De ce are România cea mai mare inflație din UE

Creșterea salariilor și pensiilor, creșterea accizelor la carburanți, majorarea tarifelor la energia electrică, gaze naturale și energia termică, reducerea unor taxe, prețul internațional al barilului de petrol, politica monetară relaxată a Băncii Naționale a României, îndatorarea tot mai mare a statului român, dezechilibrarea balanței comerciale sunt principalele cauze care au dus la o inflație nemaiîntâlnită din 2013.

România a ajuns astfel campioana Europei la inflație, 4% folosind Indicele Armonizat al Preturilor de Consum (IAPC), în condițiile în care media UE este de 1,5%, conform Eurostat. Conform indicelui local, cu care lucrează Institutul Național de Statistică, inflația a ajuns la 5%. În 2016, aceasta era negativă. Sunt astfel cauze atât interne cât și externe ale saltului acesteia într-un timp atât de scurt. Într-un discurs avut joi seara pentru electoratul său, la Antena 3, președintele PSD, Liviu Dragnea, a respins din start că PSD ar avea vreo vină prin politica fiscală pe care o duce de un an și patru luni și a dat vina pe firmele străine care au mărit prețurile, pe BNR, pe importatori, pe FMI și UE, care au impus liberalizarea tarifelor la utilități și pe bursele mondiale. Cu câteva seri înainte, tot la Antena 3, ministrul de Finanțe, Orlando Teodorovici, a recunoscut că și politica fiscală a Guvernului reprezintă una din cauzele care au dus la mărirea prețurilor în ultimul an.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în martie 2018, de la 4,7% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 6,57%, a celor alimentare cu 4,01% şi a serviciilor cu 2,9%. Carburanții s-au scumpit după în septembrie-octombrie 2017 s-au majorat în două tranșe accizele pentru că Executivul Tudose să aducă bani mai mulți la buget. Tarifele la energie și gaze au fost majorate după decizii ale Autorității Naționale de Reglementare în Energie, conform unui calendar de liberalizare convenit cu UE și FMI. ANRE este o instituție independentă dar ani de zile a răspuns la comenzile politice, indiferent de cine s-a aflat la putere. De cele mai multe ori, din rațiuni electroale, ANRE a amânat majorarea tarifelor sau a recurs la creșteri mai mici.

Politica fiscală

Politica salarială dusă de guvernele PSD-ALDE a dus la o explozie a cheltuielilor statului. În primele două luni ale statului, cheltuielile cu salariile, cu subvențiile, cu asistența socială și cu achizițiile de bunuri și servicii, au crescut cu 38,5% față primele două luni ale anului precedent. Cheltuielile de personal sunt cu 18,8% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în anul 2017, dar și de majorarea salariilor în sectorul bugetar ca urmare a aplicării Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Anul trecut, cheltuielile de personal au crescut cu 22,0% față de 2016, iar cele cu asistența socială au crescut 13,1%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1000 lei, precum și măsurile ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție. Toate aceste măsuri, coroborate cu reducerea TVA precum și a altor taxe au lăsat bani mai mulți în buzunarul oamenilor iar acești bani s-au dus în consum. Investițiile și creșterea producției industriale nu au ținut pasul iși în felul acesta deficitele bugetare și comerciale au crescut continuu în ultimii ani. România cheltuie mai mult decât încasează și în 2016 și 2017 a consemnat deficite bugetare foarte aproape de nivelul maxim admis de UE, de 3%. Ca niciodată, execuția bugetară în primele două luni ale anului a arătat un deficit de aproape 0,6% din PIB. În anii anteriori, în ianuarie și febriarie, România avea excedent. Deficitul balanţei comerciale (exporturi minus importuri) a crescut cu 31,6% în primele două luni, comparativ cu perioada similară din 2017, la peste 1,657 miliarde euro.

Ce spune BNR

Analizând comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului de Administrație al BNR au notat că la sfârșitul anului 2017 rata anuală a inflaţiei a fost de 3,32 la sută, adică în intervalul de variație al țintei de 2,5 la sută ± 1 punct procentual. Ea a crescut la 4,32 la sută în ianuarie și la 4,72 la sută în februarie, semnificativ peste limita de sus a intervalului, dar ușor sub nivelul prognozat. S-a arătat că ascensiunea a fost determinată prioritar de factorii pe partea ofertei și s-au punctat contribuțiile aduse de efectele de bază asociate reducerilor/eliminărilor de impozite indirecte și taxe nefiscale operate în perioada similară a anului anterior, dar și de majorările recente ale tarifelor energiei electrice, gazelor naturale și energiei termice, precum și de creșterea prețului combustibililor, pe fondul măririi cotațiilor petrolului. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (se calculează pe baza indicelui prețurilor de consum din care se exclud prețurile administrate și cele cu o volatilitate ridicată, precum legume, fructe, ouă, combustibili) şi-a accelerat ascensiunea, până la 2,8 la sută în ianuarie şi 2,9 la sută în februarie 2018, de la 2,4 la sută în decembrie 2017. Majorarea reflectă acumularea progresivă de presiuni inflaționiste pe partea cererii și pe cea a costurilor, dar și influențele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul prețurilor serviciilor. „Majorarea inflaţiei în ultimul trimestru a fost generată de şocuri adverse din partea ofertei, precum şi şocuri externe. Au generat creştei de preţuri la gaze naturale, energie electrică, majorarea accizei la carburanţi. Influenţe similare au provenit din dinamica preţurilor la legume, ouă, înregistrate şi la nivel european, precum şi majorarea preţului tutunului anul anterior. Acestuia Ii s-a adăugat şi epuizarea măsurilor tranzitorii, februarie 2017, scăderea cotei standard la TVA. Cu alte cuvinte, dacă am fi calculat evoluţia inflaţiei fări impactul fiscal acesta ar fi fost anul trecut mai ridicat. Creşterile lunare ale preţurilor de consum în ultimele luni, concretizate în creşterea ratei inflaţiei relevă şi impact în majorarea costurilor salariale. În acest context şi în lipsa unei reacţii prompte a politicii monetare ar fi existat riscul ca ulterior readucerea indicatorului inflaţiei în intervalul asociat ţintei, urmând să aibe efecte economice şi sociale nocive”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Anul acesta, BNR a luat două decizii foarte importante în lupta cu inflația și a anume a mărit dobânda de politică monetară ducând-o la 2,25%, pentru a stăvili creșterea prețurilor. Rata dobânzii de referință este rata medie a dobânzii la care BNR atrage depozite de pe piața interbancară în cursul unei luni. Aceasta se folosește ca reper în cazul contractelor care prevăd ajustarea dobânzii. Măsurile luate de către BNR duc, teoretic, la creșterea dobânzilor plătite de bănci la depozitele populației, dar și la cea a dobânzilor la creditele acordate de bănci. Anterior, a avut o politică relaxată, menținând pe piață o cantitate mai mare de bani decât necesarul.

Ce spune Dragnea

Șeful PSD prezentat la Antena 3 mai multe cauze care au dus la creșterea inflației: „Creșterea prețurilor la energie, e vorba de liberalizarea cerută de FMI și UE, și de unele politici de cartel, făcute de unii operatori economici cu capital străin (este vorba de un cartel în care a intrat și Electrica, societate unde cel mai important acționar este statul român, n.r.). Creșterea barilului de petrol cu 33%, nu noi am decis. Creșterea prețurilor la produsele agricole și alimentare importate. Noi importăm 70% din UE, unde au crescut prețurile la bunurile importate. Am constatat că aceste companii cu capital străin, când au văzut că veniturile românilor cresc, au zis hai să mărim și noi prețurile
O să cerem ANRE cât de fundamentată a fost această creștere, solicit Guvernului un control al corpului de control să vedem ce e acolo. Au început să apară zvonuri că și în alte zone se lucrează la fel, la asigurări, la bănci.

Importatorii ce au zis, hai să creștem și noi prețurile, dacă guvernul a crescut prețurile, cea mai mare parte hai să o luăm noi. Legat de modul în care nu colaborează BNR cu guvernul, BNR e proprietatea României, trebuie să lucreze în beneficiul României, ar trebui să lucreze pentru diminuarea inflației, nu să ascultăm mereu cum oameni de la BNR fac tot felul de previziuni publice care produc deservicii României. E vorba de un mesaj din partea BNR, poate să producă deservicii serioase României, nu ia nicio măsură BNR? Înseamnă că își asumă declarația. Sub nicio formă inflația nu provine din politicile de creștere a salariilor.”

În opinia lui Dragnea, politica de venituri nu are legătură cu inflația. În realitate, lucrurile stau pe dos. Românii nu știu să economisească și din această cauză orice venit suplimentar merge în consum. Statul nu are bani să plătească pensii, salarii, subvenții și ajutoare și din această cauză se împrumută. Anul trecut, îndatorrarea a crescut cu 6 miliarde de euro. Nu toți acești bani au ajuns în consum dar sunt îndeajuns pentru a pune presiune pe prețuri.

Cea mai mare creștere de prețuri în UE

Martie 2018 a fost a două lună consecutivă în care țara noastră a avut cea mai mare rată anuală a inflației dintre statele membrie ale UE, cu un avens al prețurilor de consum de 4%. Mai aproape de noi a fost Estonia, cu 2,9%. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a crescut în luna martie 2018 până la 1,5%, de la un nivel revizuit de 1,4% în februarie 2018. În rândul statelor membre UE, rate anuale mai mari au fost înregistrate în România (4%), Estonia (2,9%), Slovacia şi Lituania (ambele cu un avans de 2,5%). În cazul zonei euro, rata anuală a inflaţiei a crescut până la 1,3% în luna martie 2018, de la 1,1% în februarie 2018. Cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut serviciile (0,67 puncte procentuale), urmate de preţurile la alimente (0,41 puncte procentuale) şi energie (0,20 puncte procentuale). Dragnea a menționat drept una din cauzele creșterii inflației majorarea prețului barilului la petrol. Este adevărat, însă aceasta e o cauză prezentă în toate aceste state, nu doar în România.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.