Lumea așa cum o moștenim noi, prin educația noastră, stă pe stâlpii teoretici pe care Aristotel i-a numit „categorii”.
Două minți uriașe – contemporane, dar necunoscându-se una pe alta – și-au propus să regândească lumea fără premise teoretice: Heidegger și Rudolf Steiner.
După șapte tratate asupra istoricității ființei, Heidegger descoperă (scoate din ascundere, în limbajul său) întrebarea despre divin și decide că numai poezia are o limbă potrivită pentru o vorbire neflecară despre cele ce aparțin divinului. Rudolf Steiner a scris și a vorbit (a conferențiat) despre divin încă de la începutul demersurilor sale publice.
Cum s-ar putea explica faptul că aceste minți nu și-au simțit coprezența în același areal cultural: lumea germanică? Un răspuns ar fi acela că Heidegger își publică prima carte în 1927, când Steiner era plecat dintre cei în carne și oase de doi ani. Dar în 1916, când Heidegger are revelația unei fenomenologii a viului concret (netrecut prin sitele teoreticului), gloria publică a lui Rudolf Steiner era la apogeu, iar cartea sa despre „istoricitatea” ființei cosmologice se afla la a patra ediție. Prima apăruse în 1910.
Fac ipoteza că abia Heidegger cel de după 1930, când urmau să apară tratatele sale onto-istorice, se lasă constrâns de prezența divinului în orizontul întrebării despre ființă. În ce măsură ecourile cercetărilor steineriene vor fi jucat un rol în formatarea acestei constrângeri?
Gândul heideggerian nu concepe un sfârșit pentru istoria ființei: ar fi ceva absurd, ca un punct care ar forma o dreaptă, dar n-ar mai forma apoi o alta… Sfârșitul e pe drum totuși și e „citit” în linia metafizicii iudeo-creștine, considerată a fi metafizica Occidentului. Semnul cel mai clar e lumea modernă, în care o anume ființare a pus stăpânire pe toată pădurea de ființări: tehnologicul în acțiune (fabricația). Un nou început a devenit necesar, zice Heidegger. Noul Moise are de dat (de primit) legile prin care spiritualul poate scăpa de zeii mecanici (calculatori) ai legilor naturii.
Or, ecoul antroposofiei adusese deja o bună vestire șocantă: și robotizanta lume modernă a fost necesară planurilor divine; reducerea spiritualului la intelectivul calculator și ateu joacă în istoria evoluției ca un deșert al sufletelor care vor fi capabile să redescopere viul imaginației omenești chiar acolo unde vor înseta mai disperat și nu vor mai găsi apă… Acolo, omul cel însetat are a avea revelația libertății ca fiind mult mai originală și necesară decât un drum sau altul prin lege și legiferare. Ea ține de orizontul întrebării despre ființă și despre solul în care această întrebare prinde rădăcini conștiente de adâncimea lor. Non-uitarea acestor rădăcini și adâncirea conștientizării lor au a fi întotdeauna preteoretice. Uitarea întrebării despre ființă vorbește despre sfârșitul unui drum al metafizicului.
Rudolf Steiner clarificase deja că Răul de azi lucrează prin tehnicile zilei și abia așa, indirect, influențează lumea moralității. Preteoreticul propus de antroposofie joacă dincolo de pragurile unui final de paradigmă, pe treptele celor ce stau să vină.
Heidegger a concluzionat că despre aceste trepte doar poezia ar putea vorbi.
Două minți uriașe: una care încearcă să iasă în afara gândirii calculatoare și una care a intrat deja în viul spiritual (nematematizabil). Rudolf Steiner scria limpede despre conținuturi care au nevoie în continuare de multă limpezire. Heidegger scria abscons despre un conținut care se ascunde și întotdeauna se va ascunde în luminișurile umbroase ale ființei. El visa un nou început al conștientizării adevărului ființial. Steiner a scris numai și numai despre conștiență, despre „istoricitate” și cosmologicul ei. Și a scris înainte ca, prin cuantică, să fie cunoscut faptul că prezența unei forme de conștiență colapsează funcția universală de undă potrivit stării spirituale specifice acelei forme de conștiență.
Noi romanii suntem comentatori firavi ai acestor titani, cel mult studenti eminenti ai lui Heidegger ca Alexandru Dragomis sau Petre Țuțea
Poate niciodata nu se va demonstra ca lumea crestina de azi,nu e clădită pe „iubirea aproapelui” de la Isus,cat pe „acceptarea ierarhiei” din scrierile lui Paul/ fostul Saul
Noi romanii suntem comentatori firavi ai acestor titani, cel mult studenti eminenti ai lui Heidegger ca Alexandru Dragomir sau Petre Țuțea
Poate niciodata nu se va demonstra ca lumea crestina de azi,nu e clădită pe „iubirea aproapelui” de la Isus,cat pe „acceptarea ierarhiei” din scrierile lui Paul/ fostul Saul
Lumea lui Aristotel nu s-a bazat pe teoria categoriilor.
Lumea lui Aristotel s-a bazat doar pe unicitatea LUMII noastre … antropomorfe (creata SPECIAL doar pentru OM) si
antropocentrice (Pamantul creat SPECIAL doar pentru aparitia OMULUI, aflat in centrul unui unic „univers uman” planetar).
Aceste doua concepte au fost insa INFIRMATE de catre cunoasterea umana. Pamantul nu se afla in centrul Sistemului Solar. Dupa anul 1930, odata cu descoperirea lui Hubble, stim ca exista un Univers Extragalactic care A GENERAT, in cursul EVOLUTIEI sale NATURALE, sute de miliarde de galaxii, sute de miliarde de stele in fiecare galaxie si mult mai multe exoplante care contin ingrediente ale VIETII. Si astfel am aflat ca OMUL nu se afla in centrul LUMII si OMUL/Specia Homo nu este scopul unic al LUMII. Asfel CUNOASTEREA UMANA a infirmat preziceri ale unor mitologiilor si religii.
Dar, a mai ramas REFUGIUL antroposofiei … regândirea LUMII fără premisele teoretice ale REALITATII Naturii.
Astfel, unii oameni incearca sa inlocuiasca CUNOASTEREA UMANA (STIINTELE realitatii NATURALE) cu o noua forma de CREDINTA UMANA (antroposofia). Si astfel unii oameni incearca sa inlocuiasca REALITATEA cu FICTIUNEA, CEEA ce ESTE foarte NOCIV.
Deoarece lumea FICTIUNII este CREATA doar de catre „unii oameni” si GANDITA doar in scop de DECUPLARE si INSINGURARE a OMULUI fata de REALITATEA Naturii. Pentru ca OMUL sa devina prizonierul unor altfel de noi CREDINTE, FICTIUNI si mai ale IDEOLOGII total NOCIVE omului. Si astfel OMUL si Specia Homo Sapiens sa fie MANEVREABILA si MANEVARATA de „niste oameni”.
Realitatea Virtuala (VR), Inteligenta artificiala (AI), jocurile pe calculator … sunt tot atatea forme NOCIVE de decuplare si de instrainare (individuala) a omului fata de REALITATEA cea a NATURII.
Precum au procedat si predecesorii lor, Heidegger și Rudolf Steiner.
PS. Arta si poezia sunt forme metaforice ale Creatiei Umane, in scop de imbogatire ESTETICA a vietuirii UMANE.
Lumea lui Aristotel nu s-a bazat pe teoria categoriilor.
Lumea lui Aristotel s-a bazat doar pe unicitatea LUMII noastre … antropomorfe (creata SPECIAL doar pentru OM) si
antropocentrice (Pamantul creat SPECIAL doar pentru aparitia OMULUI, aflat in centrul unui unic „univers uman” planetar).
Aceste doua concepte au fost insa INFIRMATE de catre cunoasterea umana. Pamantul nu se afla in centrul Sistemului Solar. Dupa anul 1930, odata cu descoperirea lui Hubble, stim ca exista un Univers Extragalactic care A GENERAT, in cursul EVOLUTIEI sale NATURALE, sute de miliarde de galaxii, sute de miliarde de stele in fiecare galaxie si mult mai multe exoplante care contin ingrediente ale VIETII. Si astfel am aflat ca OMUL nu se afla in centrul LUMII si OMUL/Specia Homo nu este scopul unic al LUMII. Asfel CUNOASTEREA UMANA a infirmat preziceri ale unor mitologii si religii.
Dar, a mai ramas REFUGIUL antroposofiei … regândirea LUMII fără premisele teoretice ale REALITATII Naturii.
Astfel, unii oameni incearca sa inlocuiasca CUNOASTEREA UMANA (STIINTELE realitatii NATURALE) cu o noua forma de CREDINTA UMANA (antroposofia). Si astfel unii oameni incearca sa inlocuiasca REALITATEA cu FICTIUNEA, CEEA ce ESTE foarte NOCIV.
Deoarece lumea FICTIUNII este CREATA doar de catre „unii oameni” si GANDITA doar in scop de DECUPLARE si INSINGURARE a OMULUI fata de REALITATEA Naturii. Pentru ca OMUL sa devina prizonierul unor altfel de noi CREDINTE, FICTIUNI si mai ale IDEOLOGII total NOCIVE omului. Si astfel OMUL si Specia Homo Sapiens sa fie MANEVREABILA si MANEVARATA de „niste oameni”.
Realitatea Virtuala (VR), Inteligenta artificiala (AI), jocurile pe calculator … sunt tot atatea forme NOCIVE de decuplare si de instrainare (individuala) a omului fata de REALITATEA cea a NATURII.
Precum au procedat si predecesorii lor, Heidegger și Rudolf Steiner.
PS. Arta si poezia sunt forme metaforice ale Creatiei Umane, in scop de imbogatire ESTETICA a vietuirii UMANE.
Ciudată alipirea lui Heidegger de Steiner.
Steiner este cu antropozofia ce-i doar o ramură a teozofiei, un prouect al serviciilor de a mai da o lovitură creștinismului.
Fekete, Țuțea n-a studiat decît România. Treaba cu Germania este o minciună.
@calin : „//între martie 1933 și decembrie 1934 a fost detașat în Germania la Agenția economică din Berlin ( ca angajat al Ministerului Industriei și Comerțului și nu pentru studii la Universitatea Humboldt, unde a ar fi fost trimis de către Alexandru Vaida-Voevod)
Deci a avut timp aproape 2 ani sa participe la cursurile lui Heidegger, altfel nu ar fi fost notat de istorie si nu avea cunostiinta de opera filosofului
În 1942 Walter Biemel scria: „Heidegger cunoaște România din buna reputație de a fi o țară a filosofilor, căci mereu îi vin de acolo studenți în filosofie … Heidegger se adresa grupului de doctoranzi români folosind substantivul „latinii” (în germană „Die Lateiner”).
Despre concepțiile religioase ale lui Tuțea …
Se citează adesea, un fragment dintr-un interviu al lui Țuțea, apărut în dec. 1992, în sprijinul ideii că ar fi fost de confesiune greco-catolică:
„- Eu sunt băiat de preot ortodox, dar sunt catolicizant.
– Vă este rușine de Ortodoxie?
– Cum să nu-mi fie, dacă nu e româneasca? Asta e greco-slavă. Ce-avem noi cu grecoteii și cu bulgarii?… Dar eu sunt cu Papa, cum spun cronicarii. Păi, îmi convine să fac parte din marea familie latină, decât să fiu văr primar cu bulgarii” (Interviu publicat în „Adevărul literar și artistic”, III, nr.145 din 6 dec.1992)
CEL PUȚIN CIUDATĂ concepție … ținând cont și de concepțiile despre studenții săi „latini” ai lui Heidegger … precum și de concepțiile sale „filozofice (?)/antroposofice idealiste”. Deci legături ideologice (nu prea faste) între cei doi au existat.
citez:
Steiner a scris numai și numai despre conștiență, despre „istoricitate” și cosmologicul ei. Și a scris înainte ca, prin cuantică, să fie cunoscut faptul că prezența unei forme de conștiență colapsează funcția universală de undă potrivit stării spirituale specifice acelei forme de conștiență.
Miturile din vechime, de mii de ani vorbesc despre aceste lucruri. Lumea nu crede in magic. Crede doar in ceea ce vede cu ochii. Asa se naste iluzia unei lumi pretins civilizate, nevoia de standarde si de confirmare sociala, ierarhia etc. adica ceea ce este total opus magicului, divinului, Universului.
De ce nu publicați postarea mea ?
Colapsarea unei funcții de undă (în fizica cuantică și sau a la Steiner ori Heiddeger) ar duce la existența unei/unor lumi a „tuturor posibilitatilor” . Deoarece acea funcție de undă se calculează (matematic) prin însumarea tuturor „drumurilor posibile”.
Este același lucru în a spune ca într-o miscare browniana a unui număr mare de particule „sunt egal posibile” un număr foarte mare (total) de configurații finale. Iar Universul Extragalactic posedă aproximativ 10^80 particule elementare.
De aceea, în evoluția expansionista (în spațiu-timp) a Universului vorbim despre scări diferite de distanțe și legi fizice macroscopice DIFERITE care acționează pe acele scări. Este vorba de interacțiuni tari, slabe, electromagnetice, gravitaționale, vâscoase … De aceea LUMEA actuală (Universul Extragalactic) prezintă o așa de mare diversitate de scări ierarhice (particule elementare (fizică); atomi, molecule (chimie); celule si multicelule (biologie/ viata); stele și exoplanete, galaxii, roiuri de galaxii, superroiuri de galaxii, structură filamentara la mare scara (astronomie).
De ce nu publicați postarea mea ? Este ceva greșit ?
Colapsarea unei funcții de undă (în fizica cuantică și sau a la Steiner ori Heiddeger) ar duce la existența unei/unor lumi a „tuturor posibilitatilor” . Deoarece acea funcție de undă se calculează (matematic) prin însumarea tuturor „drumurilor posibile”.
Este același lucru în a spune ca într-o miscare browniana a unui număr mare de particule „sunt egal posibile” un număr foarte mare (total) de configurații finale. Iar Universul Extragalactic posedă aproximativ 10^80 particule elementare.
De aceea, în evoluția expansionista (în spațiu-timp) a Universului vorbim despre scări diferite de distanțe și legi fizice macroscopice DIFERITE care acționează pe acele scări. Este vorba de interacțiuni tari, slabe, electromagnetice, gravitaționale, vâscoase … De aceea LUMEA actuală (Universul Extragalactic) prezintă o așa de mare diversitate de scări ierarhice (particule elementare (fizică); atomi, molecule (chimie); celule si multicelule (biologie/ viata); stele și exoplanete, galaxii, roiuri de galaxii, superroiuri de galaxii, structură filamentara la mare scara (astronomie).
In cartea sa Fiinta si timp, Heidegger, a admis doar sinele insusi pe care l-a denumit fenomen .Nu a admis nici lucrul in sine al lui Kant nici spiritul absolut al lui Hegel.
Suntem acest fenomen si tot ce speram este sa ajungem sa scotem din propria ei ascundere aceasta fiinta ,fiinta „aruncarii ns.in lume” care este fiinta convietuirii ns.aici sau fiinta propriului sine.
In spatele acesteia nu se afla nimic,de unde si incontro sunt intrebari inabordabile fiintei și, ca atare, trebuie să rămînă cu adevărat învăluite în tăcere.
Nimic mai bizar intre alaturarea dintre Heidegger si Steiner.dar autorul face asemenea „figuri de stil”.
Steiner a scris si descris un intreg univers spiritual,a fost un discipol de un ezoterism crestin rozicrucian ,al lui Christian RosencrautZ(nu stiu daca am scris corect).Filozofia lui a fost antroposofia istoria spiritului ,a culminat ci Filozofia libertatii etc.A plecat de la spiritul naturii -cultivat de Goethe si a umplut spatiul lumii sale suprasenisbile ,vorbind despre misterul Golgotei,constienta,constiinta christica,graal,karma,Sofia intelepciunii etc.
Posibil sa nu fi cunoscut „ca prezența unei forme de conștiență colapsează funcția universală de undă potrivit stării spirituale specifice acelei forme de conștiență”.
Desi nu cred ,el cunostea si vorbea despre Spiritul Christic a vorbit si despre ce Lucifer si Ahriman au adus in om, deci binele si raul ce colapseaza functia universala de unda,potrivit formei de constienta aduse .
Sau, mai simplu spus … fiecare om cu propriul sau model de decoerenta a lumii și a LUMII în mod germanic …
Weltanschauung (literal „privire înspre lume”) este un termen consacrat din filosofia germană și desemnează modul sistematic în care individul înțelege și interpretează sensul lumii și al vieții. Termenul este utilizat ca sinonim pentru „părere despre lume și viață”, „convingere metafizică” sau „concepție metafizică”. Noțiunea de „Weltanschauung” se remarcă prin neutralitatea cu care desemnează opiniile despre lume și viață ale individului, ea incluzând atât convingerile religioase, cât și pe cele nereligioase, deci toate reflecțiile sistematice privind rostul sau lipsa de rost a existenței lumii și a omului în lume.