Vernisaj Maria Ciupe. Arta textilă a anilor 1960 – 1970
Galeria Quadro își propune ca, printr-o serie de expoziții, să atragă atenția asupra unor opere din domeniul artelor decorative și aplicate, adesea trecute cu vederea de critica și istoriografia artei, deși, de multe ori, abordările proaspete și susținute întâlnite aici au relevanță atât pentru istoria artei, cât și pentru o mai bună înțelegere a perioadei în care au fost realizate.
Expoziția reprezintă o restituire care dorește totodată să atragă atenția asupra unui domeniu artistic (arta textilă) care în anii șaizeci-șaptezeci a fost extrem de important atât la nivel național, cât și global pentru apariția unor noi fenomene artistice. Arta textilă, considerată în primul rând un domeniu de activitate feminin și multă vreme tratat de critică într-un mod îngăduitor, a reprezentat un domeniu extrem de bogat și fertil, care în acele decenii a avut un ecou important în unele fenomene ale artei contemporane, precum process art, minimal art, soft sculpture, artă conceptuală, performance etc.
„Doamna Ciupe deschide în așa manieră prin ele [prin tapiserii] fereastra către peisajul natural neatins și fermecat de care ambientul omului de astăzi se îndepărtează din ce în ce mai mult, încât nu ne oferă simple surogate de imagine, ci se străduiește să stârnească în noi dorința de a micșora acea distanță”, scrie criticul Mezei József
Dubla pregătire profesională a Mariei Ciupe (născută în 1909, Király Mária Sarolta), la secția de artă textilă a Școlii de Artă Decorativă din Budapesta și la secția pictură a Școlii de Arte Frumoase din Cluj, i-a permis deopotrivă să activeze atât în domeniul picturii și al graficii, cât și în cel al artei textile. În calitate de lector al secției textile de la Institutul de Arte „Ion Andreescu” din Cluj a format numeroase generații de textiliști.
Expoziția Maria Ciupe. Arta textilă a anilor 1960 – 1970 prezintă un număr de 8 tapiserii, dintr-un total de 19. Mai multe tapiserii importante, din păcate, sunt pierdute.
Tapiseriile nu au mai fost reunite într-o expoziție încă din 1973, iar despre schițele premergătoare lucrărilor textile putem afirma că nu au fost prezentate niciodată publicului.
Realizarea expoziției de la Galeria Quadro a fost motivată în mare măsură de existența acestora din urmă, care ne oferă o privire intimă în procesul creației Mariei Ciupe, întrezărind o abordare a cărei modernitate se manifestă uneori mai liber în schițe decât în lucrările finale.
Maria Ciupe face parte din acea generație care s-a luptat să ridice arta textilă la rangul de artă majoră, acolo unde îi era locul în cele mai bune momente ale sale în istoria artei. Sinteza Mariei Ciupe, constând dintr-o serie relativ restrânsă de tapiserii, a fost realizată într-o etapă târzie a carierei sale (artista avea 56 de ani în 1964 când a început seria), într-un moment în care generația mai tânără pornea deja spre ieșirea din cadrele clasice ale genului. Această sinteză personală și susținută are un loc clar în istoria artei din România, în rândul acelor opere care au restituit demnitatea genului.
Tapiseriile Mariei Ciupe parcurg o serie de stilizări ale compoziției, care părăsesc viziunea realistă. Apelând la modalități de coagulare a imaginii (prin colaj și decalcomanie) specifice avangardei istorice, artista creează compoziții concentrate în jurul câtorva motive-embleme, în paralel cu stilizarea imaginii tinzând și spre reducerea narativității imaginii.
Tapiseriile sunt caracterizate de o cromatică foarte rafinată, paleta de culori variind de la culorile lânei și pământului până la cele sălbatice care evocă culorile scoarțelor maramureșene.
Machetele transpuse la scara corpului uman și a spațiilor locuite nu mai sunt picturi de privit, ci devin prezențe cu care trăiești. Ele încetează să fie ferestre spre ceva, devenind mijloacele „revrăjirii lumii”, așa cum este cazul celor mai bune tapiserii ale Mariei Ciupe.
Expoziţia va fi deschisă între 15 februarie şi 17 martie.
Theodor Moise la Muzeul de Artă Cluj
Joi, 15 februarie, la ora 19:00, va fi vernisată la Muzeul de Artă din Cluj, expoziţia Everything in White a pictorului Theodor Moise, curatoriată de Răzvan Ion.
„Albul este culoarea absolută care reflectă lumina în mod egal pe toată suprafața de undă a spectrului, creând senzația spațiului continuu. Suma tuturor culorilor sau absența lor generează albul. De aici obsesia vopsirii tuturor lucrurilor în mod abuziv. Fie ca este vorba de fotografie, desen, pictura sau obiect, toate reflectă această idee. Hegel argumentează că «personalitatea se exprimă în totalitatea acțiunilor și produselor sale». Everything in White este un exercițiu continuu, o lupta nesfârșită cu idealizarea lucrurilor și de purificare a memoriei personale”, se destăinuie Theodor Moise.
„Lacan vorbește despre sfera simbolică unde ego și identificările sale aparțin imaginarului. La Moise, albul este un imaginar purificator imperfect, penetrabil. El exorcizează, purifică ambianța într-o reprezentare a propriei realități. Conștient că albul nu e decât proiecția unui nou început. Imposibilitatea albului devine definitivă.
Modul de expunere amintește de conceptul de «obiect devenit spațiu». Unde spațiul devine profund prezent, iar plasarea de obiecte crează o stare a spatiului”, scrie Răzvan Ion, înn eseul Theodor Moise – Everything in White.
Theodor Moise (n. 1996) este artist și grafician. A expus în diverse contexte, a editat și ilustrat cărți și reviste. Recent a fost selectat în expoziția Junge Rumänische Plakatkunst la Fantom, Berlin. Trăiește și lucrează la București.
Răzvan Ion este artist, curator și teoretician. A expus în cadrul Bucharest Biennale, Poznan Biennial, SKC Gallery– Belgrade, National Museum of Art – Cluj, ICA – Bucharest, NY Experimental Festival, InterFACES – Bangkok, Centro Cultural del Matadero – Huesca, International Photo Ljubljana, CCA Ekaterinburg, National Museum of Art – Timișoara, ICA Budapest, New Langton – San Francisco etc. A fost profesor asociat la University of California, Berkeley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia University; University of Kiev; etc. A ținut conferințe și prelegeri în cadrul a diferite instituții de artă precum Witte de With, Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; Calouste Gulbenkian, Lisabona; Casa Encedida, Madrid etc.
A publicat în diverse cărți și reviste. Prima carte de artist i-a fost publicată în anul 2004. A editat mai multe reviste și cărți cea mai recentă fiind Architectural Economy of a Biennial. Este profesor la Universitatea din București unde predă studii curatoriale și gândire critică. Recent a fost numit curator al Bucharest Biennale 8, alături de Beral Madra.
Expoziția va fi deschisă până în 17 martie.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.