Licitaţiile de artă ating preţuri uluitoare

China surprinde din nou

China, despre care se spune că şi-a încetinit creşterea economică, surprinde din nou cu recorduri mondiale atât pe piaţa antichităţilor, cât şi pe cea a operelor contemporane.
Recent, un bol din porţelan, din timpul domniei lui Chenghua (1464-1487), numit „cupa cu pui”, a obţinut la „Sotheby’s” din Hong Kong preţul record de 26.355.653 de euro.
Emailurile în culori cotrastante reprezintă un cocoş, o găină cu puii ei, în albastru cobalt sub glazură şi în brun, roşu, verde şi galben deasupra ei. Albul şi transluciditatea vasului sunt superbe pentru epoca respectivă. Sub bază poate fi văzută marca lui Chenghua, în şase caractere.

Provenienţa piesei este fabuloasă. Ea a aparţinut colecţiei „Meiyintang” a fraţilor elveţieni Zeulling, care a făcut deja obiectul unor vânzări publice. O altă „cupă cu pui” fusese adjudecată în 1999 cu 29 de milioane de dolari Hong Kong. În lume sunt repertoriate 16 astfel de cupe pentru vin, patru dintre ele aparţinând unor colecţionari particulari din afara Chinei. Acest tip de cupe este cel mai dorit de colecţionari şi de muzee.

Bloc imperial din jad alb-celadon, adjudecat cu 725.000 de euro

Piesa a fost adjudecată de colecţionarul Lu Yiqian, un fost şofer de taxi care a făcut avere la bursă, pentru „Long Museum”, muzeul său particular din Shanghai.
Aproape în aceeaşi perioadă, în luna aprilie a acestui an, un bloc de jad alb-calcedon, cu striaţii colorate, prezentat pe un soclu de lemn, a fost vândut de Casa „Xavier Marambat şi François de Malafosse”, cu 725.000 de euro.

Blocul a „devenit” imperial, când împăratul Qianlong, care era şi poet, a cerut să fie gravată o compoziţie imaginată de el. Aceasta figurează în partea dreaptă a unei grote un Buddha care meditează în poziţia „samadhi” sub un pin al longevităţii. Munţii şi stâncile, locuinţe ale entităţilor divine şi legendare, figurează în multe cabinete ale intelectualilor invitând-i să simtă vibraţiile naturii şi acel „qi” al jadului. Nobleţea materialului şi provenienţa piesei au dus la acest rezultat previzibil, deşi piesa fusese estimată la 200.000-300.000 de euro.

Bodhishattva din dinastia Ming

Un superb „Guanyin” clasic, datând din epoca dinastiei Ming, sfârşitul secolului al XVI-lea-începutul secolului al XVII-lea, piesă din bronz aurit, a fost achiziţionat la Cannes, la Casa „Nice Riviera”, cu 350.000 de euro, depăşind substanţial estimarea de 150.000-200.000 de euro. Conform iconografiei budiste a epocii Ming, bodhishattva este reprezentat în poziţia „dhyanasana”, cu mâinile în „vitarka mudra”, gest al învăţării şi argumentaţiei, şi cu o reminiscenţă a lui Amitabha în tiară. Este o frumoasă şi clasică reprezentare a lui Avalokiteshava, „Cel care priveşte în jos”. Dimensiunea (înălţimea cu soclu, 79 de centimetri) şi forţa evocatare au fost determinante în obţinerea acestui preţ.

Un „Cal” plin de viaţă, din lut ars bej, pigmentat cu alb şi roşu, datând din timpul dinastiei Tang (secolele VII-VIII), a fost adjuecat la aceeaşi casă de licitaţii cu 18.125 de euro, faţă de estimarea de 5.000-6.000 de euro. Cu piciorul drept din faţă ridicat, calul este tipic pentru arta veselă şi naturalistă a epocii Tang, reflex al unei dinastii prospere şi strălucitoare. Acest tip de piese apare foarte rar pe piaţă, ceea ce explică şi preţul obţinut.

Sigiliu pentru colecţiile Jiaqing

Un „Sigiliu” pentru colecţiile perioadei Jiaqing (1796-1820), de formă pătrată, din nefrit celadon, surmontat de un dragon printre nori, care asigură priza, a atins, la „Auxerre Enchères Lefranc”, preţul de 804.000 de euro, faţă de 100.000-150.000 estimaţi iniţial. Pe revers se poate citi inscripţia „jia qing yu shang”. Amprenta acestui sigiliu era pusă pe picturile şi caligrafiile colecţiilor imperiale. Ea figurează în „Qing dai di hou xi yin pu”, culegerea de sigilii imperiale ale dinastiei Qing. Împăratul Jiaquing (1796-1829), unul dintre ultimii împăraţi ai dinastiei, aparţinea casei manciuriene Aisin Gioro Yongyan (1760-1820). Piesa provine din fosta colecţie a lui Paul Beau, ministru plenipotenţiar în China în 1901-1902 şi guvernator al Indochinei.

Broderii, tapiserii, covoare

Paravan brodat achiziţionat cu 13.750 de euro

O altă categorie de piese care a reţinut atenţia colecţionarilor este cea a textilelor, indiferent de faptul că proveneau din Orient sau din Occident.

În luna mai, Casa „Sotheby’s” din Paris a propus un „Paravan brodat”, de la sfârşitul secolului al XVII-lea sau începutul celui următor, cu panouri de excelentă calitate. Cu un desen delicat, el prezintă vase din care se înalţă o mare varietate de flori, ciorchini de struguri alături de mici animale. Pe două dintre panouri sunt prezentate măşti exprimând tristeţe sau mânie. A fost una dintre piesele cele mai interesante din licitaţie, achiziţionată de un colecţionar rafinat cu suma de 13.750 de ero.

Covor Star Kazak

Cu un preţ superior, 25.520 de euro, a fost vândută o tapiserie având ca subiect „Luna Martie”, numită şi „Lunile lui Lucas”. Tema a fost tratată de toate manufacturile prestigioase, începând cu o piesă realizată la Bruxelles, în 1530. Una dintre aceste tapiserii, în care se folosise şi fir de aur, care a făcut parte din colecţia lui Ludovic al XIV-lea, a fost arsă în scopul recuperării aurului. În secolul al XVII-lea, manufactura „Gobelins” a creat exemplare similare, cum ar fi „Luna iunie”, păstrată la Pau. Piesa vândută acum, care poartă monograma Bruges, a fost realizată în secolul al XVII-lea, pentru că tema, bucurându-se de succes, a fost repetată de nenumărate ori. Urmărind perioadele şi manufacturile, constatăm că desenul evoluează şi apar variante mai ales în bordură. „Luna iunie” este păstrată la „Kunsthistorisches Museum”. Numele „Lunile lui Lucas” a provocat o dezbatere, iniţiată de Edith Standen într-un articol pentru „Metropolitan Museum”, menită să clarifice dacă este vorba despe Lucas de Leyda ca desenator iniţial al temei sau de un alt personaj.

Covor cu palmete provenind din Caucaz

Un „Covor Aubusson”, din prima jumătate a secolului al XIX-lea, lucrat în tehnica savonnerie, aşa cum s-a întâmplat la Aubusson şi Turnai nu o dată la începutul perioadei Empire, a fost adjudecat la casa „Million& associés” cu 55.080 de euro, depăşind spectaculos estimarea de 6.000-8.000 de euro. Cu un desen obişnuit, cu un medalion central, uşor restaurat, şi cu culori terne pentru unele motive, piesa a beneficiat de sărăcia pieţei în domeniul covoarelor franţuzeşti. Probabil, forma lui actuală este fragmentară, el fiind centrul unui covor de mari dimensiuni, cu borduri late, bogat ornamentate, ale căror culori răspundeau probabil medalionului central şi bordurii medalionului.

La Marsilia, Casa „Leclerc” a propus două rare tapiserii orientale, provenind din Caucazul de Sud: una din secolul al XIX-lea, cealaltă din secolele XVII-XVIII. Apariţia unor piese orientale de mare calitate este destul de rară. Provenind dintr-o colecţie particulară, un covor din grupul „Star” Kazak, numit astfel după desenul său geometric şi pentru succesiunea culorilor – alb, stele albastre, medalioane cu croşete roşii -, face parte din rarele exemplare de acest tip publicate până în prezent. Cele două covoare propuse sunt tipice pentru genul amatorilor anglo-saxoni, pasionaţi de acest domeniu. Acelaşi lucru este valabil şi pentru covorul cu palmete, sau „Shield carpet”, exemplare similare fiind conservate în importante muzee, mai ales la Berlin. Motivele cu palmete şi frunze dantelate, cu influenţe persane şi otomane, sunt, după părerea unor importanţi specialişti ai domeniului, ca Robert Pinner şi Michael Franses, o referinţă la o compoziţie heraldică.

Magia bijuteriilor

Colierul Van Cleef & Arpels adjudecat la Geneva cu 245.000 de franci elveţieni

Bijuteriile vintage au atins şi ele preţuri importante în licitaţiile lunii trecute. Un colier „Van Cleef&Arpels”, din aur cu diamante, din 1956, a fost adjudecat la Geneva cu 245.000 de franci elveţieni. Nora fostului preşedinte al Franţei, Vincent Auriol, Jacqueline (1917-2000), a fost prima femeie pilot de încercare care a depăşit viteza sunetului. Prin îndrăzneala şi prin frumuseţea ei a devenit o icoană a femeii moderne. Marcel Dasault a omagiat gustul ei pentru risc cu acest colier comandat special la „Van Cleef&Arpels”. Reţeaua suplă de aur, numită „ţesătură jerse”, este inspirată de haute couture, iar şirul de diamante evocă „trena” albă lăsată de avion pe cer. Bijuteria s-a întors în colecţia Casei de bijuterii după o licitaţie foarte disputată.

Colierul Hutton-Mdivani

La Hong Kong, Casa „Sotheby’s” a obţinut un nou record pentru colierul „Hutton-Mdivani”: 20.141.072 de euro, un preţ uluitor. Colierul a fost vândut în 1988 pentru 2 milioane de euro, apoi în 1994 pentru 4,2 milioane. Fiecare scoatere la licitaţie mărind preţul. Acum este cel mai scump colier de jadeit din lume. În afara incredibilei culori verde-smarald, transluciditatea perfectă şi mărimea excepţională a perlelor, provenienţa şi numele „Cartier” ataşat fermoarului explică acest preţ nebunesc. Colierul a fost oferit Barbarei Hutton (1912-1979) de tatăl ei, bogatul fondator al „Woolworth”, la căsătoria cu prinţul Mdivani. Înainte de a ajunge, în 1933, la „Cartier”, bijuteria a aparţinut probabil tezaurului imperial chinez, aşa cum lasă să se presupună diametrul colierului şi calitatea lui excepţională. De la introducerea lui, în secolul al XVIII-lea, în timpul dinastiei Qing, jadeitul (şi nu jadul nefrit verde) era rezervat unei elite. Astfel, împărăteasa Cixi era cunoscută pentru pasiunea sa pentru aceste pietre. Rezultatul ieşit din comun al licitaţiei serveşte unei strategii comerciale care asigură prestigiul Casei „Cartier”, noul cumpărător al colierului, în Asia. Colierul a fost imediat prezentat în magazinul din Hong Kong al Casei de bijuterii, ceea ce va duce, mai mult ca sigur, la creşterea vânzărilor.

Broşă de corsaj, Cartier, achiziţionată cu 12.960.415 de euro

Tot şicul franţuzesc şi rafinamentul bijuteriilor Belle Epoque de la „Cartier” sunt reunite într-o Broşă de corsaj” achiziţionată la „Christie’s”, Geneva, cu 15.845.000 de franci elveţieni (12.960.415 euro). Creată în 1912, bijuteria se remarcă prin calităţile stilistică, plastică şi tehnică ale execuţiei. Există un echilibru perfect între delicateţea sobră a motivelor, capetele de prindere şi floarea de mărgăritar, ce conferă lejeritate în pofida marilor diamante aduse de comanditarul Solomon Barnat Joel, care exploata diamante în minele din Africa de Sud. Floarea de mărgăritar a devenit un motiv curent la Cartier, odată cu folosirea platinei, dând chiar numele unei colecţii. Dacă Oscar Massin propusese în anii 1860 clopoţelul pe egretele sale, floarea face parte din ADN-ul „Cartier”. Această bijuterie a fost, în final, achiziţionată de casa londoneză „Symbolic&Chase”, după o licitaţie încrâncenată, probabil pentru un client rămas anonim.

Ceas-brăţară în formă de şarpe, cu ochi de smarald

Să mai amintim şi un „Ceas-brăţară” în formă de şarpe, de la „Bulgari”, din aur emailat, cu ochi de rubin şi sistem Jaeger-Lecoultre, propus de „Christie’s” la Geneva şi adjudecat la preţul de 121.874 de euro. Şarpele a ocupat un loc important în gustul femeilor în secolul al XIX-lea. În anii 1940, „Bulgari” a avut ideea de a ascunde un ceas în capul reptilei, iar în 1960, a acoperit solzii cu email. Şarpele în întregime alb, sau punctat de două sau mai multe culori, a cunoscut un succes imens încă de la apariţie. Elizabeth Taylor i-a făcut, în 1962, o publicitate providenţială, în timpul filmărilor la „Cleopatra”, arborând o asemenea bijuterie, perfect în acord cu rolul. În luna mai, brăţări-şarpe au fost vândute atât la „Christie’s”, cât şi la „Sotheby’s”. Modelul cu solzi cu email translucid şi ochi de diamant a fost achiziţionat la „Sotheby’s” cu 93.750 de franci eleveţieni. „Şarpele alb”, primul vândut la „Sotheby’s”, cu ochi de smarald şi mecanism Omega, obţinuse preţul de 100.000 de franci elveţieni.

Pictură contemporană, cu opere provocatoare

Lyonel Feininger, Marină

Nu putem omite licitaţiile de pictură modernă din această primăvară, care au cunoscut câteva rezultate remarcabile, cum ar fi cel pentru o „Marină” de Lyonel Feininger, cumpărată la „Soheby’s” din New York cu 3.189.000 de dolari (2.316.575 de euro). Pictura a obţinut practic de cinci ori preţul estimativ de 600.000-800.000 de dolari. Opera a fost pictată de artist în 1954, cu doi ani înainte de moartea sa, când trăia în Statele Unite, unde se refugiase în 1936, fugind din Germania nazistă. Puţin după sosirea în America, pictorul s-a declarat fericit să trăiască într-o ţară în care avea o deplină libertate de exprimare artistică. La sfârşitul vieţii, opera lui este caracterizată prin geometrizarea formelor, cu o predominare a liniei faţă de culoare.

Zao Wou-Ki, Detaliu din lucrarea vândută la Drouot

Un preţ similar, 2.691,800 de euro, a fost obţinut la „Paris Drouot” pentru o lucrare de Zao Wou-Ki, pânză realizată în 1968. Este cel mai mare preţ obţinut de artistul chinez naturalizat francez, în Hexagon. Recordul lui mondial este deţinut de pictura „Abstracţie”, pictată în 1958, vândută la „Sotheby’s” din Beijing cu 10,6 milioane de euro, în decembrie 2013. Se constată că, după dispariţia recentă a artistului de anul trecut, cota lui creşte uluitor mai ales pentru operele din anii ’60. Tabloul vândut acum a fost expus în 1969 şi, potrivit cuvintelor celebrului critic de artă Jacques Lassaigne, „Formele acestea nu seamănă cu nimic din ceea ce cunoaştem, nu se supun niciunei structuri prestabilite şi trebuie să sperăm că le putem descifra”.

Pablo Picasso, Salvarea

Dar vedeta vânzărilor lunii mai a fost „Salvarea” de Pablo Picasso, propusă de „Sotheby’s” la New York. O compoziţie ce a suscitat entuziasmul colecţionarilor, adjudecată cu 22.525.000 de euro. Ea fusese cumpărată de marele negustor de artă din Basel, Ernst Beyeler, direct de la artist în 1966. A fost achiziţionată de un colecţionar american, în pofida unei participări foarte active a cumpărătorilor asiatici, dintre care unul a intrat în posesia „Şedinţei de dimineaţă” de Matisse, unul dintre loturile-far ale licitaţiei, vândut cu 19 milioane de dolari.

Kees Van Dongen, Egipteancă cu colier de perle, detaliu

Să mai adăugăm şi o frumoasă compoziţie orientalistă a lui Van Dongen, „Egipteană cu colier de perle”, care a obţinut, în aceeaşi licitaţie de la „Sotheby’s”, preţul de 1.136.858 de euro. Acest tablou de Kees van Dongen a aparţinut celebrului colecţionar Edgar M. Bronfman, om de afaceri, filantrop şi diplomat american, şi a fost realizat în 1913, an care a marcat o schimbare în cariera artistului. Atunci, opera sa intitulată „Tablou” a suscitat o aprigă controversă şi a fost retrasă de la Salonul de Toamnă de poliţie pe motiv de indecenţă. De atunci Van Dongen a rămas cu reputaţia de artist sulfuros şi provocator.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.