Peste 1,2 milioane de români nu sunt reprezentaţi în Parlament

Deşi Constituţia şi legislaţia electorală prevede instituţia alegerilor parţiale, guvernul Ponta nu organizează astfel de alegeri chiar dacă se impune în 15 colegii. AEP doarme în post.

Guvernul tace, AEP nu „există”

La ora actuală, există 14 colegii vacante în Camera Deputaţilor (nu am luat în calcul şi cele 2 colegii care au devenit vacante prin decesul titularilor în urmă cu două săptămâni) şi 3 colegii în Senat. În total, 1.271.687 de alegători (889.381 la Camera Deputaţilor şi 382.306 la Senat), nu sunt deloc reprezentaţi în Camera Deputaţilor şi Senat. Din cele 17 colegii cu excepţia colegiului 4 Argeş (Camera Deputaţilor) şi a colegiului 1 din Olt (Senat), în celelalte 15 se puteau organiza alegeri parţiale. Ultimele alegeri parţiale în colegiile parlamentare s-au organizat pe 25 mai 2014 în 5 colegii din Camera Deputaţilor şi în 3 colegii din Senat. Inexplicabil la prima vedere – explicabil ţinând cont de faptul că era un colegiu în care coaliţia PSD-UNPR-PC nu avea nicio şansă – pe 25 mai 2015 nu s-au organizat alegeri în colegiul nr.2 Iaşi, deşi termenul legal (maxim 90 de zile de la vacantare) era îndeplinit.

Guvernul Ponta IV a refuzat şi refuză cu obstinaţie organizarea de alegeri parţiale în cele 13 colegii de la Cameră şi cele 2 colegii de la Senat. De fapt guvernul a refuzat să organizeze şi alegeri locale parţiale pentru o serie de primării şi pentru câteva preşedenţii de consiliu judeţean, deşi este obligat prin lege şi inclusiv prin câteva decizii ale unor Curţi de Apel. De ce refuză guvernul Ponta IV să organizeze alegeri parţiale parlamentare este greu de înţeles. Surse din PSD susţin că există o relativă teamă după pierderea alegerilor prezidenţiale de un rezultat sub aşteptări din partea principalului partid de guvernământ. Oficial, guvernul nu a oferit până în prezent vreo explicaţie pentru faptul că nu organizează alegeri parţiale. De asemenea, legat de organizarea alegerilor parţiale, un rol important îl are şi AEP (Autoritatea Electorală Permanentă). Dar această instituţie practic NU „există”, pentru că nu iese niciodată din cuvântul Guvernului, deşi ar fi trebuit să pună piciorul în prag în cazul colegiilor vacante. Singura activitate a AEP ţine de un fantezist registru electoral şi de prezentarea lunară a unui număr de alegători care nu are vreo legătură cu realitatea.

Care sunt colegiile vacante

Publicăm lista colegiilor fără deputat sau senator în ordinea vacantării. În dreptul fiecărui colegiu prezentăm şi numărul de alegători existenţi pe listele electorale, la nivelul lunii decembrie 2012, când s-au ţinut alegerile parlamentare.

Camera Deputaţilor

1. C 2 Iaşi (30.01.2014) – 71.050 alegători

2. C 15 Bucureşti (11.06.2014) – 93.923 alegători

3. C 5 Galaţi (23.06.2014) – 58.330 alegători

4. C 9 Bacău (21.10 2014) – 61.181 alegători

5. C 1 Buzău (19.12.2014) – 54.221 alegători

6. C 6 Braşov (19.01.2015) – 61.204 alegători

7. C 4 Vrancea (02.02.2015) – 58.470 alegători

8. C 1 Bacău (10.02.2015) – 64.036 alegători

9. C 5 Hunedoara (16.02.2015) – 62.306 alegători

10. C 23 Bucureşti (12.03.2015) – 67.947 alegători

11. C 7 Braşov (01.04.2015) – 66.282 alegători

12. C 1 Covasna (01.04.2015) – 55.225 alegători

13. C 4 Iaşi (20.04.2015) – 59.000 alegători

14. C 4 Argeş (12.05.2015) – 56.206 alegători

Senat

1. C 2 Dâmboviţa (07.10 2014) – 132.374 alegători

2. C 3 Mureş (18.11.2014) – 129.535 alegători

3. C 1 Olt (26.05.2015) – 120.397 alegători

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.