Jumătate dintre oamenii de afaceri care activează în România sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei autohtone în următoarele 12 luni, conform unui raportul realizat de EY are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizații din diverse sectoare ale economiei românești, dintre care 8% au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane euro, 9% au o cifră de afaceri între 50-100 milioane de euro, 34% între 10-50 milioane de euro, 44% între 1-10 milioane de euro și 5% sub 1 milion de euro. Ponderea optimiștilor este în scădere față de edițiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare, alimentat de caracterul nesustenabil al creșterii economice bazată pe consum, presiunile inflaționiste și incertitudinile fiscale și legislative, pentru a numi doar câțiva potențiali factori care pot influența percepțiile liderilor de organizații. Larga majoritate a oamenilor de afaceri (92%) nu susține modelul de creștere economică bazat pe creșterea consumului. Conform economiștilor, politicile prociclice care stimulează consumul se pot dovedi nesustenabile în viitor. Mai mult, acestea vulnerabilizează economia, contribuind la adâncirea efectului negativ al unei eventuale recesiuni.
Comparativ cu optimismul în evoluția economiei globale, atunci când se referă la economia locală companiile sunt mai puțin încrezătoare în indicatorii măsurați: cererea de produse și servicii (42% optimism la nivelul economiei locale vs 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea piețelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluția evaluării companiilor (18% vs 31%) și investițiile private (22% vs 41%). Cele mai mari discrepanțe apar în cazul stabilității pieței și evoluției investițiilor, o posibilă explicație pentru aceasta fiind instabilitatea fiscală și legislativă din România.
În top trei priorități strategice și de capital pentru consiliile de administrație și executivi, atât la nivelul companiilor respondente, cât și pe eșantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane euro, se regăsesc aceleași deziderate: accelerarea creșterii organice și investiții în operațiunile existente, transformarea digitală, îmbunătățirea managementului capitalului circulant și eliberarea de numerar. Din punctul de vedere al consiliilor de administrație și liderilor de business, cele mai importante piedici în dezvoltarea afacerilor țin de politicile publice și de factori controlați de instituțiile statului: incertitudinea fiscală și legislativă, lipsa stabilității politice și de viziune a politicilor publice și birocrația. Majoritatea covârșitoare a oamenilor de afaceri, 85%, declară că incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiții ale companiilor pe
care le conduc. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investițiile.
Avansul economic estimat de Institutul Național de Statistică (INS) în anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creșterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creșterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuție de 1,2%. Un asemenea ritm impresionant de creștere este dificil de susținut în 2018, cele mai multe prognoze de creștere economică situându-se sub 5% pentru acest an: Oxford Economics se așteaptă la o creștere de 4,8%, Comisia Europeană – 4,5%, FMI – 4,4% și BERD – 4,2%. Pe de altă parte, cei mai mulți dintre oamenii de afaceri respondenți, 45%, sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni. Doar 31% dintre companii și 38% dintre companiile cu cifră de afaceri mai mare de 10 milioane de euro au încredere în direcția economică actuală. Procentul optimiștilor este în scădere față de edițiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare, alimentat de caracterul nesustenabil al creșterii economice bazată pe consum, de presiunile inflaționiste și incertitudinile fiscale și legislative, pentru a numi doar câțiva potențiali factori care pot influența mediul de afaceri în 2018.
Creștere pe consum
Larga majoritate a oamenilor de afaceri (92%) este îngrijorată de modelul de creștere economică bazat pe creșterea consumului. Având în vedere neutralizarea efectelor relaxării fiscale și o temperare a creșterilor salariale, este dificil de estimat un ritm de creștere la fel de puternic al consumului privat în 2018. Astfel, Oxford Economics se așteaptă la o creștere a consumului privat de 4,3%, față de creșterea estimată de INS de 10,3%, în 2017. De asemenea, în ciuda revenirii pe plus a investițiilor în 2017, după contracția din 2016, economiștii nu se așteaptă ca revenirea investițiilor să contrabalanseze decelerarea consumului în 2018. Astfel, conform economiștilor, politicile pro-ciclice care stimulează consumul se pot dovedi nesustenabile în viitor. Mai mult, acestea vulnerabilizează economia, contribuind la adâncirea efectului negativ al unei eventuale recesiuni.
Model economic îngrijorător
Într-un an jumătate, procentul celor extrem de îngrijorați de modelul de creștere economică aproape s-a triplat (de la 9% la 26%), procentul celor foarte îngrijorați s-a dublat (de la 16% la 33%), iar procentul celor care declară că nu sunt îngrijorați a scăzut de 3,4 ori (de la 27% la 8%).
Aceste răspunsuri demonstrează fondul de îngrijorare al respondenților vis-a-vis de riscurile continuării politicilor pro-ciclice și pro-consum și în anul 2018, cu efect asupra deficitelor de cont curent, fiscale, inflației și vulnerabilizării economiei la presiuni externe, în timp ce decalajele economice față de celelalte țări ale Uniunii Europene se mențin. Pe fondul unei creșteri economice record, dar care susține mai ales importurile de bunuri si servicii, România râmâne a doua cea mai săracă țară din Europa, cu o infrastructură deficitară și cu perspective aflate sub semnul întrebării referitoare la tranziția de la strategii de creștere bazate pe costuri reduse către strategii de creștere bazate pe inovație și cunoaștere.
99% dintre companiile respondente afirmă necesitatea unei strategii de țară orientate către o creștere sustenabilă. Un astfel de model ar putea asigura trecerea României din categoria țărilor cu venit mediu la cea de economie avansată. Pentru această trecere, politicile publice trebuie adaptate caracteristicilor structurale ale economiei, pentru a evita dezvoltarea unor industrii în lipsa unui fundament economic. De asemenea, e nevoie ca dezvoltarea infrastructurii de transport să devină o prioritate reală. În plus, susținerea creșterii unui ecosistem antreprenorial foarte dinamic reprezintă un factor cheie în creșterea competitivității. Un alt factor important este demografia, existând pericolul să “îmbătrânim” înainte de a deveni “bogați”. Unele studii sugerează de exemplu că o pătrime din creșterea economică a Chinei din ultimele 3 decade este rezultatul structurii demografice. Acestea sunt doar câteva aspecte de luat în calcul într-o strategie de țară bazată pe un nou model economic pentru România.
Poate reusesc sa si motiveze analistii lu peste, de ce, in toate tarile capitaliste dezvoltate, economistii incep sa se ingrijoreze cand scade consumul.
Intr-o societate stramba, cum e cea bazata pe capital si nu pe om, sunt ingrijorati profitorii cand sclavii incep sa nu mai cumpere si, mai ales, nu se mai imprumuta de la banci pentru nimicuri. Omul educat, constient, econom si independent, deci liber, este cea mai mare frica a capitalistilor.
Lacomia tata , lacomia ! `Capitalistii `nostrii au facut avere cit cei din capitalismul adevarat in 3 generatii , chiar daca ei au furat primul milion . Ai nostrii sint tarani parveniti cu foamea de avere in gena ( Ion , Ciocoii vechi si noi … ) ca ori cit au furat , tot nu sint multumiti , nu se opresc din furat si-si etaleaza , ca editat , bogatia ( case , masini , amante … ) sfidind pe cei care n-au putut fura , sau pe foarte putinii corecti care nu si-au calcat demnitatea in picioare sa faca intii pe sluga supusa si apoi pe calaul celor care i-au ajutat ( `ORGANILII` DE CONTROL ) sa fure . Daca mai este ceva de zis , complectati voi .
Pai in etalarea imudica ai un motiv ptr alte hibde. Adica in loc sa isi foloseasca castigul (chiar necistit!) in dezvolatrea afacereii el capit5alistu lu caras de balta stica banii pe lux
Si cum iti explici domnule Cretu, ca in articolul dumitale (bazat pe un raport EY) jumatate sunt neincrezatori, in timp ce in articolul scris tot azi de colegul matale (bazat pe sondajul anual PwC) 88% sunt increzatori?
Propagandă jegoasă. România este colonie. Într-o colonie dictează colonialiștii. Coloniile nu se dezvoltă. Coloniile încremenesc în subdezvoltare. Doar dacă vom redeveni o țară independentă putem vorbi de normalitate, altminteri ne lovim la tot pasul de paradoxuri.
si statul si poporul sunt nemultumiti nu doar managerii sunt nemultumiti , corect, fiindcă doar transnationalele(acţionarii) câştigă. impozite ioc, salarii scazute, preturi mari, salarii manageri mici-fără bonusuri – de ce ar fi multumiti.
Reprezentantii Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei, initiativa a mediului de afaceri din Romania coordonata de Dragos Anastasiu (Presedintele Camerei de Comert Romano-Germane) au prezentat membrilor Guvernului Prioritatile mediului de afaceri, exprimandu-si totodata disponibilitatea de a sprijini Executivul cu expertiza necesara si cu solutii pentru corectarea vulnerabilitatilor semnalate.
„In pofida cresterii economice inregistrate in 2017, suntem ingrijorati de Lipsa de sustenabilitate a acesteia si de cifrele macroeconomice care indica multiple puncte slabe.
Acestea tin de teme care sunt deja de notorietate precum Infrastructura precara, Educatia deficitara si un Sistem medical problematic, dar si de teme care au devenit acute in ultima perioada”, au declarat reprezentantii CDR.
Problemele prioritare semnalate de CDR, la prima intalnire cu noul Executiv:
1) Lipsa fortei de munca, in special a celei calificate, atat din punct de vedere numeric (ca urmare a evolutiei demografice dublate de emigrare), cat si din punct de vedere calitativ (sistem educational neadaptat nevoilor actuale) si al atitudinii fata de munca;
2) Lipsa predictibilitatii legislative, a transparentei si a dialogului real dintre decidentii de la nivel local si central si mediul de afaceri, lucru care genereaza, pe termen lung, politici economice neadaptate ritmului de dezvoltare a initiativei private;
3) Birocratia sufocanta care rezida in buna parte din lipsa digitalizarii serviciilor publice furnizate de autoritatilor statului (in special de ANAF);
4)Imaginea generala proasta a Romaniei in exterior, in discordanta cu potentialul real al tarii, ceea ce duce la probleme mari in zona exporturilor, a investitiilor straine si a turismului;
5) Cresterea nesustenabila (desi necesara si dorita) a salariilor, in special in zona bugetara, care atrage automat cresterea salariilor in zona privata, FARA o cuplare insa la Productivitate.
eu credeam ca economia sustine statul nu vicevera. in limbaj popular ar însemna trafic de influenţă, ajutor de stat concurentă neloială, dumping, etc…deci furt colectiv.zicea unul JFK ce vreti sa faceţi pentru stat, dar l-au împuşcat şi pe ăla…
copy/paste: Jumătate dintre oamenii de afaceri care activează în România>>> deci este vorba despre multinationale. Cum merge ceva mai bine in Ro, multinationalele se napustesc asupra populatiei. Nu cumva sa castige mai mult. Cica cresterea este bazata pe consum. Pai daca se consuma, trebuie sa se si produca nu? altfel ce se va consuma?
Ai habar ce CONSUMA Romanii?!
Consuma ceea ce PRODUC altii!
Asta NU e o Economie sanatoasa, mai documenteaza-te!
Uite:
„Deficitul comercial a crescut în Ianuarie la 775 Milioane Euro.(intr-o singura Luna!)
Decalajul dintre Importuri şi Exporturi – deficitul balanţei comerciale – în Ianuarie 2018 a fost de 775 Milioane Euro, mai MARE cu 169,8 milioane Euro decât cel din Ianuarie 2017, arată datele comunicate luni de INS.”
Ia uita-te cand mergi la Kaufland ce Produse Romanesti vezi: mai nimic!
La Legume-Fructe 99% sunt din Import!
Mere din Polonia, de fapt TOATE FRUCTELE dinafara, Cartofi din Egipt(!!), Varza din Polonia si Ungaria(!), Conopida si Broccoli din Turcia, Italia, Spania….
Mai nimic din Romania… pana si amarata de fasole alba boabe e din Ungaria…
Ce producem, cand IMPORTAM mult peste ce EXPORTAM?!
Importul cel mai mare ca Cifra e la Carne, Lapte si produse lactate, apoi la Legume-fructe!
http://www.economica.net/mancare-de-import-in-valoare-de-5-miliarde-de-euro–romania-este-tot-mai-dependenta-de-carnea–legumele-si-fructele-ue_149026.html
Crezi ca e de bine?!