Camera Deputaților votează în aceste zile actul normativ cu cea mai mare miză financiară din istoria Parlamentului României și anume legea offshore. Niciodată nu s-au decis dintr-un foc soarta a cel puțin 10 miliarde de euro.
Este vorba de modul cum vor fi taxate bogățiile din platoul continental autohton al Mării Negre, teritoriu unde există interese americane, rusești, austriece și românești. În acest moment există o lege adoptată de Senatul României ce îi mulțumește din plin pe concesionari pentru că fiscalitatea a fost menținută la un nivel scăzut. Camera Deputaților, forul decizional în acest sens, trebuie însă să împace capra și varza și anume să nu deranjeze foarte mult companiile petroliere și nici să nu văduvească bugetul statului de venituri din taxe și impozite. Austriecii de la OMV Petrom (companie unde statul român are 20%) și americanii de la ExxonMobil au anunțat că au găsit hidrocarburi cât să sporească producția internă că 50% dar nu au decis încă să demareze exploatarea în lipsa legii offshore. Fondul de investiții american Carlyle a anunțat nu demult că vor fi primii care vor scoate gaze, în orizontul de timp 2019-2020. În Marea Neagră mai caută gaze Petromar Resources, companie controlată de Gabriel Comănescu, și asocierea Lukoil (Rusia) și Romgaz, producătorul român de stat.
Ițele lui Comănescu
Gabriel Comănescu ar fi unul dintre marii beneficiari ai legii pentru că acesta este singurul român care poate fora în Marea Neagră, prin Grupul de Servicii Petroliere. Conform proiectului existent la Camera Deputaților, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti şi să angajeze forţă de muncă locală. Fix pentru Comănescu. Chiar dacă nu poate săpa la adâncimi mari, în perimetrele concesionate de OMV Petrom-ExxonMobil, Lukoil și Carlyle, GSP poate împrumuta platforme de la alții. Legăturile de afaceri ale lui Comănescu se întind în foarte multe direcții, cu ruși și americani la un loc. Anul trecut, compania americană Black Sea Oil&Gas (cu care operează Carlyle în Marea Neagră) a angajat GSP Offshore pentru forajul a două sonde de 100 de metri adâncime în perimetrul Midia, deţinut în concesiune. De asemenea, GSP a obținut de la rușii de la Gazprom mai multe contracte de sute de milioane de dolari fie pentru construcția unui gazoduct care să alimenteze Sociul, localitate care urma să organizeze Jocurile Olimpice de Iarnă din 2014, sau să foreze în Marea Barents. În afară de astea, GSP are relații comerciale vechi cu OMV din Austria. Grupul de Servicii Petroliere controlează o companie de lobby, AMICOM. Aceasta a fost înființată în 2005 având-ul ca administrator pe Mihai Florin Radu iar obiectul de activitate îl reprezintă comunicarea în situații de criză, relaţii publice, public affairs, jurnalism, marketing, organizare de evenimente şi branding. AMICOM și Radu Petrescu, ofiţerul de presă responsabil cu strategiile de comunicare ale grupului GSP la nivel mondial, au înființat o firmă, Digitix Media, unde administrator a fost Iulia Radu, soția lui Mihai Florin Radu. La Digitix Media a lucrat Florin Stoican, partenerul ofițerului de presă al SRI, Ovidiu Marincea, în Martisto Smart SRL. La alegerile din 2016, AMICOM s-a ocupat de campania lui Vergil Chițac, candidat PNL la Primăra Constanței dar și pentru Senatul României. Acesta a fost profesor al studentului Gabriel Comănescu. Fostul director GSP, Gheorghe Constantin, este în prezent președintele Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagra (ACROPO). Mai mult decât atât, Lucian Cumpătă, fost director la AMICOM până în 2016, este acum consilier parlamentar al lui Iulian Iancu, șeful Comisiei de Industrii din Camera Deputaților.
Lobby-ul petroliștilor
Chiar dacă sunt companii venite din zone diverse, acestea au un interes comun în Marea Neagră. Adunate într-o asociație, Asociaţia Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN), acestea au comandat un studiu la Deloitte, princ are au dorit să arate că investițiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera până în 2040 venituri cumulate la bugetul de stat de peste 26 miliarde de dolari și vor aduce un plus de 40 miliarde de dolari PIB-ului României. Numai că, spun reprezentanții ARCOMN, nivelul de taxare e deja foarte mare și în consecință trebuie păstrat. Petroliștii cer să fie scutiți de impozitul pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor de vânzare a gazelor de către producători către furnizori, în cote de 60% și 85%. Ei își justifică doleanța invocând că investițiile în offshore (pe mare) sunt semnificativ mai mari și mai greu de recuperat decât cele din onshore (pe uscat). De asemenea, petroliștii vor să se mențină nivelul de redevență stabilit prin Ordinanța de Urgență 160/1999, care stipulează că “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“.
Exxon și rușii
Gigantul petrolier Exxon Mobil, partenerul OMV Petrom, a fost amendat anul trecut cu 2 milioane de dolari de Departamentul Trezoreriei SUA pentru violarea sancţiunilor impuse împotriva Rusiei acum trei ani. O investigaţie a descoperit că două subsidiare ale Exxon Mobil au semnat acorduri cu preşedintele firmei petroliere ruseşti Rosneft, Igor Secin, în timp ce el se afla pe o listă neagră în urma acţiunilor Rusiei în Ucraina. Acordul a fost semnat în perioada în care actualul secretar american de stat, Rex Tillerson, era directorul companiei Exxon Mobil. Departamentul de Stat aflat sub conducerea lui Tillerson, a comunicat luna trecută, prin Sandra Oudkirk, secretar asistent adjunct pentru diplomație energetică în cadrul Departamentului de Stat al SUA că „România are o oportunitate extraordinară de a adopta o legislație care să permită exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră”. Tot în iunie, ambasada SUA în România a distribuit o parte din mesajul transmis de Departamentul de Stat american la finalul Conferinței Mondiale a Gazelor: „Resursele românești de hidrocarburi din Marea Neagră reprezintă o promițătoare și încă nevalorificată sursă de energie care ar întări piețele de energie și securitatea energetică a regiunii. Urmărim îndeaproape evoluțiile pe măsură ce Parlamentul și Guvernul României elaborează legislația care va asigura cadrul fiscal și legal stabil de care este nevoie pentru ca firmele din domeniul energetic să investească în exploatarea acestei resurse.” Presiune diplomatică este uriașă, după cum se vede.
Cine sunt americanii de la Carlyle
ExxonMobil este o companie uriașă, la vedere, cu operațiuni de angvergură în toată lumea. Mai puțin sunt vizibili cei de la Carlyle International Energy Partners, parte a The Carlyle Group, unul dintre cele mai mari grupuri de investiţii de capital din lume. Fondul de investiții preluat operaţiunile din România ale companiei petroliere canadiene Sterling Resources prin intermediul societăţii Black Sea Oil & Gas. The Carlyle Group este o firmă care administrează active în lume de aproape 36 miliarde de dolari. Compania a fost înfiinţată în 1987 de trei jurişti din Washington, David Mark Rubinstein, William E. Conway, Jr. şi Daniel A. D’Aniello. De atunci şi până azi, Carlyle a devenit una din companiile care au impus un model de capitalism bazat pe valorificarea informaţiilor venite de la personalităţile lumii şi chiar de la serviciile secrete, precum CIA. De-a lungul timpului, în echipa companiei au făcut parte fostul preşedinte al SUA George Bush Sr., fostul secretar de stat al Apărării sub mandatul lui Ronald Reagan şi director adjunct al CIA, Franck Carlucci. Fostul premier britanic John Major a condus afacerile din Europa ale Carlyle în 2007, an în care s-a consemnat vânzarea Rompetrol către KazMunayGaz. Georghe W. Bush a făcut parte în anii ’90 din consiliul de administraíe al Cateair, companie aflată în sfera de influenţă a Carlyle. În 1994, el a părăsit societatea, pentru a devenit guvernator al Texasului şi imediat după aceea, culmea, Cateair a dat faliment!
Sistemul strategic al Carlyle a fost impementat de Carlucci, în 1989, când a devenit şef peste companie. Un an după aceea, Carlyle cumpără producătorul de blindate american Harsco, achiziţie urmată de cumpărarea BDM International, societatea care a fabricat componente din sistemul numit Războuil Stelelor, care asigura aprovizionarea cu armament a armatei Arabiei Saudite şi a gărzii Casei Regale saudite, în timpul primului război din Golf. Cel mai faimos nume achiziţionat de Carlyle este United Defense Industries, producător de tancuri, vehicule blindate, rachete şi vehicule spatiale. S-a tot spus că Carlyle este controlată din umbră de serviciile secrete americane pentru că acestea sunt interesate să pună presiune pe diversele guverne ale lumii prin intermediul multinaţionalelor şi pentru a finanţa operaţiuni militare secrete. Reţeta e simplă. Compania face investiţii într-o ţară, crează locuri de muncă, ajută la creşterea PIB-ului, iar agenţii implantaţi la conducerea lor îşi construiesc relaţii şi reţele informative care ajung că dicteze politica unui stat.
Tranzacţia dintre Dinu Patriciu şi kazahii de la KazMunayGaz care viza rafinăria Petromidia în 2007 se leagă de anumiţi grei din Carlyle. Ivo Ilic Gabara, cel care a reprezentat Rompetrol în negociere era la vremea rescpectivă director executiv al filialei din Italia a APCO Worldwide. Această din urmă companie este legată de grupul Carlyle pentru că adesea în fruntea ei ajung diverse personalităţi influente care au adus servicii Carlyle. Unul dintre ei este Lawrence E. Snoddon, ajuns director general pentru SUA al APCO Worldwide. Acesta a reuşit să şteargă imaginea nu tocmai bună a United Defense, proaspăt achiziţionată în 1997 de Carlyle.
În 2014, publicaţia Oil and Gas Journal, susţinea că Carlyle este interesată de oportunităţi pentru investiţii în descoperirea, producerea, transportarea şi rafinarea unor enorme cantităţi de gaz şi ţiţei, iar una din ţinte ar putea fi Kazahstan, ţara care iată deţine acum Rompetrol. Fondatorii Carlyle sunt adevăraţi aşi ai profitului. Ei fac parte din celebrul club al celor mai buni magnaţi ai firmelor de private equity din lume. Spre exemplu, doar anul trecut, cei trei şi-au sporit averile cu peste 750 milioane de dolari, deşi economia mondială încă gâfâie.
Sursă foto: ActiveNews
…” 10 miliarde dintr-o un foc „…este o gluma, nu ?… sau asta e doar șpagă ?…rezervele de gaze sunt cu mult mai mari decât cele declarate sau ” găsite ” până acum…pe aceasta cale țin să aduc la cunoștință organelor competente că în parlamentul României, un cetățean străin, reprezentant al unei organizații social – profesionale, oameni de afaceri, ONG, sau nu contează titulatura, face trafic de influență. In acest scop a creat un grup de presiune pentru ca legea off-shore sa fie votată în scop propriu. Prin aceasta acțiune, romaniei i se aduc pagube care pe moment nu pot fi calculate. Sper ca parlamentarii români, cu scaun la cap, câți mai sunt, sa nu cedeze.
Totul ar fi minunat , daca noi am obtine acelasi profit, precum rusii din vanzarea gazelor lor catre Romania ! Nu prea cred ! Vor fi altii, „prieteni si binevoitori” ,care vor dicta cu cat sa-si vanda Romania gazele si , desigur, petrolul ! Romania , o tara bogata , jefuita de toti cu ajutorul cozilor de topor ! Noi vom ramane tot saraci si amarati , precum cei din fostele si bogatele colonii africane !
Cum se imbogatesc si profita din bogatiile tarii si ale poporului, hienele din tara si din afara tarii.O tara bogata cu un popor sarac si bolnav.Norvegia cum poate impartii profitul din petrol populatiei? Care tara din Europa isi mai vinde sau concesiona bogatiile naturale?.Spuneti tot timpul ca statul este cel mai prost administrator,dar statul sunteti voi.Nu sunteti in stare in [afara distrugeriilor] ,nici macar sa administrati bogatiile care au mai ramas si care trebuie sa ramana statului si poporului.Cez ,ENGIE apartin statului ceh si francez.
Cat timp populatia nu penalizeaza mafiotii din conducerea tarii, lucrurile vor ramane la fel. Mafiotii cu profitul si romanii sclavi pe plantatie. Mai suntem condusi chipurile de un partid social, preocupat de binele tarii. Vrajeala. Alegerile parlamentare trebuie organizate anual ca sa putem arunca din fotolii parlamentarii tradatori.