Din când în când, marii economiști de la marile universități coboară din turnul lor de fildeș în paginile marilor ziare pentru a-i lumina pe cei mulți. Uneori însă, asemenea articole sunt considerate mostre de dispreț și aroganță față de ”cei 99%”.
Întrebându-se cum de oare americanii se opun tor mai mult globalizării, Gregory Mankiw, profesor de economie la Harvard University, vorbește în paginile lui The New York Times despre trei cauze majore.
”Prima este izolaționismul în sensul cel mai larg. Cei care nu cred în comerț se gândesc, de exemplu, că SUA ar trebui să nu se amestece în afacerile globale și să nu se amestece în conflicte. Ei nu vor ca SUA să conlucreze cu alte state pentru a rezolva probleme globale precum poluarea sau foametea”.
”A doua este naționalismul. Cei care privesc schimburile comerciale cu scepticism cred că SUA este superioară altor națiuni din punct de vedere cultural. Ei spun că lumea ar fi mai bună dacă restul oamenilor ar semăna cu americanii”.
”A treia este etnocentrismul. Cei ce se opun schimburilor comerciale tind să împartă lumea în grupuri etnice și rasiale și se gândesc că grupul din care fac parte este superior celorlalte. Ei spun că grupul lor muncește mai mult, irosește mai puțin și este de încredere”.
Profesorul Mankiw ajunge în cele din urma la concluzia că ”viziunea izolaționistă, etnocentrică și naționalistă este legată de nivelul de educație… cu cât oamenii au mai mulți ani de școala, cu atât este mai probabil că vor respinge atitudinile anti-globalizare”. Cu atle cuvinte, profesorul de la Harvard le transmite americanilor că, în cazul în care nu sunt de acord cu el si viziunea lui asupra lumii, atunci sunt proști și rasiști deopotrivă.
Și Mankiw li se adresează nu numai americanilor, ci și britanicilor. ”Recentul vot pentru Brexit este corelat cu educația. Circumscripțiile în care erau mai mulți alegători absolvenți de studii superioare au tins către un vot pro-UE, în timp ce circumscripțiile cu un procentaj mai mic de studii superioare au votat pentru ieșirea din UE”, scrie Mankiw.
Profesorul de la Harvard nu-și pierde speranța. ”Pe termen lung sunt motive de optimism. Pe măsură ce o societate devine mai educată, de la generație la generație, atitudinile publicului față de globalizare ar trebui să tindă mai mult către cele ale experților. Pe termen scurt, perioada în care ne aflăm acum, povestea este însa alta”, scrie Mankiw. Si va rămâne, având în vedere numeroasele cazuri de studenți îndatorați din SUA care se trezesc luați din stradă de poliție pentru că nu au reușit să-și împlinească visul american.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.