Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 4,3% pe serie brută în al treilea trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2017, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), ce confirmă estimările de luna trecută. În al treilea trimestru din 2018, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 4,3% pe seria brută şi cu 4,1% pe seria ajustată sezonier, faţă de acelaşi trimestru din anul 2017.
La creşterea PIB au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele: Industria (+1,1%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,4%; Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,6%), cu o pondere de 18,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,1%; Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,6%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,5%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (10,6%). O contribuţie pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (+1,0%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor de 110,4%. Construcţiile au avut un impact negativ la creşterea PIB (-0,2%) ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 4,6%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,0% contribuind cu +3,1% la creşterea PIB. Un impact negativ la creşterea PIB l-au avut: Cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, cu o contribuţie de -0,2%, consecinţă a reducerii cu 1,4% a volumului său; Formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de -0,2%, consecinţă a diminuării volumului său cu 1,1%; Exportul net (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 5,9% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (9,1%).
Cea mai mare caterincă este acest indicator numit PIB. Nu există o formulă unitară de calcul. Dacă pui 10 macroeconomiști să calculeze PIB-ul țării vor rezulta 10 valori diferite. Sistemul ăsta de referință este manipulat în funcție de interese. Avem voie să ne împrumutăm maxim 3% din acest indicator. Din acești 3%, 2% se duc pe jucării poreclite tehnică militară. PIB mic și 2% din acest PIB este mic. Nu convine la producătorii de jucării! Zicem că PIB-ul este mare, 2% din PIB mare este mai bine! Producătorii de armament sunt mulțumiți chiar dacă situația reală din teren este alta! PIB-ul făcut mare din pix, vine la pachet cu creșterea economică, deci alianța de la guvernare are cu ce se lăuda în fața cetățenilor din ce în ce mai săraci (și în buzunare și în tărtăcuță), cei mai proști din curtea școlii sunt nefericiții din opoziție care nu pot să spună adevărul sperând să ajungă și ei la butoane și nu vor să-și taie craca de sub picioare!
Unde se duc toate glumele astea? În datoria publică a țării care este relativ mică față de celelalte state membre UE, iar acest „neajuns” este corectat cu ajutorul minunatului indicator PIB.