Ofertă de cercetare 3

Tema H3 – „Cercetări litostratigrafice, tectonice şi de geologie de zăcământ asupra formaţiunilor arenitice romaniene şi dacian superioare, impregnate cu ţiţei degazificat, de pe flancurile sistemului diapir Gura Ocniţei – Moreni – Filipeştii de Pădure – Floreşti – Băicoi – Ţintea, în vederea recuperării cvasitotale a ţiţeiurilor respective prin lucrări miniere şi foraje scurte tip Sărata Monteoru – Meoţian”

Beneficiar: Complexul Energetic Hunedoara, în atenţia domnului director general ing. Constantin JUJAN.

Executant: Institutul Geologic al Romaniei – filiala Câmpina, cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi a filialei Câmpina a OMV – Petrom.

Responsabil de proiect: prof. asociat dr. ing. Ştefan Traian Mocuţa

Obiectiv şi importanţă economico-socială

Aspecte geologice

Formaţiunile romaniene de pe flancurile aliniamentului diapir Gura Ocniţei – Moreni – Filipeştii de Pădure – Călineşti – Floreşti – Băicoi – Ţintea sunt constituite din nisipuri slab consolidate cu intercalaţii subordonate de marne cu cărbuni şi pietrişuri. În vecinătatea masivelor de sare, nisipurile sunt puternic impregnate cu ţiţei degazificat. Uneori intercalaţiile de marne prezină lentile nisipoase, care pot conţine apă, ţiţei nedegazificat sau gaze. Grosimea formaţiunilor romaniene din partea de vest (segmentul Gura Ocniţei – Filipeştii de Pădure) variază între 200 şi500 m, cu îngroşări spre sinclinalele adiacente sistemului diapir. În sectorul Gura Ocniţei – Moreni – Filipeştii de Pădure (cca19 km). sarea burdigalian inferioară aflorează în mod continuu, spre suprafaţă sâmburele diapir luând contact cu formaţiunile dacian superioare. În acest segment ţiţeiul degazificat impregnează arenitele Dacianului superior de pe flancurile sâmburelui diapir. Trebuie să menţionăm că în segmentul Gura Ocniţei – Filipeştii de Pădure (mai precis Piscuri), gradul de cunoaştere geologică a formaţiunilor terigene plasate la suprafaţă, la periferia sâmburelui de sare, este destul de redus. Într-adevăr, mare parte din aceste formaţiuni sunt mascate în bună măsură de terasele Ialomiţei şi Prahovei, precum şi de cele ale afluenţilor acestor două râuri, Pe de altă parte, multe din forajele din acest sector au fost săpate spre sfârşitul secolului XIX în carotaj continuu, având o documentaţie identificabilă doar în arhiva fostelor schele.

La est de Filipeştii de Pădure, sarea burdigalian inferioară aflorează în mod discontinuu, la Floreşti şi la Băicoi – Ţintea. Datorită afundării generale a structurii, depozitele romaniene în continuă îngroşare (la Ţintea depăşind 1.000 de metri) iau contact direct cu sâmburele de sare, acolo unde acestea aflorează.

În concluzie, sistemul nostru diapir care include pietrişurile de Cândeşti a fost definitivat în faza valahă. Analizând însă secţiunile geologice, remarcăm că grosimea formaţiunilor meoţian – romaniene (fostul Pliocen) variază atât longitudinal (cu îngroşări spre est) cât şi transversal (cu grosimi minime spre axa structurii). Prin urmare, între tectogeneza moldavă (intrasarmaţiană) şi cea valahă, activitatea tectonică a fost cvasicontinuă, ceea ce sugerează „formarea sinsedimentară a structurii respective” (Paraschiv, 1975). Acest proces este determinat de faptul că fruntea pânzei marginale se plasează în stricta vecinătate nordică a masivului diapir Gura Ocniţei – Moreni – Băicoi – Țintea (Andrei, Dumitrică, 2013). Pânza respectivă se extinde spre vest până în falia intramoesică, care spre suprafaţă corespunde aproximativ cu falia Valea Morţii. La acest fenomen participă probabil şi ridicarea cvasicontinuă a sâmburelui de sare.

Această succintă prezentare schiţează condiţiile în care urmează să fie abordate problemele tehnice de valorificare economică a nisipurilor romaniene, respectiv dacian superioare, puternic impregnate cu ţiţei degazificat, de pe flancurile uriaşului diapir dintre Gura Ocniţei şi Ţintea, extins pe aproximativ32 km. Prinicipala dificultate o va constitui gradul redus de consolidare a nisipurilor romaniene (cele daciene fiind mai bine cimentate), ceea ce va impune torcretarea galeriilor şi a puţurilor de exploatare, precum şi a celor de aeraj. O atenţie deosebită trebuie acordată intercalaţiilor marnoase care, aşa cum am menţionat, pot conţine lentile de nisip cu apă, ţiţei nedegazificat şi chiar gaze. Aceste intercalaţii marnoase conţin şi strate de lignit. Deci este necesar ca studiul de valorificare să includă şi utilizarea prospecţiunilor seismice 3D, efectuate cu alte scopuri de către OMV Petrom în perioada 2011 – 2014, în aceeaşi arie geografică. Oricum datele seismice oferă cel puţin o imagine a faliilor care afectează formaţiunile de interes.

Dar investigaţiile de bază privind intercalaţiile marnoase rămân cele din aflorimente, la care se adaugă studiul forajelor, exceptând găurile de sondă anterioare anului 1935, când compania Schlumberger a introdus în zonă geofizica de sondă.

Aspecte sociale

În ultimii 25 de ani, forţa de muncă din bazinul superior al Jiului a devenit o problemă socială acută, cu rădăcini în dezvoltarea exagerată a anumitor ramuri ale economiei naţionale sub regimul comunist. De aici a apărut necesitatea recrutării forţei de muncă suplimentară din regiuni geografice îndepărtate, este drept slab industrializate, pentru a susţine soluţii economice neviabile. Zguduirea socială din 1977, marile accidente de muncă cu urmări tragice, nu au fost urmate de schimbări necesare în orientarea politicii economice, ci a determinat împănarea masei de mineri cu membri ai aparatului represiv. În acest fel, problemele specifice ale mineritului din bazinele carbonifere au fost puternic distorsionate, cu urmări care au depăşit în timp schimbările de regim politic de după decembrie1989. Aurmat necesitatea aşezării mineritului din „Vale” pe criteriile economiei de piaţă. Condiţiile acestei reaşezări nu au fost însă normale, pe principii pur economice, datorită existenţei „aristocraţiei securiste” în masa de mineri, cu urmările cunoscute în viaţa politică. După schimbarea de guvern din 1996 au început să funcţioneze, în mod timid, unele principii ale economiei de piaţă. Astfel s-a pus problema ca încasările obţinute din vânzarea huilei să alimenteze un fond de investiţii, nu la nivel de o treime cum era în regimul comunist, dar atât cât să permită un început de retehnologizare a activităţii miniere. Absenţa oricărei investiţii avea urmări funeste atât în randamentul producţiei miniere, cât şi în ceea ce priveşte măsurile de protecţie a muncii. Drept urmare, forţa de muncă a trebuit să sufere reduceri din ce în ce mai severe. Aceste reduceri au afectat în primul rând pe minerii proveniţi din sud-vestul Moldovei. Din păcate, slaba industrializare a acestei regiuni nu a permis reangajarea şomerilor în noi locuri de muncă din ţinuturile natale, dar nici statul nu a investit fonduri pentru cursuri de recalificare, ci le-a plătit doar salarii compensatorii. Negăsind de lucru în Romania, aceşti şomeri au emigrat în ţările comunitare din vestul Europei. Din cauza crizei economice mondiale, unii dintre aceştia au devenit din nou şomeri sau au fost obligaţi să accepte slujbe degradante. Toţi aceştia se vor întoarce în Romania pentru a se angaja la Combinatul Minier de la Moreni, la mică distanţă de locurile natale. Tot la acest combinat vor putea fi relocaţi şi acei mineri din „Vale” care vor intra sub incidenţa unor disponibilizări obiective viitoare.

Aspecte organizatorice

Studiul litostratigrafic, tectonic şi de geologie de zăcământ pentru valorificarea nisipurilor puternic impregnate cu ţiţei degazificat din Romanian sau din Dacianul superior, aflate pe cele două flancuri ale aliniamentului diapir major Gura Ocniţei – Moreni – Filipeştii de Pădure – Călineşti – Floreşti – Băicoi – Ţintea, de aproximativ32 km, aflat la est de falia Valea Morţii (falia majoră intramoesică) se va referi la un obiectiv energetic de primă mărime. Spre comparaţie, bazinul de huilă Petroşani se extinde de la Uricani vest la Petrila est pe29 km. Pentru început Combinatul Minier Moreni va fi subordonat din punct de vedere tehnic Complexului Energetic Hunedoara. Acesta, datorită condiţiilor geologice care determină emisii mari de metan (grizu), dispune de un corp ingineresc deosebit de calificat, precum şi de utilaje disponibile cu care Combinatul Minier Moreni poate fi dotat în primii ani de activitate.

Studiile litostratigrafice, tectonice şi de geologie de zăcământ vor fi realizate de un colectiv condus de prof. asociat dr. ing. Ştefan Traian MOCUŢA, care va constitui filiala Câmpina a Institutului Geologic al Romaniei. Prof. asociat dr. ing. Ştefan Traian Mocuţa şi-a dat doctoratul în 1969 cu prof. ing. Iulian Gavăt m.c. al Acad. R.S.R., cu o teză privind zona cutelor diapire din Muntenia central – estică şi a condus Institutul de Cercetare şi Proiectare pentru Petrol şi Gaze – Câmpina, în perioada 1990 – 1999. Colectivul MOCUŢA va activa în fostul sediu al I.C.P.P.G. – Câmpina şi va avea acces la arhiva acestui institut pendinte de ANRM, actualmente în custodia OMV Petrom, precum şi la arhivele vechilor schele petroliere. De asemenea va avea acces la rezultatele prospecţiunilor seismice 3 D executate de către OMV – Petrom în zona cutei diapire Gura Ocniţei – Moreni – Băicoi – Ţintea în perioada 2011 – 2014, aflate în arhiva ANRM.

Întocmit,

Ing. geofizician Justin ANDREI

Consilier al directorului general al IGR, pentru probleme de sinergism geonomic şi strategie geoeconomică

Director General al Institutului Geologic al României

Dr. ing. Laurenţiu ASIMOPOLOS

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.