Premieră și un pas către biblioteca genotipurilor. ADN vegetal extras dintr-o vânătă

Banca de Resurse Genetice şi Vegetale (BRGV) Buzău a efectuat prima extragere a unei secvenţe de ADN vegetal dintr-un soi vechi de vânătă, deschizând astfel calea înfiinţării unei biblioteci de amprentare genotipică, cu ajutorul unor echipamente care vor putea stabili ştiinţific autenticitatea unor soiuri.

Potrivit instituţiei de cercetare, prima extracţie de acid dezoxiribonucleic (ADN) a fost posibilă graţie unor echipamente specifice de ultimă generaţie.

„Între 12 şi 15 februarie, echipa specializată în genetică şi biologie moleculară a operat o primă extracţie de ADN din specii valoroase conservate, pregătind terenul pentru secvenţierea şi amprentarea genetică. Această realizare remarcabilă deschide noi orizonturi în înţelegerea şi protejarea biodiversităţii genetice, beneficiind de echipamente de ultimă generaţie, precum hota cu flux laminar vertical, minicentrifugă, vortex, secvenţiator de nouă generaţie pentru analiza genomului vegetal, electroforeză acizi nucleici, Real Time PCR, agitator cu încălzire, centrifugă pentru tuburi, fluorometru acizi nucleici, mixer de probe, amplificator ADN şi multe altele. Într-o eră în care ştiinţa evoluează rapid, echipa BRGV Buzău se înscrie în trendul cercetării la standard internaţional. Prin utilizarea tehnologiei de ultimă oră şi corelarea rezultatelor cu agenda instituţiilor similare din întreaga lume, acest laborator devine un punct de referinţă în descoperirea şi protejarea biodiversităţii genetice. Astfel, contribuim la conservarea şi dezvoltarea viitoare a bio-ecosistemelor, generând progres şi bunăstare prin certificarea unei alimentaţii sănătoase”, a transmis BRGV.

Pentru utilizarea aparaturii de biologie moleculară şi genetică, cercetătorii din cadrul BRGV au fost pregătiţi de către o echipă de specialişti în domeniu.

„Suntem bucuroşi că am reuşit să punem în funcţiune un laborator nou în cadrul BRGV, este vorba de laboratorul de biologie moleculară, genetică şi biochimie, un laborator complex care are două atribute principale: genetica şi biochimia. Am reuşit să achiziţionăm şi să creăm fluxul de lucru pentru aparatura ce ţine de biologie moleculară genetică sub coordonarea unei echipe cu experienţă în domeniu. Specialiştii băncii au reuşit pentru prima dată să extragă ADN la specii legumicole importante pe care le avem în conservare, mergând apoi la secvenţiere şi amprentare genetică. Practic laboratorul are misiunea de a cunoaşte resursele genetice din punct de vedere genotipic şi sigur urmează ca în scurt timp să ajungă o echipă de specialişti din Germania, care să configureze aparatura pentru biochimie şi să ne pregătească pentru a o putea folosi în vederea executării unor analize biochimice. Dacă noi cunoşteam resursele vegetale din punct de vedere fenotipic, acum putem vorbi de genotipare şi cunoaştere a compoziţiei biochimice. Este o premieră pentru Bancă. Ceea ce facem noi acum, în afară se face de mult timp. Nu aveam instituţii specializate, bănci de resurse cu capacitatea de a realiza amprentare genetică. Uşor, vrem să ajungem la acreditarea internaţională pe care ne-o dorim cu toţii”, a declarat pentru AGERPRES directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Prin intermediul analizelor de laborator, BRGV va putea înfiinţa o bibliotecă genetică a soiurilor de legume şi plante aflate în portofoliu.

„Am debutat cu analize la soiuri de pătlăgele vinete vechi româneşti, astfel încât să începem să genotipăm resursele, să le avem în biblioteca noastră în forma aceasta genotipică. Creăm o bibliotecă de genotipare ştiinţifică prin care să avem toate informaţiile despre un soi, până la nivel de genom. Este un fel de bibliotecă a amprentelor soiurilor româneşti pe care le stocăm, pentru că vrem să înfiinţăm o bază de date unitară, astfel încât în scurt timp să punem pe picioare şi laboratorul de bioinformatică prin care să uşurăm munca în celelalte laboratoare şi să procesăm datele, să le stocăm în condiţii de siguranţă. Noi ajungem prin aceste aparate să cunoaştem zestrea genotipului, ceea ce are el ca structură genetică şi mesajul pe care îl are.

Astfel, putem să demonstrăm lumii ştiinţifice internaţionale că aceste resurse sunt ale noastre şi amprentate genetic nu mai pot fi copiate, însuşite de cei care nu au dreptul. Pe de altă parte, cunoscând genomul, ne ajută în programul de ameliorare pentru obţinere de noi creaţii biologice. Timpul de lucru se scurtează foarte mult pentru că, pe căile clasice, ameliorarea plantelor se face pe termen lung”, a mai precizat cercetătorul buzoian.

Mai mult decât atât, instituţia speră ca pe viitor să poată determina duplicatele unor soiuri de legume şi organismele modificare genetic (OMG).

„Putem să depistăm duplicatele şi chiar avem surprize că avem în piaţă soiuri care au acelaşi genom şi mărci de comercializare diferite, ceea ce sigur nu este tocmai în regulă. Încercăm să dezvoltăm şi zona aceasta. Mai avem nevoie de ceva aparatură care este în curs de achiziţie şi pentru a stabili cu exactitate dacă un organism a fost modificat genetic, a nu se confunda cu organismele care au fost ameliorate sau – ştiu eu – obţinute prin hibridări, segregări, prin metodele clasice. Vrem să ajungem şi acolo – a avea aparatura necesară precisă pentru a depista OMG”, a subliniat Costel Vînătoru.

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale Buzău este o instituţie publică de cercetare, aflată sub coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. BRGV Buzău are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice. 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

4 Comentarii

  1. Mda.. Și de acum vom păpa vinete cu picioare ?/ Poate cu sex și ochi ?? Or muri genderii europeni de ciudă..

  2. Daca si in Romania incep expermentele genetice, adio viata…nu-mi plac napii porcesti, dar s-ar putea ca fiind ”burueni” sa scape de obsesia cercetatorilor deveniti zei.

  3. Daca ai un embrion de maimuta i inlocuiesti ADNul cu ADN uman, nu va iesi un om. Embrionul va incerca sa se transforme in maimuta dar neavand proteinele necesare, va muri.

    ADNul e doar o matrita pentru proteine (caramizi). ne e planu pentru maimuta, om.. lafel cum matrita de caramizi dintr-o fabrica nu e planu pentru casa.
    asta e doar una din minciunile stiintei moderne. alta minciuna mare e mecanica cuantica. diferenta dintre teorie si masuratori e de 20x. dar decat sa recunoasca ca e gresita teoria au inventat chestii inexistente: materia neagra, energia neagra

  4. exista organisme/plante modificate genetic, ideea era ca in felul acesta nu vor mai fi atacate de daunatori, deci iti dai seama daca nu-i mai place unui gandac o planta, cat de inalt IQ au oamenii care consuma sau sunt obligati sa consume plante cu modificari? Din pacate unii specialisti/agronomi chiar cred desi ar trebui sa se gandeasca dac ficatului ii place sa detoxifice/neutralizeze astfel de informatii genetice? Oare nu cumva aceste ”revolutii stiintifice” contribuie la slabirea imunitatii sau induc anumite boli intr-un procent alarmant. UE avea o lege in care interzicea cultivarea platelor modificate genetic. Nu stiu daca nu au renuntat la ea, dar iata ca platim cercetatorii care ne pot face rau cu ideile lor crete.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.