26 de zile au trecut de la momentul în care Tudorel Toader a anunțat că va cere revocarea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. 26 de zile în care toate părțile implicate și-au prezentate argumentele pro și contra. Procedura de revocare a procurorului şef al DNA a stârnit controverse în sistemul judiciar, existând contradicţii între iniţiatorul cererii şi Codruţa Kovesi, iar după avizul negativ dat de procurorii din CSM, între aceştia şi Tudorel Toader.
Procedura de revocare a fost iniţiată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pe 22 februarie. Într-o conferinţă de presă, acesta a prezentat toate aspectele care stau la baza solicitării de revocare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, raportul conţinând 20 de puncte în care sunt consemnate critici la adresa procurorului şef al DNA. Documentul a fost postat pe site-ul Ministerului Justiţiei la 21 de ore de la declaraţii, conţinând discursul ministrului şi 11 anexe, decizii ale unor instituții și regulamente.
Anexele conțin articole din Codul Deontologic al magistraților, trei decizii CCR (privind conflictul juridic Guvern – Ministerul Public și persoanelor care activează în instituții ale statului nesubordonate Parlamentului de a se prezenta la o comisie de anchetă parlamentară), raportul de activitate al Ministerului Public pentru anul 2016, un raport al Comisiei de la Veneția din anul 2010 și un alt aviz al Comisiei, din anul 2012, privind OUG de modificare a Legii de funcţionare a Curţii Constituţionale şi la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului de modificare şi completare a Legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
De asemenea, în document se regăsesc raportul Inspecției Judiciare privind controlul de la DNA și comunicatele Inspecției privind demararea controlului la DNA Ploiești și cel referitor la cercetarea disciplinară a Laurei Kovesi.
Argumentele lui Tudorel Toader
Vă prezentăm, pe scurt, motivele invocate de ministrul Justiţiei:
- trei sesizări la CCR privind conflicte juridice de natură constituţională într-un singur an, dintre care în două cazuri Curtea a sancţionat comportamentul procurorului şef al DNA. Este vorba despre deciziile privind anchetarea OUG 13, refuzul Laurei Codruţa Kovesi de a se prezenta la comisia parlamentară de anchetă şi decizia privind Belina. Ministrul acuză încălcare sistematică a prevederilor constituţionale.
- neimplicarea procurorului şef DNA în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de către procurori, cum ar fi cei de la Ploiești, despre care apăruseră informații privind abuzuri, dar și eșecul Microsoft, precum şi transcrieri false în dosare
- modul de calcul al numărului de achitări dat de Direcţie, dar şi raportările eronate care ar fi fost prezentate de către instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi.
- comportament excesiv de autoritar, implicându-se personal în dosarele altor procurori, prioritizând dosarele după impactul mediatic.
- critici aduse altori puteri ale statului, care ar fi afectat imaginea României.
- critici aduse proiectelor de legi privind justiţia.
Aviz negativ
Ulterior, raportul a ajuns la Secţia pentru Procurori a CSM. La şedinţa care a avut loc pe 27 februarie, Kovesi şi-a prezentat apărarea în faţa CSM, dar şi în prezenţa ministrului Justiţiei:
- „raportul scris al ministrului Justiției aplică retroactiv efectele unor decizii ale CCR (…) Reproșează unui magistrat că nu a prevăzut că urmează o astfel de decizie. Ca și când eu trebuia să știu că va fi declarat un conflict constituțional“, spunea șefa DNA la CSM.
- de fiecare dată când a fost identificat un comportament ilegal sau lipsit de deontologie profesională au fost aplicate măsurile instituționale
- în ceea ce privește numărul achitărilor, Kovesi a precizat că ministrul Justiției a prezentat date nereale și nedovedite.
- nu a contestat prin interviuri autoritatea Parlamentului, doar a sesizat vulerabilităţile.
- nu șeful DNA se ocupă de transcrierile din dosare, iar acestea nu au fost falsificate.
- nu există nicio dovadă că dosarele ar fi fost prioritizate în funcție de impactul mediatic, dosarele sunt soluționate în funcție de criterii obiective.
După şedinţă, avizul a fost unul negativ, singurul vot în favoarea revocării fiind dat de ministrul Justiţiei.
Președintele are ultimul cuvânt
Apoi, pe 16 martie, Secţia a motivat decizia şi a trimis-o către Preşedintele României.
„CSM a luat cele 20 de puncte prezentate de mine, a luat răspunsurile procurorului șef, le-a sucit, le-a cosmetizat și le-a luat de bune, în rest nu a făcut nimic. Nu se poate să ai un dosar atât de important, cu impact social, (n.r. dosarul Microsoft) să se prescrie răspunderea penală și să vină procurorul șef și să spună că a venit Înalta Curte și a dat o altă interpretare. (…) Eu nu cred că acceptă cineva ideea că Înalta Curte modifică legea, ci o clarifică. Am citit cu atenție toate răspunsurile la cele 20 de puncte, ele sunt în oglindă, adică ce a susținut Kovesi CSM spune că e bine așa. Cum e bine așa? Când toată țara vorbește despre faptul că un procuror abuzează în exercitarea atribuțiilor de serviciu și tu te duci cu el de mână la CSM să-i aperi reputația“, a spus Tudorel Toader vineri seară la Antena 3.
Procurorii CSM au motivat avizul negativ dat cererii de revocare a șefei DNA, făcută de ministrul Justiției, menționând, printre altele, că „în solicitare nu s-a făcut referire, punctual, la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate“.
Documentul are 51 de pagini, prima parte a motivării conținând susținerile celor două părți: ministrul Justiției și procurorul șef al DNA. Pe scurt, concluziile Secţiei pentru Procurori au fost acestea:
Secția pentru procurori a CSM a explicat în motivare că legea „instituie un cadru legal privind revocarea din funcțiile de conducere, stabilind nu doar situațiile în care aceasta poate interveni și titularii propunerii, ci și aspectele ce trebuie analizate cu ocazia verificării celor patru componente manageriale: organizarea eficientă a activității, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilității și aptitudini manageriale.“
„Se constată că, în cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltării celor 20 de motive, nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate, nefiind specificată expres componenta managerială vizată. Se observă existența unei enumerări generice a componentelor manageriale, fără o individualizare concretă: a resurselor nelegal folosite, a deficiențelor comportamentale, a atribuțiilor neîndeplinite sau a aptitudinilor manageriale inexistente sau manifestate defectuos“, se precizează în document.
- deciziile CCR vizează o conduită viitoare, nu pot constitui un motiv de revocare. „Nu poate fi sancționat un comportament anterior“, spun procurorii CSM.
- în ceea ce priveşte colaborarea cu Parlamentul, prin neprezentare la comisia parlamentară, „Secția pentru procurori apreciind justificată imposibilitatea procurorului-șef al DNA de a anticipa soluția Curții Constituționale din data de 03.10.2017 referitoare la conduita sa, cu atât mai mult cu cât Inspecția Judiciară a pronunțat la data de 25.09.2017 o rezoluție de clasare, va înlătura prezentul motiv de revocare, ca netemeinic.“ Privind acuzaţia de arogare de către DNA a unei competenţe pe care nu o posedă, procurorii CSM rețin că exigențele legislative naționale și internaționale impun derularea unor anchete în orice cauză penală.
- referitor la acuzația de contestarea a autorității Parlamentului prin critici aduse proiectelor de legi, Secția pentru procurori a constatat că nu este o critică, ci sunt „simple constatări cu privire la impactul anumitor modificări legislative asupra unor anchete penale.“
- referitor la Microsoft şi lipsa de reacţie privind procurorii din subordine, Secţia consideră total nejustificată imputarea unei conduite pasive șefei DNA.
- datele statistice nu confirmă susţinerile ministrului privind creșterea numărului de achitări și creșterea cheltuielilor și a raportărilor eronate.
- comportamentul excesiv de autoritar al șefei DNA, Secția pentru procurori apreciază motivul ca fiind neîntemeiat, întrucât argumentele invocate au fost anterior analizate și înlăturate în raportul Inspecției Judiciare.
- secţia nu consideră că s-a implicat în dosare, iar prioritizarea cauzelor este anchetată de CSM.
- privind acuzaţia de falsificare a unor transcrieri, secţia consideră nu se poate angaja răspunderea directă a procurorului șef pentru un act întocmit de un procuror din subordine.
Andreea Traicu
(material preluat de pe agenția Mediafax; titlurile aparțin redacției)
Dupa atatea vorbe multe mestesugite despre protocoalele astea dintre JUSTITIE si servicii secrete din tara ROMANIA esti din zi in zi mai buimac incepi sa fi imbrobodit de atatea articole comentarii care in mod voit cauta sa zapaceasca de creieri pe cititorii la gazeta ! In trendul asta romanii nu mai inteleg nimic din balamucul asta al emisiunilor pe sticle mai mult sau mai putin mogulizate, al articolelor imbarligate, care mai mult zapacesc cititorii. Comentariilor la articole si mai imbarligatoare in care se folosesc vorbe care fac o balamuceala si un bahaos despre ticalosia in derulare de atata amar de ani in JUSTITIE a unor securisme staliniste de cea mai joasa speta practici ticaloase sustinute din afara tarii de unii care se amesteca copios si abundent in trebile noastre interne ! Probabil ca intr-un final in bahaosul asta din care nu mai intelege nimeni mai nimic decat ca ticalosiile din tara asta sunt fara de sfarsit pana cand ne faramam ca stat national unuitar ! Faceti un tur cu telecomanda pe toate canalele, cititi articole si comentarii aici la gazeta, concluzia-BALAMUC NOU ! Vai mama noastra suntem irecuperabili, suntem o tara de bajocoriti, suntem o tara de sclavi, suntem orice numai oameni nu mai suntem !
daca tu esti buimac, se poate si sa ramai asa, dar nu-ti mai da cu parerea despre altii ca nu ti-a cerut-o nimeni
Ce faci ,iti expui autobiografia publicului larg?Chiar esti dus !
Poate sa-i dea si lapte de cuc, mortul de la groapa nu se mai intoarce!
@don : dragutza, ironia nu te prinde. Si-un forum de-asta-i facut, pentru ca, adica, lumea sa-si exprime parerea. Ca-ti place matale sau nu. Plus ca „protocoalele” de care se tot vorbeste sunt ilegale si neconstitutionale. Puterea judiciara trebuie, în teorie, sa fie independenta, nu sa depinda de-un serviciu secret (si aservit). @c. g. are dreptate sa spuna ca-i balamuc, mai ales ca serviciile secrete, cu care justitia are protocoale, tot secrete ramân. De unde si opacitatea si acrobatiile mirobolante ale asa-zisei „justitii” române. Pune-te la punct cu inteligenta, înainte sa te dai în spectacol.
In concluzie tovarasa noastra n-a auzit ,n-a vazut si nici pe acolo n-a trecut,zisera cesemistii.Asa ca si-a facut bine „treaba” manageriala si chiar merita muuulte decoratii.Iar despre ce zice Constitutia, inca de ani in urma, nu stia nimic pana cand a aflat numai dupa ce i-a tradus-o CCR-ul ca sa o cunoasca pentru o „conduita viitoare” si astfel ce a fost si ce a facut nu se mai pune.Ca si cum hotzu ar zice ca el nu este avocat ca sa cunoasca legile si ca astfel este nevinovat pentru ca nu stia ca nu are voie sa fure pana nu-i prins,ocazie numai in care sa i se spuna ca a comis o infractiune, ca altfel de unde sa stie el saracu,nu-i asa?.Abia de atunci,poate in „conduita viitoare” bla-bla… Pe cine or vrea astia sa fraiereasca?
pentru CSM : 1. CCR n-are cum sa vizeze o „conduita viitoare”, indiferent ca absurdul a fost descoperit de-un român. Efectele unei LEGI sunt viitoare, nu ale unei decizii a CCR, în conditiile-n care Constitutia trebuie respectata-n orice împrejurare. 2. aveti nevoie de cursuri de drept, CSM, cine dracu’ v-a pus o tribuna la dispozitie? de unde pâna unde „legile internationale” ca justificare a relei vointe/ lipsei de profesionalism INTERNE? de fel de „lege internationala”, când competentele unei instante (care sunt a) materiala, adica privesc limitele materiale ale unei infractiuni, ori, DNA e abilitata sa cerceteze înfractiunile care depasesc un ANUME prejudiciu, nu „toate” infractiunile, si b) legala, adica un tribunal civil nu cerceteaza o infractiune penala – de unde „legi internationale”, competentele unei instante se stabileste prin lege INTERNA ordinara? si ce-i aberatia cu „impactul unor legi asupra unor anchete penale”, când toate legile penale au acelasi impact, asupra acelorasi fapte? 3. Plus ca dosarul Microsoft îi este imputabil lui Kovesi, adica DNA, care l-a dinamitat din rea-vointa patenta (si cu interes). 4. Si ce-i aia „procuror din subordine”, când DNA nu-i ca voda prin loboda, ci, macar în teorie, o institutie ierarhizata, pe care madam o încarneaza de zeci de ani, cu falimentul de-acuma al României? ia sa-si mai si asume raspunderea.
corectare : „competentele unei instante STABILINDU-Se printr-o lege INTERNA ordinara?” (adica puterea legislativa si controlul sunt exercitate de parlament)