Nobelul la Literatură, în cumpănă

Zilele trecute s-a anunţat că Sara Stridsberg a renunţat la calitatea de membru cu drepturi depline al Academiei Regale a Suediei, ceea ce o fragilizează şi mai mult, dovedind că lucrurile nu s-au liniştit în cazul scandalurilor de viol, agresiuni şi hărţuri sexuale izbucnit acum şase luni şi care zguduie din temelii această instituţie tricentenară, cunoscută în toată lumea întrucât atribuie anual Premiul Nobel la Literatură.

În atare condiţii, doar 10 din cei 18 membri sunt acum activi, ceea ce practic face imposibilă decernarea venerabilei distincţii în 2018, dat fiind că o decizie în acest sens se adoptă cu participarea a minimum 11 „nemuritori“.

Un gest similar, cu efect imediat, a făcut la începutul lunii trecute şi academiciana Sara Maria Danius, care era secretar perpetuu al Academiei, ea ocupând fotoliul nr 7. Puţin mai înainte se retrăseseră alţi trei academicieni, ei protestând pentru faptul că Academia îşi reafirmase public încrederea în acad. Katarina Frostenson, poetă şi autoare de piese de teatru, căsătorită cu franţuzul Jean-Claude Arnault, cel care este la originea scandalului ce zguduie Academia Regală şi întreaga viaţă culturală suedeză.

Când a izbucnit scandalul

Până la urmă, şi-a dat demisia şi Katarina Frostenson, ceea ce l-a făcut pe directorul general al Fundaţiei Nobel, Lars Heikensten, să-şi exprime public neliniştea din cauza „situaţiei grave şi dificile“ din Academie. Potrivit unuia dintre cei trei demisionari, Peter Englund, scandalul a divizat profund grupul „nemuritorilor“ care stabilesc laureatul Premiului Nobel pentru Literatură. De semnalat că în momentul izbucnirii scandalului deja două din cele 18 fotolii erau goale, dat fiind că, de mai mulţi ani, două femei, Kerstin Ekman şi Lotta Lotass, erau în concedii prelungite.

Scandalul a izbucnit la 21 noiembrie 2017, când, după cinci săptămâni de investigaţii, Matilda Gustavsson, de la ziarul Dagens Nyheter, a dezvăluit că 18 femei s-au plâns de hărţuire, tentative de viol şi violuri comise de o personalitate importantă a lumii culturale suedeze, Jean-Claude Arnault. Acest francez de 71 de ani, instalat în Suedia de patru decenii, este soţul poetei şi academicienei Katarina Frostenseon, iar pentru a  „ne da seama de influenţa lui, este suficient de spus că era considerat de unii drept al 19-lea membru al Academiei Nobel, care numără 18 membri“, arată jurnalista citată.

Ce s-a întâmplat

Între altele, de ani de zile, lui îi încredinţase Academia Regală administrarea apartamentului pe care ea îl are la Paris, iar mai multe dintre victimele lui l-au descris în amănunt, ele susţinând că au fost violate sau agresate sexual acolo. Altele pretind că, spre a le impresiona, el a comis un fapt de o gravitate deosebită, ce ar avea de-a face cu justiţia: le-a şoptit numele scriitorilor ce urmau să primească Nobelul: Elfriede Jelinek (2004), Harold Pinter (2005), J.M.G. Le Clezio (2008), Patrick Modiano (2014).

El a hărţuit sau violat femei şi în apartamentul său din Stockholm, dat fiind că, după cum a constatat ziarista Matilda Gustavsson, „Arnault ocupa un loc foarte particular“ în capitala Suediei, fapt ce se datora clubului Forum, deschis de el la subsolul unui imobil din centru şi unde se aduna crema intelectuală suedeză, dar şi străină, el beneficiind şi de subvenţii de la stat.

„Era ca un living al Comitetului Nobel“, avea să mărturisească un scriitor în ziarul Dagens Nyheter. „Era  locul în care trebuia  să te afli dacă voiai să fii descoperit de lumea bună“, scria revista pariziană  L`Express.fr, care adăuga că la clubul Forum – azi închis – serviciul era asigurat de tinere până în 20 de ani, cu aere intelectuale, fragile, care lucrau gratis în speranţa că vor fi admise până la urmă în această hiperelită. „Erau un fel de bunny girls à la Playboy, dar îmbrăcate decent şi fără urechi de iepure“, spunea ironic redactoarea-şefă a ziarului suedez ce a  dezvăluit afacerea. Trebuie spus că 20 dintre ele au depus plângere pentru hărţuire sexuală, dar cum faptele s-au petrecut între 1996 şi toamna anului 2017, acestea s-au prescris.

Concluzie?

În fine, pentru că trebuie să existe un prim sfârşit al scandalului, omnipotentul cuplu Arnault-Frostenson nu a onorat dineul de gală Nobel 2017, motivul real fiind lesne de ghicit, deşi cei doi soţi au pretins că se aflau în Franţa. Oricum, comentând acest scandal declanşat de comportamentul unui conaţional, amintita revistă pariziană îşi titra astfel articolul: „Jean-Claude Arnault, Premiul Nobel pentru hărţuire“.

La două zile după apariţia articolului demascator din  Dagens Nyheter, în urma unei reuniuni de urgenţă, Academia Regală publica un comunicat în care admitea că, în afara celor 18 reclamante, academiciene, soţii de academicieni, fiicele lor şi funcţionare ale instituţiei avuseseră parte de o „intimidate nedorită şi de un tratament neadecvat“ din partea aceluiaşi individ. Care, culmea ironiei, în 2015 fusese decorat cu ordinul regal al Stelei Polare (medalie decernată persoanelor de naţionalitate străină) în cadrul unei ceremonii la care participase şi ministra Culturii, Alice Bah Kuhne!

Cum dezvăluirile au continuat, iar scandalul s-a amplificat, Academia s-a adresat unui birou de avocatură din Stockholm, Hammarrskiold &Co, cerându-i să investigheze aceste acuzaţii de viol, agresare şi hărţuire sexuală. Un comunicat transmis recent preciza că „investigaţia a dezvăluit comportamentul inacceptabil şi într-o formă nedorită din punct de vedere intim, care a avut loc cu adevărat, dar acest lucru nu s-a ştiut la Academie, care nu a ştiut nimic nici în legătură cu ceea ce ar putea fi descris drept abuz sexual“.

Acutizarea crizei şi demisiile unora dintre academicieni au condus la intervenţia directă a regelui Carl al XVI-lea Gustaf, cel care patronează direct Academia Regală. La 19 aprilie a.c., ziarul Svenska Dagbladet anunţa că suveranul este preocupat de faptul că membrii venerabilei instituţii sunt numiţi pe viaţă. „Am intenţia să completez statutul Academiei Suedeze pentru a preciza că este posibil să se demisioneze“, a spus monarhul, citat de ziarul amintit.

Scandalul nu s-a încheiat însă, academicienii demisionari nu participă la nicio activitate, aşa încât lucrările privind decernarea viitorului Premiu Nobel pentru Literatură sunt blocate, iar criza de acum este comparată cu cea declanşată în 1989 de afacerea Rushdie, când trei din cei 18  „nemuritori“ au trântit uşa Academiei în urma refuzului acesteia de a condamna fatwa emisă de ayatolahul iranian Khomeini împotriva scriitorului britanic Salman Rushdie din cauza volumului „Versetele Satanice“, lucru pe care ea l-a făcut abia după 27 de ani!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.