Diferențe între programul Dăncilă și programul Tudose

Programul de guvernare PSD – ALDE pentru perioada 2018-2020 a repoziționat termenele unor măsuri care trebuia să fie aplicate de cabinetele precedente sau au eliminat complet asumarea unor date de calendar.

Astfel, a doua jumătate a anului 2018 sau 1 ianuarie 2019 sunt noile borne pentru câteva dintre măsurile fiscale, precum reducerea taxelor și impozitelor la 50, scăderea TVA la 18%, reducerea numărului de agenții și instituții aflate în subordinea Guvernului, plățile online ale taxelor și impozitelor, informatizarea sistemului public al instituțiilor, depolitizarea managementului public, neimpozitarea veniturilor pentru medici etc. Noul program al PSD a modificat estimarea PIB pentru 2020, în sensul creșterii consistente a acestuia, a eliminat prevederea conform căreia totalul investițiilor publice va fi în medie de 6% din PIB. Se vorbește în continuare despre crearea Fondului Suveran de Investiții, care va aduce 8 miliarde euro în economia românească în următorii trei, sumă trecută și în programele celorlalte guverne, Grindeanu și Tudose. Un an s-a bătut pasul pe loc. Impozitul pe gospodărie, care era un deziderat pentru guvernul Tudose, a devenit prin noul program o noțiune de reflectat.

O viziune puțin schimbată

Primele incluziuni în programul de guvernare 2018-2020 apar în capitolul introductiv – Viziune. „În 2017 ne-am respectat angajamentele față de cei care ne-au votat și, implicit, au avut încredere în programul de guvernare propus. Ne-am angajat că vom duce creșterea economică în buzunarul românilor și am reușit asta – puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu a fost mai mare cu 14% față de 2016, iar puterea de cumpărare a pensiei medii de asigurări sociale de stat a crescut cu 9% față de aceeași perioadă. În anul 2018 vom continua să respectăm angajamentele privind consolidarea unor finanțe publice sănătoase (deficit bugetar sub 3% din PIB și datorie publică sub 60% din PIB), pe fondul unei creșteri economice de peste 5,5% și al continuării strategiei de creștere a veniturilor, astfel încât să aducem cât mai mulți români în clasa de mijloc“, se spune în document.

Programul de guvernare modificat susține că perioada 2018-2020 va fi una în care se va miza pe creșterea investițiilor, atât cele finanțate din buget sau prin accelerarea absorbției de fonduri europene, cât și prin stimularea investițiilor private. „În următorii 3 ani, în plan intern, obiectivul constă în fundamentarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și ale unei societăți echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă“, se spune în program.

Noul program stipulează că în 2017 gradul de absorbție a fondurilor europene a fost de 11% și că Guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a acestora pentru a ajunge la o rată de absorbție de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023.

Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget

Începând cu 1 ianuarie 2019, numărul taxelor, tarifelor și comisioanelor (cu aplicare generală) în România nu va fi mai mare de 50. În vechiul program era trecută data de 1 ianuarie 2018. Tot la 1 ianuarie 2019, va scădea TVA de la 19% la 18%. Și aici avem o amânare de un an. Cu o jumătate de an a fost mutat termenul pentru înființarea unei direcții aflate în subordinea prim-ministrului, care va urmări, pe de o parte, reducerea numărului agențiilor și instituțiilor aflate în subordinea Guvernului, iar pe de altă parte, impunerea și urmărirea aplicării unei prevederi legislative prin care să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online. Până la 1 iulie 2018, vor fi făcute publice strategia de reorganizare a instituțiilor statului și calendarul de implementare a acestei strategii. În programul Tudose era prevăzută data de 1 ianuarie 2018. Aceeași dată era menționată și pentru informatizarea sistemului public al instituțiilor din România. Pentru ca acest lucru să se realizeze, Guvernul va prezenta, până la 1 iulie 2018, calendarul și modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administrația publică din România, scrie în programul Guvernului Dăncilă. Tot la jumătatea acestui an, va fi crescută indemnizația socială minimă la 640 lei, de care vor beneficia în special cei care au lucrat în agricultură și pentru care cooperativele la care au lucrat înainte de 1989 nu au plătit contribuții. În vechiul program era trecută data de 1 ianuarie 2018.

Programul Guvernului Dăncilă prevede că salariul minim net va crește anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro. Totodată, se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Acesta se va majora, anual, cu 150 lei net. În programul guvernului Tudose se spunea că nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare, salariul minim ar urma să fie de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 și 3.000 lei în 2020.

PIB mai mare

Noul program PSD – ALDE este mult mai optimist în ceea ce privește creșterea PIB. „Astăzi, economia României este a 16-a în UE. PIB al României este estimat la 842,5 miliarde lei în 2017 și va ajunge, conform propunerilor și modelului economic prezentat în actualul program de guvernare, la 1.070 miliarde lei în 2020. Acest lucru presupune o creștere economică medie, în următorii 3 ani, de peste 5,5% pe an“, se spune în program. Guvernul Tudose estima  un PIB de 1.014 miliarde euro în 2020.

Măsuri trecute și uitate

Guvernul Tudose avea în plan introducerea contribuției de solidaritate începând cu 1 ianuarie 2018 și a unei taxe suplimentare pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății. Nu mai se spune nimic despre așa ceva. De asemenea, s-a eliminat introducerea impozitării veniturilor pentru toate companiile din România (impozit pe cifra de afaceri). În prezent, doar companiile cu cifre de afaceri sub 1 milion de euro pe an intră la această categorie. A dispărut și prevederea privind impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse naturale și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor. Aceasta era prevăzută să intre în vigoare cel târziu la finele anului 2017.

Și, ca o noutate, va fi majorat plafonul pentru plata TVA de la 220.000 lei, în prezent, la 300.000 lei, dar nu se spune când. Tot ca o noutate, noul program face referire la nivelul dobânzii pentru titlurile de stat emise pentru populație, în moneda locală, și anume peste 4%.

IVG: ne mai gândim

În noul program se spune că se va analiza oportunitatea reintroducerii impozitului pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice.

„Implementarea acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat, organizat la nivelul ANAF, ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. În cadrul acestui impozit, veniturile mai mici de 2.000 lei/lună vor fi scutite și, totodată, se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investițiile și creșterea standardelor de sănătate și educație pentru populație.“ În programul guvernului Tudose, această măsură de introducere a IVG era trecută ca fiind certă pentru 1 ianuarie 2018.

S-a pierdut un an cu fondul-minune

A trecut un an de guvernare, iar înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții bate pasul pe loc. La începutul anului 2017 se spunea, în programul guvernului Grindeanu, că se estimează că peste 8 miliarde euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, nave, garnituri de tren. Același text este și în programul Guvernului Dăncilă, cu o singură modificare: „în următorii trei ani“ în loc de patru. Din noul program au dispărut două autostrăzi. Sunt trei autostrăzi care se vor putea construi prin FSDI: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș – Iași), o a doua autostradă prin sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara – București) și o a treia care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași – Bucureşti). Nu se mai menționează nimic despre finanțarea din FSDI a autostrăzii Pitești – Craiova și nici a celei care va lega Comarnic de Brașov.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.