Petroliștii au început, iar, scumpirile

Trendul de ieftinire a carburanților, din ultimele două luni, a luat sfârșit. Petrom a început să scumpească, iar, carburanții, adăugând succesiv 3 bani, apoi 4 bani pe litru pentru benzina și motorina comercializate în statele proprii. Astfel, la stația Petrom Alexandriei din București, cea mai ieftină din Capitală, benzina costă 4,24 lei pe litru, față de 4,20 lei săptămâna trecută.

Este a doua creștere de preț a carburanților din ultimele zile, după ce, săptămâni bune, după ieftiniri accelerate cauzate de cotațiile în scădere ale petrolului, prețul benzinei la această stație fusese de 4,18 lei/litru. Vinerea trecută, compania petrolieră crescuse prețurile cu 3 bani – prima modificare de preț de la 30 aprilie până acum – deci de la finalul lui aprilie până acum benzina s-a scumpit cu șase bani pe litru.

La aceeași stație, prețul motorinei standard este acum de 4,5 lei/litru, deci și la acest carburant avem o creștere cumulată de șapte bani pe litru, de la data de 30 aprilie, atunci când compania a operat ultimele ieftiniri.

Scumpirile sunt cauzate de revenirea parțială a prețurilor la petrol, care conduc la o creștere a cotațiilor produselor petroliere. Cotația petrolului Brent, referința pentru cea mai mare parte a lumii, era de 40,3 dolari barilul (a fost și mai mult zilele trecute), în condițiile în care în aprilie scăzuse și la 21 de dolari.

Petrom este liderul pieței de distribuție a carburanților din România, și operează o rețea de 403 stații sub brandul Petrom și 153 de stații sub brandul OMV. Compania a prognozat o scădere dramatică, cu 45%, a vânzărilor de carburanți în benzinării, în al doilea trimestru al acestui an.

Cum funcționează piața

Industria petrolului și conexe angajează, anual, milioane de oameni, în întreaga lume, și generează fluxuri financiare, de mii de miliarde de dolari. România este doar un producător marginal, doar Petrom făcând extracție, dar în scădere, an la an. Cea mai mare parte a țițeiului de rafinat provine din import. De asemenea, pe lângă țiței, importăm și carburanți. Un procent de doar 51-54% din preţul carburantului din benzinării este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxe percepute direct de către stat. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 46% şi 49% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA și accize. În mod normal, o modificare cu 1% a prețulului la țiței antrenează o modificare în același sens, dar cu impact de aproximativ 50%, a carburanților.

Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi:

– costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovigneta, anvelope de iarna, etc.);

– costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);

-costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);

– costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar);

– Adaos comercial.

În România, există trei lanțuri mari de distribuitori de carburanți, Petrom, Rompetrol și LukOil, și multe altele mai mici. Din spate vine puternic MOL, filiala locală a companiei petroliere de stat din Ungaria cu același nume.