Noaptea albă a Oscarurilor româneşti Filmul, singurul nostru domeniu de efervescenţă europeană

Gala Premiilor Gopo a strâns la Sala Unirii din Palatul Parlamentului crema cinematografiei româneşti, împrumutând ceva din ceremonia de decernare a Oscarurilor americane, dar şi din cea a Premiilor César sau BAFTA.Ceremonia s-a bucurat de prezenţa a aproximativ 900 de invitaţi. Filmul românesc a fost, în ultimii ani, premiat, elogiat la cea mai mare parte a festivalurilor de specialitate. Am putea afirma că există acum o elită a cinematografiei noastre, presa străină vorbind chiar despre un “nou val” al filmului românesc.

Marele câştigător a fost “Poliţist, adjectiv”, filmul lui Corneliu Porumboiu, cu şase trofee adjudecate din zece nominalizări, inclusiv cele pentru cea mai bună regie, cel mai bun film, cel mai bun scenariu. Premiul pentru cel mai bun film de lungmetraj i-a fost conferit regizorului de către ministrul Culturii, Kelemen Hunor, care a afirmat că “există o elită efervescentă, lipsită de inhibiţii, care în ultimul deceniu a reuşit să arate lumii întregi valoarea producţiilor noastre. Şi poate că acest festival al Premiilor Gopo are şi menirea de a schimba mentalitatea publicului care spune, e, e un film românesc”.

Cu vii aplauze a fost primită talentata şi tulburătoarea actriţă Draga Olteanu Matei, recompensată cu Premiul pentru întreaga carieră şi care, cu emoţie, mărturisea: “Când am primit telefonul, am crezut că este o glumă”. Fondatorul şcolii româneşti de scenaristică, Dumitru Carabăţ, a fost omagiat şi pentru cei 50 de ani de experienţă la catedră, şi pentru întreaga activitate. Etaloneur-ul Gina Stoica, specialist în prelucrarea peliculei, cu peste 100 de lungmetraje şi peste 50 de documentare şi scurtmetraje în portofoliu, a fost răsplătită cu acelaşi premiu. Operatorului Vivi Drăgan Vasile i s-a decernat Premiul special “Romanian Society of Cinematographers” pentru "Cealaltă Irina".

La categoria cei mai buni actori în rol principal s-au impus Dragoş Bucur, în “Poliţist, adjectiv”, şi Hilda Peter în “Katalin Varga”. Pentru roluri secundare, premiile le-au revenit lui Vlad Ivanov, în acelaşi “Poliţist adjectiv”, şi Luminiţei Gheorghiu pentru rolul din “Francesca”.
Din păcate, şi de această dată, “Concertul”, în regia lui Radu Mihăileanu, a fost dezavantajat. Nominalizat la opt categorii, a primit patru trofee Gopo, printre care cel mai bun montaj şi cea mai bună muzică originală.

Poate că la fel de nedreptăţite au fost şi pelicula lui Adrian Sitaru, “Pescuit sportiv”, cât şi “Călătoria lui Gruber”, regizat de Radu Gabrea. Deşi nominalizat la 11 categorii, “Cea mai fericită fată din lume”, semnat de Radu Jude, a obţinut numai Premiul “Tânără speranţă”, acordat Andreei Boşneag. Regrete şi pentru “Amintiri din Epoca de Aur”, produs de Cristian Mungiu şi realizat de cinci cineaşti (Răzvan Mărculescu, Hanno Höfer, Ioana Uricaru, Constantin Popescu şi Cristian Mungiu), recompensat, în schimb, cu Premiul publicului.

Aplauze pentru cel mai bun film european, “Gomorra”. Regizorul Matteo Garrone şi scenaristul Maurizio Braucci au reuşit să recreeze până în cele mai mici detalii atmosfera romanului omonim al lui Roberto Saviano, prezentând Camorra drept o lume neagră cu o structură ramificată, o lume în care mafia cumpără cu câteva sute de euro tăcerea sau răsplăteşte fidelitatea cuiva, o lume în care săracii ar face orice pentru „binefăcătorii” lor, o lume fără Don Corleoni manieraţi, cultivaţi sau rafinaţi ca nişte Don Juani.

Premiul special pentru sprijinirea cinematografiei române a fost înmânat ambasadorului Franţei la Bucureşti, E.S. Henri Paul, care, emoţionat, declara: ”Este prima dată când primesc un premiu, în loc să-l ofer!”.

Au mai fost decernate premiile pentru Cel mai bun sunet (Dana Bunescu şi Cristinel Şirli pentru "Amintiri din Epoca de Aur"), Cea mai bună imagine (Marius Panduru pentru "Poliţist, adjectiv"), Cel mai bun montaj (Ludo Troch pentru "Concertul"), Cea mai bună muzică originală (Armand Amar pentru "Concertul"), Cea mai bună scenografie (Cristian Niculescu – "Concertul"), Cel mai bun machiaj şi coafură (Dana Busoiu şi Michelle Constantinidis – "Concertul"), Cele mai bune costume (Svetlana Mihăilescu – "Călătoria lui Gruber").

"Lumea văzută de Ion B.", realizată de Alexander Nanau, povestea pitorescului personaj Ion Bârlădeanu, devenit din gunoier pictor, a fost răsplătită cu distincţia Cel mai bun documentar. Cel mai bun scurtmetraj a fost considerată producţia "Nunta lui Oli" de Tudor Jurgiu.
Trofeele Gopo au fost create de sculptorul Adrian Ilfoveanu. De look-ul show-ului s-au ocupat DJ Hauteculture şi Daniel Gontz, care au mixat muzica şi imaginile pentru fiecare categorie.

Aşa cum aprecia un cunoscut critic de film, Magda Mihăilescu, “se vede de pe planeta Marte tendinţa de a împăca pe toată lumea. Pe lista filmelor se regăsesc aproape toate producţiile anului trecut”. Dacă la ediţiile trecute bătălia s-a dat în principal între două filme, numărul mai mare de pelicule ar face necesară nuanţarea regulamentului pentru ca la categoria Cel mai bun film cerinţa de patru nominalizări să nu lase pe dinafară pelicule de valoare (mai ales că la alte categorii sunt câte cinci nominalizări.). Dintre nerealizări am aminti şi textul gazdei Mihai Călin, nu tocmai inspirat, aşa cum ne-am fi aşteptat de la el. 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.