița. Nu suntem în Schengen, acționăm ca un membru de facto Schengen și am arătat cum poate o țară europeană să-și apere foarte bine granițele. Poate reușim să-i convingem și pe alții să folosească abordări similare, fiindcă una din preocupările de bază pentru toți europenii este securitatea granițelor externe. Nu-și dorește nimeni să revenim la situația din 2015 când populații străine, cred că putem să spunem, au intrat în UE fără niciun fel de control. Așa ceva nu se mai poate repeta și nu trebuie să se repete. În domeniul apărării, nu vrem să construim ceva paralel cu NATO, dar cred că exemplul nostru cu 2% pentru înzestrare, pentru apărare este nu doar o promisiune politică sau un exemplu, este un fapt cu care noi, concret, vom contribui la creșterea securității în Europa și multe alte lucruri de acest tip. Nu trebuie să-și imagineze lumea să se așteaptă de la noi mari filosofii europene și pe urmă să-i convingem pe toţi. Ca într-o familie, funcționează cel mai bine dacă fiecare își face treaba fără să vorbească mai mult decât e necesar, dar să muncească mai mult decât trebuie. Mulțumesc!

Jurnalist: Domnule Președinte, dacă îmi permiteți, pentru că ați menționat această situație a Declarației de la Roma și am urmărit și noi, pe „Calea Europeană” comparația între discuția nu doar lansată de domnul Juncker, în Cartea sa Albă, dar și discuția în patru de la Versailles, cu șefii de stat și de guvern din Franța, Spania, Germania și Italia, a intervenit apoi un Consiliu European, din câte știm, ați avut o intervenție importantă și dacă ne-ați putea spune cum ați reușit să răsturnați, practic, tot acest discurs care venea dinspre nordul și vestul Europei și care părea să nu aibă nicio rezistență în zona de Est, cel puțin. Atât cât se poate să ne spuneți. Și pentru că ați făcut o trimitere și la ce poate face România în plan intern ca să beneficieze de pe urma acestei declarații politice, până la urmă, ce credeți că ar trebui să facă guvernul din România – nu mă refer acum nici la capacitatea administrativă neapărat, care știm că are foarte mari probleme, dar în special la capacitatea de absorbție care ne afectează și suntem în continuare la 0% și e destul de dificil să susțineți într-un Consiliu că avem nevoie de niște bani pe care nu îi folosim. Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Din păcate, aici trebuie să vă dau dreptate. Se apropie cu pași repezi perioada când se negociază următorul buget și cu absorbția pe care o avem acum tare mă tem că nu vom fi în pole position, cum se spune, adică vom fi cu cărți proaste în mână. Am de gând să discut aceste chestiuni cu Guvernul în săptămâni următoare. nu am vrut să mă grăbesc foarte, foarte tare, fiindcă la început Guvernul s-a ocupat de cu totul alte lucruri, vă amintiți, Ordonanța 13, 14 și așa mai departe. Pe urmă, au început ușor, ușor să lucreze ceva și da, am de gând să invit pe Prim-ministrul, cu cine dorește domnia sa, la o discuție pe absorbția fondurilor europene. Cred că aici, dacă vrem să contăm în 2019, când avem Președinția Consiliului Uniunii, chiar trebuie să ne facem temele mult mai bine.
Cum am reușit? Poate am avut o zi bună. Nu, am prezentat din punctul meu de vedere pericolele unei Europe cu două viteze, unde pericolul cel mai mare pe care-l văd este revenirea la geometria Cortinei de Fier, care ar fi mortală pentru Uniune, fiindcă, dacă acceptăm conceptul – încă o dată, dacă am accepta – a ieșit din discurs, dar că să vă răspund la întrebare, dacă am fi acceptat Europa cu două viteze, mai devreme sau mai târziu, viteza a doua ar fi fost în Est, și atunci cu siguranță ar fi revenit niște temeri profunde ale est-europenilor, temerea de a fi lăsați în urmă. Cum în Vest, cu certitudine, încet, dar sigur, foarte mulți europeni se tem că le ia cineva locurile de muncă, că vine cineva și îi împinge la ei în țară deoparte. Or nici una, nici alta nu au voie să se întâmple și nu avem voie să lăsăm Uniunea să ajungă într-o stare în care europenii, în loc să fie optimiști și încrezători în proiectul lor, să înceapă să se teamă de proiectul european și, sigur, am adus mai multe argumente. Și alții au avut argumente care, recunosc, au venit în sprijinul expunerii mele și, din fericire, cu toții, împreună, am reușit să găsim exprimări mai bune. Mulțumesc!

Jurnalist: Mai am eu o întrebare, domnule Președinte, dacă îmi permiteți. În ultima perioadă, în presa internațională au apărut anchete despre situația muncitorilor români din Italia, în Sicilia în special, ale căror drepturi sunt încălcate. Guvernul a avut o acțiune, o vizită în Italia. Dumneavoastră ați discutat cumva cu premierul italian în aceste zile această situație și la ce concluzie ați ajuns? Mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am discutat-o. Am discutat cu Președintele Consiliului de Miniștri, domnul Paolo Gentiloni, despre această chestiune, chestiune neplăcută. Românii sunt chemați la munci de obicei agricole și au apărut acuzații de exploatare. Domnul Prim-ministru Gentiloni m-a asigurat că se va implica și va da la rândul lui semnale clare autorităților, în special din Sicilia, în acest sens și sunt convins că acest lucru se va și întâmpla. Bine, vă mulțumesc!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.