Mesaj pentru Ziua Mondială a Teatrului transmis de Anatoli Vasiliev

Avem nevoie de teatru?

Îşi pun această întrebare mii de profesionişti din domeniu, dezamăgiţi în speranţele lor, dar şi milioane de oameni, obosiţi de teatru.

De ce avem nevoie de teatru?

Pentru că în anii când scena este nesemnificativă în comparaţie cu pieţele oraşelor şi teritoriile statelor se joacă autentice tragedii din viaţa reală.

Ce este teatrul pentru noi?

Loje şi balcoane aurite, fotolii de catifea, culise murdare, voci forţate sau invers – boxe negre, împroşcate cu noroi şi sânge, în care sunt o mulţime de trupuri goale înfuriate.

Ce ne poate spune teatrul?

Totul!

Teatrul ne poate spune totul!

Şi cum trăiesc zeii în cer, şi cum deţinuţii suferă în grote, şi cum patima te înalţă, şi cum iubirea te omoară, şi cum nu este nevoie de omul bun, şi cum minciuna domină, şi cum oamenii trăiesc în apartamente, iar copiii în tabere pentru refugiaţi, şi cum în pustiu se întorc, şi cum au loc despărţirile de cei dragi.

Teatrul a fost şi va rămâne pentru totdeauna.

Şi în aceşti ultimi cincizeci-şaptezeci de ani avem absolută nevoie de teatru. Pentru că numai teatrul, dintre toate artele, înseamnă: cuvântul din gură-n gură, privirea din ochi în ochi, gestul din mână în mână, de la corp la corp. El nu are nevoie de mijlocitor, între om şi om – partea transparentă a luminii, nu aparţine nici sudului, nici nordului, nici estului şi nici vestului. De felul lui, teatrul este lumina care pătrunde peste cele patru părţi şi instantaneu este recunoscut de orice om, învrăjbit sau prietenos.

Sala Mare a TNB

Avem nevoie ca teatrul să fie diferit.

Şi dintre toate formele posibile ale teatrului vor fi solicitate, înainte de toate, cele arhaice. Teatrul de forme ritualice nu trebuie combătut cu teatrul popoarelor civilizate. Cultura laică este golită de conţinut, informaţia culturală schimbă entităţile simple între ele, spulberând speranţa întâlnirii cu ele.

Teatrul e deschis. Intrarea e liberă.

Lăsaţi naibii gadgeturile şi computerele – mergeţi la teatru, ocupaţi locurile de la parter, de la balcon, daţi ascultare cuvântului, priviţi pe viu personajele – în faţă aveţi teatrul, nu-l nesocotiţi şi nu-l lăsaţi să treacă neobservat, căci viaţa trece foarte repede.

Orice fel de teatru este necesar.

Şi doar de un teatru nu avem nevoie – teatrul jocurilor politice, teatrul „capcana” politică, teatrul politicienilor, teatrul politicii… Teatrul terorii zilnice – personal şi colectiv, teatrul cadavrelor şi teatrul sângelui în pieţe şi pe străzi, în capitale şi în provincii, între religii şi grupuri de etnici.

Anatoli Alexandrovici Vasiliev (născut la 4 mai 1942, Rusia) este un renumit regizor de teatru rus şi unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru europeni contemporani. Este fondatorul „Şcolii de Artă dramatică” din Moscova. Prima sa stagiune s-a deschis la 24 februarie 1987 cu Şase personaje în căutarea unui autor de Pirandello, spectacol care a avut mare succes în Europa alături de Cerceau, pe care Viktor Slavkin l-a scris special pentru trupa lui Vasiliev. Pentru Vasiliev, jocul actorului este un proces fără început şi sfârşit, actorii trăind în teatru şi formând o comunitate pe toată perioada desfăşurării repetiţiilor.

Treptat, Vasiliev şi-a câştigat un nume internaţional, astfel în 1992 montează la Comedia Franceză Mascarada lui Lermontov iar un an mai târziu, la Roma, Aşa este, dacă vi se pare de Luigi Pirandello. În 1997 Plângerile lui Ieremia este prezentat în premieră la Avignon, apoi în Italia şi apoi în Germania. Acest spectacol i-a adus premiul Masca de aur pentru cel mai bun spectacol şi cea mai bună scenografie.

În 2006 se mută în Europa. Lucrează la Paris, Lyon şi Londra. Trei ani mai târziu, este invitat la Teatrul Balshoi pentru a monta Don Giovanni.

Anul acesta a pus în scenă la Comedia Franceză, La Musica Deuxième de Marguerite Duras.

La TNB, zi plină de Ziua Mondială a Teatrului

Lumea Copiilor în poveștile Magicianului Marian Râlea

5 spectacole şi o conferinţă, piese pentru cei mari şi pentru cei mici, matinee şi spectacole de seară, aceasta este ziua de duminică la TNB, cu oferte dintre cele mai interesante, în 27 martie.

Dimineaţa, de la ora 11.00, conferinţa de la Sala Atelier ne invită la o întâlnire cu doamna Lavinia Betea, distins cadru didactic şi cercetător, care se întreabă, în cadrul temei alese – Psihologia comunismului: Ce-a mai rămas din „omul nou” în zilele noastre?

Ilinca Goia în Micul Infern

Ileana Stana Ionescu

La Sala Media, tot de la ora 11.00, Marian Râlea, alias Magicianul Poveştilor, îi invită pe cei mai mici dintre spectatorii TNB în lumea Poveştilor de Primăvară, acolo unde vor avea loc o mulţime de surprize şi de transformări, iar copiii sunt rugaţi să-şi ia de acasă un costum de sezon, albinuţă, fluture, gâză, fie şi numai două-trei elemente sugestive de costumaţie, pentru a se integra mai bine în joc, ei fiind deopotrivă eroi de poveste şi cei mai mici dintre actori.

O inegalabilă actriţă în Toţi fiii mei

Tot la matineu, de la ora 12.00, la Sala Pictura puteţi vedea o comedie care nu ştie de trecerea anilor. Aceasta este Micul infern de Mircea Ştefănescu. În regia lui Mircea Cornişteanu, cu o distribuţie îndelung aplaudată, mult peste o sută de reprezentaţii: Ileana Stana Ionescu / Rodica Popescu Bitănescu, Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Dragoş Stemate, Daniel Badale, Fulvia Folosea,spectacolul de la Naţional vă conduce, printre hohote de râs, spre o meditaţie în stil retro asupra fidelităţii şi a iadului conjugal.

Victor Rebengiuc în Toţi fiii mei

Seara, de la ora 19.00, pe scena mare se joacă Toţi fiii mei de Arthur Miller, o meditaţie gravă pe tema responsabiităţii familiale versus sociale, în interpretarea a doi gigantici actori, Sanda Toma şi Victor Rebengiuc, cărora li se alătură o pleiadă de tineri actori ai TNB.

Scenă din D’ale noastre, spectacol de Gigi Căciuleanu

Un spectacol antrenant, D’ale noastre

De la ora 20.00, la Sala Studio suntem poftiţi în lumea lui Caragiale prin limbajul universal al mişcării şi cu o viziune inedită de teatru-dans, datorată excepţionalului coregraf Gigi Căciuleanu, D’ale noastre, din care amintim o creaţie de neratat, Lari Giorgescu, un Caţavencu al zilelor noastre.

Petre Ancuţa şi Emilian Marnea în ActOrchestra

Tot de la ora 20.00, la Sala Mică, alţi trei tineri actori care au cucerit inima publicului de orice vârstă revin la rampă cu al lor ActOrchestra, pentru o nouă seară comic-muzicală, sub semnul performanţei artistice.

Cu o ofertă atât de bogată, rămâne să vă alegeţi unde şi în compania cui veţi petrece Ziua Internaţională a Teatrului!

„Scene dintr-o căsnicie” la Naţionalul timişorean

Alina Ieremia în Scene dintr-o căsnicie

Duminică, 27 martie, întreaga lume teatrală îşi sărbătoreşte ziua. Naţionalul timişorean a ales să marcheze Ziua Mondială a Teatrului oferind publicului noul său spectacol, „Scene dintr-o căsnicie” de Ingmar Bergman, în regia lui Radu Jude. Spectacolul cu care celebrul regizor de film a decis să debuteze în teatru a avut premiera luna aceasta. Povestea cuplului perfect retrasează, cu o hiperluciditate în egală măsură dureroasă şi comică – complicatul desen al relaţiilor dintre oameni, cu firele care îi leagă, ca şi cu cele care se rup din egoism, nesiguranţă sau comodittate.

Ion Rizea şi Alina Ilea în Scene dintr-o căsnicie

Spectacolul, care are în distribuţie trei dintre cei mai cunoscuţi actori ai Teatrului Naţional din Timişoara, Claudia Ieremia, Alina Ilea şi Ion Rizea, este programat duminică, de la ora 19.00, la Sala 2 şi se joacă cu casa închisă. Cu aceeaşi ocazie, va fi citit mesajul cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului transmis, anul acesta, de regizorul rus Anatoli Vasiliev, unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru europeni.

Dem Rădulescu, George Constantin,Ştefan Bănică şi Dinu Manolache,omagiaţi postum pe Aleea Celebrităţilor

Decernarea se va face în prezenţa fiilor şi fiicelor celor omagiaţi: Ştefan Bănică, Mihai Constantin, Ilinca Manolache şi Irina Rădulescu.

Dem Rădulescu va fi omagiat de către academician Răzvan Theodorescu, George Constantin de către Horaţiu Mălăele, Ştefan Bănică de către Stela Popescu şi Dinu Manolache de către Virginia Mirea.

„Cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului omagiem postum patru mari actori. Medaliile vor fi înmânate moştenitoriilor lor întru talent şi pasiune. Alături de ei, actriţe-soţii, actriţe-mame. Îi cunoaşteţi, îi recunoaşteţi pe toţi. Ce poate fi mai frumos decât o duminică petrecută în familie, în familia TEATRULUI”, declară George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis.

În cadrul evenimentului, va fi înmânată câte o stea de aur din partea Casei de Bijuterii Sabion, bijutierul oficial al evenimentului.

DEM RĂDULESCU

S-a născut în 30 septembrie 1931, la Râmnicu Vâlcea şi a decedat în 17 septembrie 2000, la Câmpina. A absolvit Facultatea de Teatru în 1954, la clasa Irinei Răchiţeanu-Şirianu, după care a fost angajat la Teatrul Naţional din Bucureşti. Marele actor de comedie se considera “actor de inspiraţie”, iar atunci când juca, spunea că intră într-o mare „transă”. Prezenţa numelui său pe afiş, la teatru, ducea întotdeauna către un inegalabil succes, însă uriaşa popularitate i-au făcut-o în egală măsură filmul, televiziunea sau teatrul de revistă, cu spectacolele “Salutări de la Vasile” şi “Dai un Biban, dar face!”. Din 1955 a devenit profesor de actorie în IATC, Facultatea de Teatru, secţia actorie, până la finalul vieţii, unde a îndrumat şi format, generaţii de actori. A fost căsătorit cu actriţa Adriana Şchiopu şi au împreună o fiică, Irina Rădulescu, ambele actriţe la Teatrul Mic din Bucureşti.

GEORGE CONSTANTIN

S-a născut în 3 mai 1933 şi a decedat în 30 aprilie 1994. George Constantin a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie în 1956, la clasa lui Nicolae Bălţăţeanu, făcând parte din promoţia de aur, alături de: Silvia Popovici, Sanda Toma, Draga Olteanu-Matei, Mircea Albulescu, Victor Rebengiuc, Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Constantin Rauţchi, Silviu Stănculescu, Eliza Plopeanu. Şi, aşa cum spunea, a învăţat meserie “şlefuindu-se” pe lângă nume mari din teatrul românesc: Aura Buzescu, Gh. Storin, Ion Finteşteanu, George Vraca, Aurel Athanasescu, Nineta Gusti, Ion Şahighian, Sanda Manu, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei. Numea rolurile “vieţi care i s-au dat” faţă de care se simţea responsabil, şi după mulţi ani de teatru, când i s-a cerut un curriculum vitae, a numărat personajele: „50 la Teatrul «Nottara», 12 în alte teatre, 11 la televiziune, peste 200 la radio”. Amintim în teatru cele trei roluri din dramaturgia shakespeariană magistral interpretate de George Constantin: Prospero în regia lui Liviu Ciulei, Regele Lear în regia lui Radu Penciulescu la Teatrul Naţional Bucureşti şi Timon din Atena în regia lui Dinu Cernescu la Teatrul Nottara, iar în film rolul procurorului din ,,Reconstituirea” regizat de Lucian Pintilie. În realitate erau mult mai multe, iar rigoarea cu care se autocenzura e dovedită şi de faptul că, dintr-o filmografie de 50 de roluri, pomenea doar de vreo patru. A fost căsătorit şi are un fiu, Mihai Constantin, actor al Teatrului Bulandra şi al Teatrului Naţional din Bucureşti.

ȘTEFAN BĂNICĂ

S-a născut în 11 noiembrie 1933, la Călăraşi, şi a decedat în 26 mai 1995. Tatăl său l-a vrut avocat, dar după o imprimare la Radio, actorul Radu Beligan l-a urcat într-un taxi ducându-l să se înscrie la Facultatea de Teatru, pe care a absolvit-o, în 1955, la clasa maestrului Finţi. După absolvire, a debutat la Teatrul din Galaţi, jucând alături de: Gina Patrichi, Dana Comnea, Mihai Pălădescu, Matei Alexandru. Din 1960 revine în Bucureşti angajându-se la Teatrul „Giuleşti”, apoi la Teatrul “Bulandra”. În aşteptarea marilor roluri evoluează în spectacole de divertisment, de cele mai multe ori cântând. Printre celebrele piese muzicale interpretate se numără: „Îmi acordaţi un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”. Mulţi ani a format un cuplu pe scenă cu Stela Popescu, în spectacole de divertisment pentru televiziune. A fost căsătorit şi are doi fii. Unul dintre ei i-a urmat cariera: Ştefan Bănică, actor al Teatrului Bulandra şi în prezent al Teatrului de Comedie din Bucureşti, vedetă de film şi televiziune.

DINU MANOLACHE

S-a născut la 13 mai 1955, şi a încetat din viaţă în 3 septembrie 1998, la numai 43 de ani. Dinu Manolache a absolvit Institutul de Artă teatrală şi Cinematografică în 1980, la clasa Octavian Cotescu. A devenit cunoscut după rolul din filmul “Fata morgana”, în regia lui Elefterie Voiculescu, unde a avut-o ca parteneră pe frumoasa actriţă Diana Lupescu. Pe lângă activitatea pedagogică de la IATC, Facultatea de Teatru, secţia actorie, unde a fost asistentul lui Mircea Albulescu, a debutat şi a jucat pe scena Teatrul Mic din Bucureşti, până la sfârşitul vieţii. A fost căsătorit cu actriţa Rodica Negrea şi împreună au avut o fiică, Ilinca Manolache, ambele actriţe la Teatrul Mic din Bucureşti.

Decernarea va avea loc duminică 27 martie, la ora 12.00 în Piaţa Timpului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.