Susanne Neumann este o femeie de serviciu cu grave probleme de sănătate, iar povestea ei i-a impresionat pe toți cei care au stat cu ea în platou într-o emisiune TV, moderatoare, pe vicecancelar și mai ales pe liderii de partid, se afirmă într-un articol recent al cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung. A fost invitată în emisiune pentru a vorbi despre viața de jos, despre viața oamenilor care nu au culoare în ochii celor mari sau sus-puși. Ea i-a povestit jurnalistei TV Anne Will de ce pensia ei va fi redusă. Martori i-au fost milioane de spectatori. A muncit 35 de ani ca femeie de serviciu. Acum este bolnavă de cancer.
Într-o limbă corectă, angajata de 58 de ani făcea notă discordantă cu oamenii mari din platoul de filmare, cei care veniseră de fapt pentru întâlnirea cu ea. Politicianul, omul de știință, redactorul și antreprenorul.
Sărăcia era vizibilă pe figura femeii mai bine decât pe talonul de pensie. Stăteau cu toții împreună într-o duminică de aprilie într-un studio de televiziune. Rolul jucat de ea era cel al disponibilizaților, al celor fără glas, al oamenilor fără importanță. Asta era tema zilei la TV. După care toate s-au revărsat ca dintr-o cascadă. Hannelore Kraft, președinte al Partidului Social Democrat din landul Renania de Nord Westfalia, i-a remis o cerere pentru a deveni membră de partid. Neumann a semnat-o imediat, explicația ei nici nu mai conta. Și totuși…
”Dacă se termină cu SPD (Partidul Social Democrat din Germania), nu vom mai avea absolut nimic”, a declarat femeia bolnavă de cancer, după trei săptămâni, la un congres pe probleme de justiție al partidului, desfășurat în Berlin, la care fusese invitată. Primise o șansă să se întâlnească și să stea de vorbă cu vicecancelarul Sigmar Gabriel, timp de 15 minute. A cerut să vorbească și cu profesioniști, cu oameni pe care ea îi înțelegea mai bine, partidul era pentru ea un mediu prea îndepărtat, prea înalt. ”Oamenii mărunți, cei care fac muncile de jos, ar trebui să fie mai bine reprezentați”, a convenit ea cu asistența.
Multe articole, o prezență în emisiunea unui jurnalist german celebru, Markus Lanz, vizita unui reporter la ea acasă, în orașul Gelsenkirchen. Totul s-a petrecut ca într-o explozie. Dar de atunci, viața din jurul ei s-a liniștit în mod firesc. Membrii de vază ai SPD ar fi trebuit să vadă astfel care este populația pe care o reprezintă, dar rămas doar interviul ei, care răsună ca un ecou în urechile aleșilor țării.
Femeia a devenit de atunci un simbol al celor marcați de alienarea tot mai mare din societatea germană. Nu numai SPD are tendința de a ignora doleanțele și nevoile celor obișnuiți. Este lumea comercianților, a aistentelor medicale, a polițiștilor, a meseriașilor, a muncitorilor care nu au relații și nici bani, dar mai cu seamă vorbim aici despre deprinderile, mediul și gândirea politicienilor, prea îndepărtate de cele a oamenilor pe care îi reprezintă. Oamenii obișnuiți nu au educația deputaților, a politicienilor în general, iar în cazul de față Susanne Neumann nu avea cum să le facă față celor din ”establishment”. Ea reprezintă o pătură marginalizată, cea care în procesul de globalizare va nimeri foarte probabil sub roțile istoriei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.