Nopţi fierbinţi de septembrie

Evgeny Kissin, geniul pianului

Legendarul pianist Evgeny Kissin vine la Bucureşti, în Festivalul Enescu.

“Un geniu”, după cum afirma Herbert von Karajan – unul dintre cei mai mari dirijori ai tuturor timpurilor – “copilul-minune al pianului”, cum l-a numit adesea presa internaţională, pianistul Evgeny Kissin va susţine două recitaluri extraordinare în cadrul Festivalul “George Enescu”, pe scena Ateneului Român, pe 23 şi 26 septembrie.

Pe 23 septembrie, de la ora 17.00, pe scena Ateneului Român, Evgeny Kissin, care posedă o tehnică desăvârşită, va susţine primul recital din cadrul Festivalului Enescu. Din programul serii face parte şi frumoasa “Sonată Nr. 17 în Re major D 850 Op. 53” de Franz Schubert.

„Publicul nu m-a intimidat niciodată. El mă inspiră”, mărturisea pianistul Evgeny Kissin într-un interviu.

Copilul-minune al pianului, legendarul Evgeny Kissin, s-a născut în 1971 la Moscova, într-o familie de intelectuali evrei (mama – profesoară de pian, tatăl – inginer). La vârsta de şase ani a fost înscris la Academia de Muzică “Gnessin”, o şcoală specială pentru copii supradotaţi. Kissin a debutat la vârsta de numai zece ani alături de Orchestra Simfonică “Ulianovsk”. Un an mai târziu, a susţinut primul său recital de pian la Moscova.

Unul dintre momentele emblemă ale carierei lui Evgeny Kissin este întâlnirea cu reputatul dirijor Herbert von Karajan, pe când Kissin avea doar 17 ani. După ce l-a ascultat interpretând “Fantezia în fa minor” de Chopin, Karajan a exclamat: “Acest băiat este un geniu!”. Evgeny Kissin avea să interpreteze mai târziu, sub bagheta lui Karajan, la invitaţia legendarului dirijor, “Concertul Nr. 1 pentru pian şi orchestră”, de P.I.Ceaikovski.

Într-o carieră care se întinde pe mai bine de treizeci de ani, Evgeny Kissin, astăzi în vârstă de 41 de ani, a lucrat cu toţi marii dirijori ai lumii: Vladimir Ashkenazy, Claudio Abbado, Daniel Barenboim, Sir Colin Davis, Valery Gergiev, Mariss Jansons, Herbert von Karajan. De asemenea, a interpretat alături de cele mai mari nume ale pianului, printre care cunoscuta şi exigenta pianistă Martha Argerich. Evgeny Kissin străluceşte, cu sensibilitate şi precizie tehnică, în interpretări ale lucrărilor de Chopin, Ceaikovski sau Grieg.

Concertul pianistului Evgeny Kissin la Bucureşti va avea loc cu casa închisă.

Pianistul britanic Stephen Hough

Tot pe 23 septembrie, de la ora 19.30 este programat un alt concert extraordinar, care va avea loc la Sala Mare a Palatului. Celebra “Royal Stockholm Philharmonic Orchestra” va interpreta sub bagheta renumitului dirijor Sakari Oramo două lucrări inedite: “Exquisite Corpse” de Anders Hillborg, unul dintre cei mai cunoscuţi compozitori contemporani suedezi, şi Simfonia Nr.2 (FS 29), “The Four Temperaments”, de Carl Nielsen, aclamat drept unul dintre cei mai importanţi compozitori danezi ai secolului XX. De asemenea, programul serii include şi “Concertul Nr.1 pentru pian şi orchestră în re minor Op. 15”, de Johannes Brahms, avându-l ca solist pe Stephen Hough. “Întotdeauna am fost de părere că nu e de ajuns doar să cânţi la pian”, mărturisea acesta. În primul rând pianist, Stephen Hough este în acelaşi timp scriitor, pictor şi compozitor. Compoziţiile sale includ simfonii, lucrări de muzică de cameră şi lucrări solo pentru pian. A cântat cu toate orchestrele importante din Europa şi din Statele Unite, fiind invitat la festivaluri prestigioase. Înregistrarea sa cu “Valsurile” de Chopin a fost distinsă cu “Diapason d’Or”.

De un concert extraordinar va avea parte şi publicul din ţară: la Braşov va urca pe scenă, pentru a oferi un regal Mozart, dirijorul şi violonistul Maxim Vengerov. Îi va fi alături prestigiosul ansamblu “Virtuozii” din Bucureşti, într-un program cuprinzând “Concertul nr. 5 pentru vioară şi orchestră” de Mozart şi “Simfonia nr. 40 în sol minor K 550” de Mozart.

Maxim Vengerov vine din nou la Bucureşti

Maxim Vengerov

De la ora 17.00, la Ateneul Român, cunoscutul ansamblu cameral “Virtuozii”din Bucureşti va susţine un recital alături de doi solişti celebri: Maxim Vengerov (vioară) şi Vlad Stănculeasa (vioară). Aceştia vor interpreta în prima parte a programului “Concertul pentru două viori şi orchestră în re minor BWV 1043” de J.S. Bach. A doua parte a concertului va fi un regal Mozart: “Concertul nr. 3 pentru vioară şi orchestră în Sol major K 216”, Concertul nr. 5 pentru vioară şi orchestră în La major K 219 “Turkish” şi Simfonia nr. 41 în Do major K 551 “Jupiter”, avându-l pe Maxim Vengerov ca solist şi dirijor.

Fondată în 1988, la iniţiativa dirijorului Horia Andreescu, Orchestra de Cameră “Virtuozii” din Bucureşti este alcătuită din muzicieni ai Filarmonicii “George Enescu”, ai Orchestrei Radiodifuziunii Române şi de muzicieni de la Unversitatea de Muzică din Bucureşti. Repertoriul orchestrei include stiluri datând din secolul XVI până în prezent, dar accentul e pus pe muzica clasică.

“Să nu mă întorc la vioară ar fi acelaşi lucru cu a spune că nu mai vreau să vorbesc rusa. Vioara este încă o parte din viaţa mea – este mereu acolo”, mărturiseşte Maxim Vengerov, care a fost remarcat şi susţinut încă de la vârsta de 17 ani de două legende ale muzicii clasice, Mstislav Rostropovich şi Daniel Barenboim. Astăzi, Vengerov, care este şi ambasador şi profesor al “Academiei Internaţionale Menuhin” (IMMA) în Elveţia, face parte în mod regulat din juriile unor concursuri prestigioase: Concursul Internaţional de Vioară “Yehudi Menuhin”, Competiţia Internaţională de Dirijat “Donatella Flick”, Concursul Internaţional de Vioară din Montreal. În anul 1997, Maxim Vengerov a devenit primul artist de muzică clasică numit Ambasador al Bunăvoinţei de UNICEF. Muzicianul a fost portretizat în mai multe filme documentare, printre care “Playing by Heart” – care a fost înregistrat de Televiziunea “Channel Four” şi proiectat la Festivalul Televiziunilor de la Cannes în 1999 – sau „Living the Dream” – film distins cu Premiul “Gramophone” pentru cel mai bun documentar în 2008. Maxim Vengerov cântă la o vioară Stradivarius ex-Kreutzer din 1727.

Vlad Stănculeasa

Născut la Craiova, în anul 1984, violonistul Vlad Stănculeasa a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, perfecţionându-se ulterior la Academia Internaţională “Yehudi Menuhin” din Elveţia, cu Alberto Lysy şi Liviu Prunaru, şi la Conservatorul din Lausanne, clasa profesorului Pierre Amoyal. Laureat al Concursului Internaţional “George Enescu” în anul 2007, Vlad Stănculeasa revine frecvent pe scena Festivalului Enescu. Este solist al “Cameratei Lysy” şi a concertat pe scene de renume, precum “Victoria Hall” (Geneva) şi “Casino” (Berna), şi a fost invitat să participe în numeroase festivaluri internaţionale: Festivalul “Menuhin” (Gstaad), “Festival do Estoril” şi “Musica Oceanica” (Portugalia), „Carl Orff” Alberobello (Italia), “Speyer Muzikfestival” (Germania). Din anul 2009, Vlad Stănculeasa este concertmaestru invitat al Orchestrei de Cameră din Basel şi, recent, a devenit concertmaestru al Orchestrei simfonice din Gothenburg.

Vlad Stănculeasa cântă pe o vioară “Sanctus Serafin” din 1739 care i-a aparţinut lui George Enescu. Acesta i-a dăruit-o lui Yehudi Menuhin, care a păstrat-o până la moartea sa, în 1999.

Tot pe 24 septembrie, de la ora 19.30, în seria “Mari Orchestre ale Lumii”, la Sala Mare a Palatului, celebrul violonist Julian Rachlin va concerta alături de “Royal Stockholm Philharmonic Orchestra”, sub bagheta dirijorului Sakari Oramo. Dirijoul Daniele Gatti scria despre lituanianul Julian Rachlin. “M-a impresionat respectul său în faţa muzicii”.

Programul serii cuprinde “Suita Nr. 2 pentru Orchestră în Do major Op.20” de George Enescu, “Concertul pentru vioară şi orchestră în Re major” de Igor Stravinski şi “Simfonia Nr.1 în mi minor Op.39”, de Jean Sibelius.

“Camerata Salzburg”

Dirijorul francez Louis Langree

Cunoscutul ansamblu “Camerata Salzburg” va urca pe scena Ateneului Român, de la ora 17.00. Cu un program care include lucrări de George Enescu, W.A. Mozart şi Vaughan Williams, concertul o va avea ca solistă pe frumoasa şi aclamata violonistă Hilary Hahn. Două Premii “Grammy”, mai multe “Diapason d’Or”, Premiul “Classic FM”, Artistul Gramopohone al Anului 2008 sunt doar o parte din distincţiile obţinute de Hilary Hahn. Repertoriul ei include lucrări de Bach, Stravinsky, Beethoven, Paganini, dar şi muzică contemporană. Copertele publicaţiilor importante de muzică nu sunt singurele pe care apare, fiind prezentă şi pe “Vogue”, “Marie Claire”, fiind totodată şi o scriitoare dedicată. Dirijor va fi Louis Langrée.

Camerata Salzburg

Violonista Hilary Hahn

Cu o tradiţie de peste 50 de ani, “Camerata Salzburg” reflectă culturile variate ale membrilor săi şi colaborează cu artişti renumiţi ca Louis Langrée, Fazil Say, Stefan Vladar, Yu Kosuge.

“În muzică nu putem vorbi niciodată despre competiţie”

Vadim Repin

Un star internaţional, violonistul Vadim Repin, va concerta în cadrul Festivalului Enescu, de la ora 19.30, la Sala Mare a Palatului, alături “Russian National Orchestra”, cu Mihail Pletnev la pupitru, interpretând “Concertul Nr. 2 pentru vioară şi orchestră în sol minor Op.63” de Serghei Prokofiev. În program mai figurează “Vals-Scherzo în Do major op. 34” de Ceaikovski şi “Anotimpurile” de Glazunov.

Vadim Repin a început să studieze vioara la vârsta de cinci ani, iar la vârsta de doar şase ani a urcat pe scenă. La 11 ani, a câştigat medalia de aur la toate categoriile Competiţiei “Wieniawski” şi a debutat cu recitaluri la Moscova şi la Sankt Petersburg. Peste alţi şase ani, Vadim Repin a devenit cel mai tânăr câştigător din istoria celei mai prestigioase şi exigente competiţii de vioară din lume, “Queen Elisabeth Competition”. Astăzi, violonistul colaborează cu cele mai mari orchestre ale lumii, în reputate insituţii de cultură de la New York, Tokyo, Leipzig sau Roma, sub conducerea muzicală a unor dirijori legendă.

Dirijorul Mihail Pletnev a câştigat Medalia de Aur în cadrul prestigioasei “International Tchaikovsky Competition”, în 1978, când avea doar 21 de ani. Pianist, dirijor, compozitor şi lider cultural, Pletnev a înfiinţat în 1990 “Russian National Orchestra”, prima orchestră independentă din istoria ţării. În 2006, a iniţiat “Fondul Mihail Pletnev” pentru susţinerea culturii naţionale din bani privaţi, fiind distins cu “Presidential Prize” pentru contribuţiile aduse vieţiii artistice din Rusia. Înregistrările sale au fost nominalizate la Premiile “Grammy”.

Labirintul – 1001 metri de poveste românească

Asociaţia Culturală DU-NE, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti, prin ArCuB – Centrul de Proiecte Culturale, organizează în perioada 20-24 septembrie 2013, în Parcul Izvor, expoziţia “Labirintul – 1001 metri de poveste românească”.

Aproape o sută de tineri creativi şi plini de entuziasm au conceput în premieră acest proiect ambiţios – un puzzle uriaş, care se întinde pe o suprafaţă de 600 mp şi are un traseu de peste 1 kilometru.

Conceput sub deviza „1001 metri de poveste românescă”, Labirintul seduce publicul, ca o Şeherezadă autentică, prin motive, texturi, culori, sunete, ilustraţii, obiecte, texte tematice, descântece şi legende adunate din toate colţurile ţării. Această instalaţie artistică reflectă frumuseţea tradiţiilor româneşti, reinterpretate într-o manieră modernă.

Expoziţia este un spaţiu viu şi provocator, gândit şi construit astfel încât să propună o experienţă vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă şi, de ce nu, mentală!

Prezentat publicului pentru prima dată în Cluj-Napoca, în cadrul festivalului “18+”, unde a bucurat peste 2.000 de persoane care l-au explorat, labirintul de poveste românească a pornit mai departe într-o caravană naţională, poposind în perioada iulie-septembrie în 6 oraşe din ţară: Alba Iulia, Sibiu, Braşov, Craiova, Timişoara, Iaşi.

Nu rataţi ocazia de trăi o experienţă inedită în Parcul Izvor din Bucureşti!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.