ORAȘUL CONTEMPORAN Generația multitasking și experiența muzeală

Celor născuți după 1995 li se spune Generația Z și sunt oameni încep deja să schimbe industrii, să dea tendințele în business și să scoată din piață companiile care nu se adaptează la dorințele lor. Impactul lor se face deja simțit. Reprezintă deja o forță de peste 2 miliarde de persoane la nivel global, iar în România sunt circa 4,5 milioane. Sunt generația «Instant Gratification» și s-au obișnuit ca orice acțiune de-ale lor să aibă efect de bumerang. Altfel, se simt demotivați, ignorați, nebăgați în seamă.

Dar cum comunică ei? Care sunt modalitățile prin care își transmit lumii mesajul? Cum scriu, cum se exprimă? Răsfoind Cărțile de Onoare ale Muzeului Municipiului București am descoperit o lume nouă. Mai lapidară și mai directă. Mai dornică de creativitate. Mai egoistă la exprimare prin cuvinte și mai generoasă la semne. Cu alte înțelesuri, surprinzătoare, câștigate de pe urma a ceea ce privesc ei, față de generațiile mai vârstnice.

Tonul relaxat din comunicarea orală este întâlnit și în cea scrisă. Fără a urma reguli gramaticale, cuvintele sunt scurtate sau abreviate, iar semnele de punctuație sunt rar folosite. Regula este valabilă și atunci când doresc să transmită, după ce au vizitat un muzeu, ce anume le-a plăcut. În plus, apar desenele.

Vă invităm să priviți semnele trecerii tinerilor prin muzeu (am fotografiat pentru voi câteva mesaje de la Casa Filipescu-Cesianu și Palatul Suțu), iar mai jos vă invit să citiți răspunsul la întrebarea noastră – Cum comunică tânăra generație? – oferit de patru studente la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București. Sunt studente cu care am interacționat cu prilejul Nopții Muzeelor, care au vizitat toate expozițiile de la Palatul Suțu și au făcut voluntariat, ajutând echipa Muzeului Municipiului București să comunice în acea noapte aglomerată, în care au reușit să gestioneze și ele, împreună cu noi, interacțiunea cu peste 1.500 de vizitatori, de toate vârstele.

*****

Telefonul a înlocuit televizorul de Adela Cioruță

O dată cu dezvoltarea platformelor de comunicare, interacțiunea dintre indivizi, mai precis adolescenți și tineri adulți, a evoluat în concordanță cu acestea. Platforme precum Meta (Instagram, Facebook, WhatsApp), Twitter, TikTok, Snapchat, YouTube, Discord sau Twitch au devenit principalele rețele prin care tinerii își desfășoară activitatea. Pozele, videoclipurile și live-urile altor personalități din mediul online au devenit o modalitate de entertainment atât individuală, cât și în grup.

Pentru tânăra generație, telefonul a înlocuit televizorul. Datorită ușurinței de utilizare și plajei mari de divertisment pe care o acoperă platformele social media, tinerii adulți au renunțat să mai privească emisiuni de divertisment sau știri la televizor.

Cu ajutorul telefonului, utilizatorul poate accesa foarte rapid și ușor orice informație. Pentru verificarea unei informații, un search în bara de Google este suficient. Iar dacă nici acest lucru nu ne-a convins, apelăm încă o dată la rețelele sociale.

Pentru divertisment, TikTok-ul și YouTube-ul devin principalele platforme.

Dacă tânărul adult este și o fire artistică, Instagram-ul devine cel mai bun prieten. Prin postarea pozelor, videoclipurilor și story-urilor, acesta își expune viziunea și ideologia asupra vieții, interacționând astfel cu urmăritorii săi (sau alți utilizatori ai platformei). În prezent, dacă tânărul adult este și un tânăr antreprenor, cea mai accesibilă platformă și cu ajutorul căreia își poate lansa business-ul este Instagram.

Pentru o interacțiune în grup și o primă vizionare, Twitch-ul a acaparat deja majoritatea tinerilor adulți. Cu ajutorul acestei platforme, internauții își pot viziona în format live creatorul preferat de conținut și pot dialoga printr-un live chat cu ceilalți privitori.

Pentru tânăra generație, Facebook-ul nu mai prezintă o platformă de comunicare, ci mai mult de conștientizare a unui fapt sau eveniment. Cu ajutorul Facebook-ului, ne putem confirma anumite informații, care poate încă nu au apărut pe alte rețele sociale. Pentru noi, Facebook poate reprezenta și un CV, astfel că pe această platformă postăm evenimente din viața noastră socială, proiecte din cadrul liceal/universitar, articole scrise etc.

O platformă care în România nu și-a câștigat popularitatea, dar la care mulți tineri apelează pentru a afla informații la „prima mână” este Twitter. Pe această rețea socială ajung prima dată informațiile, care mai apoi sunt preluate de către alte pagini sau platforme.

Pentru a salva această „generație născută cu telefonul în mână” o să punctez și faptul că, personal, comunicarea din rândul tinerilor adulți mi se pare una destul de bună. Ieșim și socializăm mai mereu, mergem în anumite locuri pentru a studia, ne plac evenimentele culturale și căutăm în fiecare weekend ceva nou de făcut în oraș. Fie că vorbim de o plimbare în parc, vizionarea unui film, „vânătoarea” unei cafenele cu priveliște, toate aceste momente ne fac să uităm de micul dispozitiv din buzunar și ne învață să ne focusăm asupra prezentului.

În linii mari, telefonul reprezintă mijlocul principal de socializare în rândul tinerei generații, dar asta nu înseamnă că interacțiunea dintre noi s-a diminuat. Dimpotrivă. O dată cu instaurarea stării de alertă, în anul 2020, am fost nevoiți să interacționăm mai mult decât o făceam, prin intermediul acestor rețele sociale. Ori fără ajutorul lor, nu ne-am fi putut conecta unii cu alții. Prin urmare, tânăra generație comunică tacticos pe aceste platforme, dar nu uită că orice ieșire din afara micului ecran este cu mult mai apreciată.

Liberi, creativi și curioși  de Andreea Hrib

Tânăra generație este complexă, dornică de cunoaștere și tehnologie. Suntem interesați de noi tehnologii de comunicare și noi gadget-uri. Preferăm mesageria instant, precum Whatsapp și alte tipuri de social media, unde ne putem expune părerile, de exemplu Twitter, Instagram, TikTok sau câteodată Facebook. În principu, când folosim TikTok ne gândim la opiniile și trăirile noastre fiind expuse și într-un mod vizual, fie că vorbim de o melodie compusă de noi, un dans, o pictură sau chiar un storytelling.

Pe Twitter, ceea ce și eu folosesc foarte des, îți poți expune părerile despre tot și despre nimic în același timp, îți poți crea „o lume” a ta, unde te poți exprima liber și îți poți susține oamenii cu care rezonezi.

Văzând ce e în jurul nostru, comunicarea nu este doar cu prietenii, simțim nevoia de afirmare, simțim nevoia să ne expunem părerile cu referire la subiecte care ni se par interesante atât pentru noi cât și pentru cei din jur, încă mai avem speranța că poate opinia noastră face diferența. Pentru noi, canalele de comunicare social media sunt ceea ce ne permit să fim: liberi, creativi, curioși și dornici de a spune tuturor pasiunile și trăirile noastre.

Acționăm, comunicăm și simțim necenzurat de Andreea Iuliana Iacobescu

Cum comunică tânăra generație? Dificil de răspuns. E adevărat că generația tânără, din care fac și eu parte, a dat o altă definiție comunicării, asta pentru că nu pot spune că a îmbunătățit-o, ci poate doar a adaptat-o vremurilor.
Am urmat un profil real în liceu, matematică-informatică. Am crezut întotdeuna că social media este un mediu superficial, îl foloseam ca să schimbam mesaje text despre temele nesfârșite, despre șirurile lungi din C++ și ca să ne întrecem în postări, care 
mai de care mai ,,artistice”.
Apoi a venit pandemia. 
Stunde null! vorba nemților, încă simt repercusiunile perioadei. Cred că acesta a fost momentul de cotitură, a reînviat dorul de a sta ore în șir la o cafea alături de prieteni. Acum, din postura studentei la comunicare pot să spun că noi, cei din generația mea, avem un mod ciudat de unic de a comunica. Da, ne place să comunicăm virtual, dar ne plac și ieșirile, statul la cafea, șușotitul în timpul cursurilor (chiar dacă există alternativa de a da mesaj, care ar mai fi farmecul?).

Pe lângă faptul că suntem generația utilizatorilor înrăiți de Instagram, Tik-Tok sau WhatsApp, suntem și reprezentanții generației care se află la granița dintre anxietatea socială (creată de pandemie și de ecrane, în spatele cărora ne ascundem) și sociabilitate fără limite sau prejudecăți.
Așa comunicăm noi, unii ar spune că defectuos, alții ar spune că normal pentru vârsta noastră, eu spun doar că e important că încă o facem, fizic sau virtual, o facem. Comunicăm orice oriunde, dar 
mai ales în mediul online și asta nu poate exprima decât că acționăm, comunicăm și simțim necenzurat.

Cei tineri văd imposibilă o zi fără internet de Elena Larisa Bîrlădianu

Dacă în urmă cu câțiva ani internetul, lumea virtuală era o modalitate de a evada câteva momente din viața reală, acum putem spune că lucrurile se întâmplă exact invers. Cred că viața se mai simte ca altădată doar la țară, în zonele unde semnalul este slab și, fiind deconectat de la internet, ești nevoit să asculți cântecul păsărilor sau să privești apusul fără să îți fie distrasă atenția de vreo notificare.

Când eram la școală am fost surprinsă să aflu că un coleg nu avea unde să meargă la țară, pentru că bunicii lui locuiau în oraș. Am fost așa tristă pentru el încât i-am propus să meargă la bunicii mei să vadă cât de frumos este. A rămas cu o amintire ce sunt sigură cu nu o va uita vreodată. 

Unii tineri poate că nu au avut ocazia să se bucure de lucrurile cu adevărat simple, pentru că s-au născut când totul este mai simplu, mai comod și mult mai ușor. Preferă să primească informațiile pe whatsapp sau să urmărească un videoclip decât să participe la ora de dirigenție. Mulți nu vor să interacționeze cu cei din jur și practic telefonul sau tableta reprezintă bariera ce îi protejează. Dacă vor să încheie o discuție pot apăsa o tastă și se rezolvă sau pot șterge un mesaj pe care celălalt nu a apucat să îl vadă. În realitate, trebuie să fie atenți la ce vorbe spun și pregătiți să îndrepte greșelile.

Cei tineri văd imposibilă o zi fără internet. Cred că ar fi surprinși de câte lucruri frumoase ar fi capabili și ce sentimente ar avea la finalul unei zile în care sunt conectați la viață.

Articol scris de Simona Popescu/Muzeul Municipiului Bucuresti

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Author

3 Comentarii

  1. „Articol scris de Simona Popescu/Muzeul Municipiului Bucuresti”

    -sint mai multe de „Simona Popescu”
    a nu se confunda cu „simona ionescu”

  2. Celor născuți după 1995 li se spune Generația Z-Z,
    cod pt. „sfarsitul sfarsitului”…..

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.