Companii înfloritoare au trecut de la un proprietar la altul, profiturile realizate și constante garantându-le succesul și asigurându-i pe noii deținători că afacerile vor prospera. De la hoteluri și bănci până la energie, imobile, medicamente, nave ori tehnică informatică, businessuri de anvergură au fost tranzacționate pentru milioane de euro.
Banca Românească, OTP Bank, hotelul Radisson ori spitalul Polisano, farmaciile Sensiblu și Punkt, Bitdefender sau Clever Taxi sunt doar câteva dintre companiile tranzacționate pentru zeci și sute de milioane de euro. N-au făcut excepție nici achizițiile din domeniul imobiliar ori naval. AFI Park a fost cumpărat de proprietarii lanțului de magazine de bricolaj Dedeman, mallurile Iulius au adăugat noi investitori, iar șantierul de la Mangalia – 2 Mai ar fi trebuit să fie preluat, de la coreenii de la Daewoo, de olandezii de la Damen.
Afaceri cu hoteluri, bănci, spitale și farmacii
Complexul hotelier Radisson a fost preluat de Revetas Capital pentru 177,5 milioane euro.
În sectorul bancar, OTP Bank a plătit 100 milioane euro către National Bank of Greece pentru achiziția Băncii Românești. Urmează în acest an și cumpărarea Bancpost de către Banca Transilvania, negocierile aflându-se într-o fază avansată.
Medlife a preluat clinicile și spitalul Polisano, valoarea tranzacției nefiind făcută însă publică. Polisano are patru clinici cu laboratoare proprii în Sibiu și București și un spital privat în Sibiu, cu cea mai mare maternitate privată din Ardeal și un centru de FIV. Compania are 500 de angajați și o cifră de afaceri de 80 milioane lei.
Grupul A&D Pharma a vândut farmaciile Punkt și Sensiblu și distribuitorul de medicamente Mediplus Exim către Penta Investment pentru circa 350-400 milioane euro. Tranzacția așteaptă avizul Consiliului Concurenței. Afacerile derulate de aceste societăți depășesc 5,7 miliarde lei și aduc un profit brut de 152 milioane lei. Penta Investment a realizat achiziția prin lanțul de farmacii Dr. Max, prezent în Cehia, Slovacia, Polonia, Serbia și Italia. Dr. Max mai are 31 de farmacii în România, prin preluarea rețelei Arta în 2017.
Malluri și clădiri de birouri
Pe piața imobiliară s-a remarcat cumpărarea de către frații Pavăl, antreprenorii rețelei de bricolaj Dedeman, a clădirilor de birouri AFI Park 1-3. Cele trei imobile au fost preluate de la compania AFI Europe România pentru 86,5 milioane euro. Discuțiile inițiale prevedeau achiziția tuturor celor cinci clădiri situate lângă mallul AFI Palace Cotroceni, pentru circa 164 milioane euro.
Fondul suveran de investiții chinez Investment Corporation a cumpărat de la fondul american Blackstone patru parcuri logistice în Mogoșoaia, Pantelimon, Ploiești și Timișoara și alte 100 de hectare de teren pentru construirea de noi depozite. Valoarea tranzacției este de 48 milioane euro.
Antreprenorul Iulian Dascălu a primit 100 milioane euro pentru înstrăinarea a 50% din acțiunile la mallurile Iulius și a clădirilor de birouri aferente acestora din Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara. Cumpărătorul este compania Atterbury Europe, condusă de sud-africanul Christoffel Weise, a cărui avere a fost evaluată de revista Forbes la 5,6 miliarde dolari. „Asocierea noastră combină know-how-ul şi poziţia dominantă pe care o avem pe piaţa din România cu puterea financiară şi experienţa în property management ale acestui prestigios grup internaţional. Suntem convinşi că împreună ne vom consolida strategia de creştere, aducând plusvaloare portofoliului şi implementând noi proiecte de referinţă“, spunea Iulian Dascălu. Atterbury Europe este deținută de Steinhoff International Holdings, prezent în România prin magazinele Kika și Pepco.
Achiziții de companii informatice românești
Bitdefender, firma soților Talpeș, a vândut 30% din acțiuni fondului de investiții Vitruvian Partners, cu sediul în Marea Britanie. Compania românească, ce dezvoltă soluții de securitate cibernetică, a fost evaluată la 600 milioane dolari. Are 1.300 de angajați în 9 țări, iar 40% din vânzări sunt către SUA. Antivirusul Bitdefender este folosit de 500 de milioane de utilizatori din peste 150 de țări.
Compania românească Clever Tech, cea care a dezvoltat în 2012 aplicația Clever Taxi, a fost preluată de Intelligent Apps, proprietar al mytaxi.net, subsidiară a grupului german Daimler Mercedes. Valoarea vehiculată a vânzării este de 10 milioane euro. Prin platforma Clever Taxi au fost comandate circa 40 de milioane de călătorii în 20 de orașe din România. Cifra de afaceri a firmei era în 2016 de 1,65 milioane lei, în creștere cu 147% față de anul precedent.
Acționarii Clever Tech erau, la momentul tranzacției, Călin Fusu, prin Bestjobs Recrutare, Alexandru Dumitru, Mihai Rotaru și Andrei Pitiș.
Guvernul a încurcat tranzacția de la Șantierul Naval Mangalia
În domeniul naval, s-a evidențiat intenția de cumpărare a pachetului majoritar al șantierului naval de la Daweoo Mangalia Heavy Industries DMHI de către grupul olandez Damen Shipyards Group. Bătuseră palma, valoarea tranzacției urmând să fie 25,9 milioane dolari. Șantierul are o suprafață de 980.000 de metri pătrați, trei uscătoare cu o lungime totală de 982 de metri, docurile au lățimea de 48-60 metri, ceea ce poate asigura construcția de nave și structuri maritime de mare capacitate, după cum transmite compania olandeză. Damen Shipyards Group mai deține un șantier naval la Galați. Consiliul Concurenței aprobase deja tranzacția, dar Guvernul României a anunțat că pregătește naționalizarea marelui șantier naval, pe ideea premierului Tudose: „Să facem și noi o bărcuță, acolo“.
Grupul Digi Communications, fondat de orădeanul Zoltan Teszari, a achiziționat o subsidiară a companiei maghiare Invitel pentru 140 milioane euro. Digi activează în România și Ungaria, unde oferă servicii de Internet, telefonie fixă și mobilă, televiziune prin cablu și satelit. În primele 3 luni 2017, înregistra venituri în România de 164,9 milioane euro.
Grupul britanic DS Smith a preluat, în octombrie 2017, companiile EcoPack Ghimbav și EcoPaper Zărnești, care au o valoare de piață de 208 milioane euro, conduse de omul de afaceri Vladimir Cohn. Cele două societăți românești sunt lideri pe piața de hârtie și carton ondulat.
„Continuăm dezvoltarea în Europa de Est. Această achiziţie ne va ajuta să consolidăm poziţia pe piaţă şi va asigura o platformă de dezvoltare în regiune“, declara Miles Robert, director executiv al DS Smith.
Compania britanică este listată la Bursa din Londra și are venituri de circa 5 miliarde euro, 27.000 de angajați și își desfășoară activitatea în 37 de țări.
Nemulțumiri față de schimbările legislative
Deși anul precedent a fost benefic pentru marii investitori, antreprenorii sunt nemulțumiți de modificările fiscale și de impredictibilitatea mediului de afaceri.
Sorin Talpeș, CEO Bitdefender: „Vor avea de suferit micii întreprinzători“
„În cadrul companiilor, efectul va fi aşa: probabil că marile companii vor amortiza efectul negativ, pentru că au o forţă mai mare. În schimb, dacă ne uităm la întreprinzătorii români mai mici care, încă o dată, trebuie priviţi ca parte a coloanei vertebrale din România, ei vor avea de suferit, pentru că vor fi nevoiţi să taie din planurile de dezvoltare. Când spun că mai multe companii vor avea de suferit, de fapt, spun că noi toţi vom avea de suferit. Ăsta e principalul efect negativ.
Un lucru pe care-l recomand e un dialog care să nu fie al surzilor cu mediul economic. Mă refer la mediul economic real. Au fost zeci de ani în care, în România, luam nişte paravane de păpuşi, care «reprezentau» mediul economic cu care Guvernul negocia, dar de fapt nu negocia. Negocia cu păpuşi pe care tot mediul politic le mânuia. Există acum, de exemplu, Coaliţia pentru Dezvoltarea României. După părerea mea, e cel mai puternic mecanism de reprezentare a mediului economic în relaţia cu guvernarea, care s-a înfiinţat în ultimii cinci ani în România. Vorbim aici despre un mediu economic real, care gândeşte înspre binele economiei şi care nu caută să-şi reprezinte interesele individuale.
Temerea pe care o avem e că, în momentul ăsta, se pot pune bazele unor situaţii critice pentru România. Efectele poate nu se văd imediat. Uneori poţi să dai înapoi greu de la ele. Dar se vor cumula. Ne vor exploda în faţă în momentul în care lucrurile nu vor mai fi atât de roz la nivelul economiei mondiale. Când lucrurile nu vor mai merge atât de bine, inerţia nu va mai fi atât de mare, încât n-o să mai găsim instrumente cu care să ne protejăm. Atunci va fi un şoc mare“, declara fondatorul Bitdefender pentru Adevărul.
Mihai Marcu, cofondator Medlife: lipsa consultărilor cu mediul privat
„Credem că atât Ministerul Sănătăţii, cât şi CNAS ar trebui să se consulte cu mediul privat asupra politicilor publice din sănătate şi, înainte de orice modificări legislative, să ne ofere o predictibilitate mai mare asupra evoluţiei acestora“, spunea Mihai Marcu.
Horia Ciorcilă, CEO Banca Transilvania: creșterea incertitudinilor
„Deteriorarea indicatorilor macroeconomici, chiar dacă nu a fost semnificativă; creşterea PIB-ului pe baza consumului populației şi creşterea incertitudinilor“, enumera președintele BT punctele negative ale României din ultimele luni, potrivit revistei Forbes România.
Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank: „Inflația va crește“
Ionuț Dumitru, economist-șef al băncii Raiffeisen și președintele Consiliului Fiscal, a anticipat că inflaţia ar putea sări semnificativ de 3% în primul trimestru din 2018, plasând România în fruntea clasamentului din Europa. „Ca o materializare a unor presiuni din partea excesului de cerere, inflaţia a început să crească. După o perioadă destul de lungă în care inflaţia a stat în zona negativă din cauza reducerilor de TVA – dar, atenţie, dacă excludem impactul reducerilor de TVA, inflaţia nu a fost niciodată negativă în România –, în perioada următoare estimările arată că inflaţia va creşte şi probabil chiar din primul trimestru al anului va sări semnificativ de 3%. Este inevitabil, când ai creşteri de consum atât de rapide, să nu apară presiuni inflaţioniste.“
Mihaela Mitroi, PwC România: scăderea veniturilor bugetare
„Mediul de afaceri are semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii bugetare a unor astfel de iniţiative, având în vedere faptul că, în expunerea de motive privind acest pachet legislativ, se menţionează faptul că acestea vor genera o scădere a veniturilor bugetare cu până la 5 miliarde lei în 2018. România are deja una dintre cele mai mici ponderi a veniturilor fiscale în PIB dintre statele membre UE, iar încasările bugetare sunt dependente în mod disproporţionat de veniturile din impozite şi taxe indirecte – TVA şi accize, care sunt până la urmă taxe pe consum şi deci puternic prociclice.
Aplicarea impozitului pe cifra de afaceri de 1% va afecta îndeosebi companiile cu profitabilitate scăzută sau care înregistrează pierderi. Practic, companiile care au o rată de profit mai mică de 6,25% raportată la cifra de afaceri vor fi nevoite să plătească un impozit mai mare decât în prezent. Şi să nu uităm că în această categorie de companii cu cifra de afaceri de sub 1 milion de euro intră aproximativ 80% din companiile înregistrate în România“, spunea Mihaela Mitroi, șeful Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.
Daniel Anghel, vicepreședinte CIS: cum să NU inițiem măsuri fiscale
„Anul 2017 reprezintă un model de cum NU ar trebui să inițiem măsuri de politică fiscală. Amintiți-vă. Am început cu impozitul pe gospodării. Am continuat apoi cu impozitul pe cifra de afaceri, în mod generalizat. Vara a fost fierbinte pentru că am discutat despre plata defalcată a TVA. Încheiem anul apoteotic, cu transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. Asta, dacă ar fi să amintesc doar câteva dintre măsurile inițiate, dar neanalizate, nediscutate, retrase sau modificate semnificativ“, spunea Daniel Anghel, vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini.
Dragoș Atanasiu, președintele Camerei de Comerț Germane: sentiment de neîncredere
„Lipsa unui dialog real deschis, cinstit, transparent între mediul de afaceri şi autorităţi creează şi întreţine un sentiment profund de neîncredere şi de îngrijorare. Vorbim despre lipsă de predictibilitate, lucruri de care o economie are nevoie cel mai mult. Acest climat este distrugător pentru orice fel de economie“, spunea Dragoş Anastasiu, preşedinte al Camerei de Comerţ Germane (AHK).
Ionuț Simion, președinte AmCham România: „Este inoportună maniera de adoptare a legilor“
„AmCham România a exprimat public motivele pentru care considerăm inoportună maniera de adoptare a acestor acte normative, al căror conținut trebuia dezbătut cu atenție de toți cei implicați. Aș puncta din nou îngrijorarea că un astfel de precedent în procesul decizional are un puternic impact negativ la nivelul încrederii între instituțiile statului, între decidenți și partenerii de dialog din mediul privat și afectează încrederea în România în ansamblu. Imaginea și încrederea de care România se bucură în plan extern sunt rezultatul unui efort comun de durată și un capital valoros ce cântărește greu în orice evaluare de țară, dar care se poate pierde foarte repede prin astfel de măsuri“, declara Ionuț Simion, președintele Camerei de Comerț Americane în România.
Felix Pătrășcanu, CEO Fan Courier: „OUG publicată la 1.00 noaptea în Monitorul Oficial“
„Vrem predictibilitate și stabilitate. Iată două concepte care sunt extrem de importante pentru mediul de afaceri. Ce se întâmplă acum în România nu are nicio legătură cu cele două. Mai mult, orice afacere sănătoasă se clădește pe un fundament moral sănătos, într-o ordine firească a lucrurilor. Nu pot să cred ca o simplă OUG, publicată în Monitorul Oficial la ora 1.00 a.m., să deschidă atâtea «oportunități» achizitorilor statului“, spunea Felix Pătrășcanu.
„Mediul de afaceri” care comenteaza aici este cel putin ipocrit cand acuza „lipsa unui dialog real deschis, cinstit, transparent” cu autoritatile, avand in vedere ca este principalul vinovat de ruperea dialogului. Dupa ce „mediul de afaceri” cu Raiffeisen in frunte a stat un an de zile in strada cu ciuma rosie in gura, la ce dialog se mai asteapta? Poti sa mai dialoghezi cu cineva care te insulta zilnic de un an de zile?