Invitaţi de marcă elogiază Ziua Naţională a Culturii

Ieri, a avut loc la Ateneul Român sesiunea festivă “Ziua Naţională a Culturii”. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa Preşedintelui României Klaus Iohannis, manifestarea fiind moderată de acad. Ioan Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române.

La sesiunea festivă, la care preşedintele Klaus Iohannis a rostit un cuvânt de salut, au mai susţinut prelegeri academicienii Răzvan Theodorescu şi Mihai Cimpoi şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.

Preşedintele a subliniat rolul culturii române, esenţial în evoluţia spre modernitate a ţării noastre:

“În ultimii ani, din păcate, România se distinge prin cea mai redusă rată europeană de achiziţie şi lectură de carte. Pe fondul aceste situaţii, am apreciat declararea prin lege a anului 2019 drept Anul Cărţii. Să dăm culturii în acest an o acţiune concertată, coerentă în favoarea lecturii şi a cărţii. 2019 este anul Sezonului Cultural Româno-Francez, al Festivalului Enescu şi al Festivalului Europalia, mari proiecte culturale internaţionale cărora le-am acordat Înaltul Patronaj. Dincolo de viziuni economice şi instituţionale, proiectele de viitor ale României, ca parte a Uniunii Europene, trebuie să fie şi proiecţii culturale, pentru că doar cultura defineşte locul comun al valorilor şi intereselor care ne unesc. Este aceeaşi Europă care îi inspiră şi îi însufleţeşte pe cei care văd spiritul european ca o nepreţuită moştenire primită de la Cervantes şi Leonardo Da Vinci, de la Lamartine şi Chopin, de la Beethoven şi Enescu. Sunt convins că acesta este şi proiectul european în care se regăseşte, pe drept şi cu cinste, cultura română”.

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a atras atenţia asupra unor „atentate grave” asupra „marelui monument care este limba noastră„.
„Mulţi specialişti ne atrag atenţia că limba română se află acum în pericol. Nu cred că trebuie să ne lăsăm copleşiţi de asemenea semnale, dar nu e bine nici să le ignorăm. Asistăm la o serie de atentate grave asupra limbii române, de la poluarea ei cu barbarisme şi expresii nepotrivite, calchiate mecanic din alte limbi şi până la asalturile asupra unităţii sale. Sunt unii, mânaţi de interese extra-ştiinţifice, care tind astăzi să despartă limba română de dialectele sale sudice şi mai ales de dialectul aromân, aşa cum sunt alţii care vor să diminueze numărul orelor de română din şcoli şi să organizeze studiul limbii şi literaturii după criterii anistorice, nerespectând succesiunea curentelor culturale şi creând un adevărat haos în structurarea materiei. Dar astăzi se cuvine să sărbătorim”, a spus Pop.
El a subliniat că „menirea Academiei Române, ca şi a Ministerului Educaţiei, ca şi a Ministerului Culturii, devenit, simptomatic, şi al Identităţii Naţionale este de a veghea asupra calităţii educaţiei tinerilor din România”.
„Iar această educaţie, înscrisă ferm în cadre europene şi universale, trebuie să rămână una românească, dacă mai credem în menirea acestei ţări numite România şi dacă mai dorim să lăsăm urmaşilor raţiunile de a sărbători, peste decenii şi secole, Ziua Culturii Naţionale. Gaudeamus Igitur”, a încheiat preşedintele Academiei Române.

Acad. Eugen Simion: “Cultura este o armă care îi dă unui popor forţa de a supravieţui în istorie”

Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, a afirmat: “Cultura este o armă care îi dă unui popor forţa de a supravieţui în istorie”.
„Aceasta mi se pare a fi adevărata putere a culturii: o armă care îi dă unui popor forţa de a supravieţui în istorie. O armă tăcută, manifestată pe mari serii istorice, pentru a asigura viitorul identităţii unei naţiuni, într-o istorie plină de necunoscute”, a spus Simion, în comunicarea cu tema „Cultura: A câta putere în stat?”.
El a remarcat că în lumea contemporană „cultura este totuşi o putere marginalizată, pusă mereu la încercare, contestată uneori în identitatea ei şi în simbolurile ei, un fenomen în luptă cu legile economiei de piaţă”.

Fostul preşedinte al Academiei Române şi-a exprimat speranţa în perenitatea culturii române.
„Va rezista, va supravieţui, va învinge cultura română, care a trecut prin atâtea? Câtă vreme va exista limba română şi se vor ivi sau vor fi citiţi poeţi ca Eminescu, Arghezi, Blaga şi, cu voia dumneavoastră, Nichita Stănescu, câtă vreme vor exista şi vor fi citiţi istorici ca Nicolae Iorga, critici şi istorici literari ca Lovinescu şi George Călinescu, cultura română va fi în continuare o mare putere tăcută secretă, va fi – spun cu toată convingerea – diplomaţia noastră cea mai fină şi cea mai penetrantă. În fine, va rămâne forţa noastră de apărare cea mai bună în istorie”, a subliniat Eugen Simion.
El a îndemnat la citirea operei eminesciene, ca semn de respect acordat poetului naţional.
„Eminescu este un umanist european. El nu este un xenofob, nu este un naţionalist în sensul de astăzi, un sens care mie nu-mi place, să spun drept. (…) Tot secolul al XIX-lea în care a trăit Eminescu este un secol al naţiunilor şi al naţionalismului. Iar Eminescu dacă are articole mai aspre în publicistica lui o face într-un moment în care România – să nu uităm – nu devenise un stat independent, într-un moment în care românii voiau să intre pe scena istoriei. Acesta este Eminescu, un poet care ne reprezintă, un poet care ne prezintă în ceea ce avem noi mai bun. Cu jalea noastră, cu resemnarea noastră, cu furiile noastre. Noica spunea că este partea noastră cea mai bună. Eu aş spune că trebuie să-l respectăm prin a începe să îl citim”, a adăugat academicianul.

Ministrul Culturii și Identității Naționale, Valer Daniel Breaz, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Culturii Naționale:

”A vorbi despre cultura națională din perspectiva numeroaselor valori, a permanențelor și a perspectivelor ei în contextul actual al preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, consider că este un fericit prilej pentru relansarea interesului pentru România ca destinație culturală pentru toți cei care doresc să ne cunoască în calitatea noastră de națiune cu o istorie exemplară, ancorată în tradiții și deschisă modernității, în același timp.

România are o geografie culturală extrem de ofertantă: de la tradiții și obiceiuri, la obiectivele culturale de patrimoniu, oameni de cultură iluștri, artiști-tezaur care duc faima țării pretutindeni în lume, produse culturale de înaltă ținută. Recunoscuți pentru ospitalitatea și bonomia lor, românii sunt, poate înainte de orice, posesorii unor virtuți care țin de îndelungata lor tradiție creștină, cultivând, tocmai în acest spirit, dialogul și respectul pentru toate credințele, datinile și mentalitățile altor popoare. Considerăm că principala misiune a noastră, a tuturor românilor, ar trebui să fie aceea de a (re)învăța să admirăm, de a (re)învăța să fim mândri de patrimoniul nostru cultural și, implicit, de a milita împreună pentru a-l valoriza și a-l promova corect și eficient. Acest lucru nu trebuie să se întâmple numai la nivelul elitelor culturale, ci trebuie activat instrumentarul admirației încă de la cele mai fragede vârste, investind în formarea judecăților de gust estetic ale tinerilor, în elaborarea unor strategii în sfera educației pentru conștientizarea importanței și a valorii de netăgăduit a patrimoniul național.

Atâta vreme cât Europa și o întreagă lume ne admiră și ne respectă identitatea culturală, personalitățile și operele de artă, socotindu-le repere universale, suntem datori să ne promovăm din interior și cu reală vocație valorile culturale ca brand de țară. Căci cultura va fi, întotdeauna, nucleul identitar al oricărui popor. Cultura română are această demnitate fundamentală, construită peste generații și neștirbită în nicio epocă istorică, oricât de vitregă ar fi fost aceasta. Românii cred în cultura lor și își respectă spiritualitatea, istoria, limba națională, tradițiile autohtone, tipul de mentalitate, diversitatea etnică, valorile etice și estetice. Românii știu că propria lor cultură este cartea lor de vizită valabilă în orice timp și spațiu și că se cuvine să fim noi înșine ambasadorii ei, pretutindeni în lume.

În cultură fiind, nu avem granițe, nu mai aparținem, restrictiv, unor națiuni, etnii, grupuri sociale, ci suntem parte dintr-un întreg rafinat, un bun al tuturor care, deși se împarte, generos, către toți cei care doresc să-l cunoască, nu se împuținează. Cultura unui neam este, în fond, măsura în care acesta se poate defini pe sine în raport cu ceilalți, fără pierderi identitare, strict sub semnul virtuților și al infinitelor posibilități de dialog și de creștere întru valoare și întru Frumos (în accepțiunea dată de filozoful Constantin Noica).

La ceas aniversar, vă urez să aveți har, virtuți și creație înaltă tuturor celor care sunteți parte a acestei culturi care se deschide, ca o Valoare în sine, către universalitate, definindu-ne și protejându-ne identitatea națională! LA MULȚI ANI!”.

Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a susţinut că „şcoala şi profesorii trebuie să-l orienteze pe tânăr spre cultură”.
„Este posibilă întoarcerea la Eminescu, când tinerii sunt îndemnaţi către profesii care să producă insistent şi instant bani? Răspunsul optimistului din mine este ‘Da’. Trebuie să încercăm, chiar dacă recentele studii arată că doar 28% dintre tineri sunt interesaţi de educaţie şi de carieră profesională. Cum? Prin cultură şi educaţie, care sunt, după opinia mea, inseparabile. Cu familia responsabilă pentru cei acum şase ani de-acasă, şcoala şi profesorii trebuie să-l orienteze pe tânăr spre cultură. Împreună, părinţi, profesori, instituţii, cu pricepere, cu răbdare, cu perseverenţă. Copilul, adolescentul sau tânărul trebuie să înveţe să trăiască în substanţa spirituală a neamului său, iar spiritul unui popor este o verigă din lanţul dezvoltării spiritului universal”, a subliniat ministrul Andronescu.

Mesajul președintelui Institutului Cultural Român, Liliana Țuroiu

„Ziua Culturii Naționale, pe care o marcăm astăzi, este o sărbătoare încă tânără. Este, dacă am socotit corect, ceva mai puțin de un deceniu de când zilei de la jumătatea lunii ianuarie i-a fost conferit acest statut. Aș vrea să ținem însă minte că 15 ianuarie este, de mai bine de un secol și jumătate, o zi de naștere – ziua de naștere a unui poet fără de care limba în care vă vorbesc acum ar fi sunat probabil altfel. Nu mult diferit, dar aproape sigur altfel. Mă gândesc la acest lucru ca la un memento al forței uriașe pe care o pot avea poezia și, în general, literatura.

Opera lui Mihai Eminescu, cel a cărui naștere a făcut din 15 ianuarie o zi astrală a culturii române, nu arăta la fel dacă, pe lângă geniul său nativ, autorul ei n-ar fi fost impregnat de cultura europeană. Poate că ar fi fost o operă la fel de valoroasă, dar ar fi sunat cu siguranță semnificativ diferit. De la Robinson amintit în „Copii eram noi amândoi”, trecând prin „tata Darwin“ pomenit în grațioasa „Din Berlin la Potsdam”, până la Kant și Schopenhauer, nu doar fundalul, ci însăși fundamentele perspectivei eminesciene asupra lumii sunt europene.

Am încheiat Anul Centenar cu peste 1.500 de proiecte, concretizate în aproape 3.000 de evenimente, în cele 18 reprezentanțe în străinătate ale ICR, suntem în plin Sezon România-Franța, pregătim prezența României ca țară invitată la marele Festival EUROPALIA de la Bruxelles. Nu în ultimul rând, contribuim la programul cultural asociat Președinției României la Consiliului Uniunii Europene. Sunt lucuri ce merită reamintite, pentru că, anul 2019 este anul României în Europa.

La sediul ICR din București, am ales să sărbatorim Ziua Culturii Naționale, în 2019, prin expozitia „Pictori români în Franța”, organizată în colaborare cu Asociația „Soleil de l’Est”, în prezența ES doamna Michèle Ramis, Ambasadoarea Franței în România, a conducerii Institutului Cultural Român, a unora dintre artiștii expozanți și a altor distinși invitați și prieteni ai culturii române.

„Expoziția se înscrie în seria de evenimente derulată de ICR de Ziua Culturii Naționale, în egală măsură o continuare firească a implicării instituției noastre în organizarea de evenimente culturale de referință în cadrul Sezonului România-Franţa. Este foarte important ca publicul român să știe că lucrările acestor adevărați ambasadori ai picturii române au fost apreciate în egală măsură de publicul francez. Artiști pe care avem onoarea să îi găzduim la ICR, în expoziția „Pictori români în Franța”, sunt exponenți ai unor valori culturale autentice. Aducem, cu acestprilej, un omagiu lui Dan Hatmanu și Marian Condruz, plecați dintre noi în ultimele luni ale anului 2018“, spune doamna Liliana Țuroiu, președintele ICR.

În continuare, în 2019 ne așteaptă provocări pe cât de onorante, pe atât de responsabilizatoare: Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, cu un program de evenimente culturale asociate, în care ICR este implicat, și EUROPALIA 2019, unde România este țară invitată. Va fi, așadar, un tur de forță instituțională, a mai adăugat președintele ICR”.

Actorul Dorel Vişan a oferit un recital de poezie, iar „Camerata Regală” a susţinut un concert.
Foaierul Ateneului Român a găzduit o expoziţie foto-documentară cu unele dintre cele mai preţioase manuscrise eminesciene, aflate în colecţiile Bibliotecii Academiei Române, conţinând Legenda Luceafărului, precum şi monumentala ediţie în facsimile, Manuscrisele Mihai Eminescu, în 38 de volume, un proiect realizat sub coordonarea acad. Eugen Simion.
În acelaşi cadru, Academia Română a lansat aplicaţia digitală „Mihai Eminescu, întreaga operă”, prin care opera eminesciană este disponibilă, în regim gratuit şi într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store şi Google Play. 

Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.