Preşedintele Crin Antonescu: Mă voi implica în campania pentru referendum

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, a evaluat, miercuri, cu obiectivitate conţinutul Raportului Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare privind Justiţia şi Afacerile Interne. Totodată, garantul constituţional interimar al statului român, a dat asigurări ferme că se implica în mod direct şi la vedere în campania pentru referendumul naţional din data de 29 iulie 2012 prin care majoritatea românilor va spun un mare „DA!” pentru cuvenita demitere a lui Traian Băsescu din funcţia pe care terfelit-o timp de opt ani.

Iată ideile prezentate de preşedintele inetrimar al ţării noastre:

# „Pe fond, dincolo de ceea ce deja reprezentaţii Givernului, premierul şi ministrul justitţiei, dincolo de ceea ce oameni politici au spus, despre conţinutul acestui raport, nu aş mai adăuga decât unele consideraţii de ordin general. Prima: în acest raport, Comisia şi preşedintele Baroso reafirmă în mod explicit nişte valori nişte valori şi nişte principii cu care suntem cu toţii de acord.

# Este în deplină concordanţă cu ceea ce credem noi toţi aici în România să reafirmăm principiul deplinei independenţe a justiţiei în raport cu factorul poltiic, respectul pentru Constituţie, limita între jocul politic şi respectarea acestor reguli fundamentale ale statului de drept. Nu există nici un fel de divergenţă în această privinţă. Există o serie de evaluări cu privire la situaţia din România, unde părerile rămân împărţite. În această zonă îmi păstrez evalăurile şi rezervele.

# Ceea ce este important este faptul că se reintră, şi din acest punct de vedere în normalitate, se fac paşi extrem de importanţi înainte pe calea comunicării şi din partea Comisiei Europene a ce se întâmplă sau nu în ţara noastră şi a înţelegerii de către Guvernul României a criteriilor şi a exigenţelor fireşte ale Uniunii şi Comisiei. În sensul acesta eu salut şi efortul pe care preşedintele Comisiei Europene l-a făcut prin raportul pe care l-a prezentat astăzi de a relua această comunicare şi salut efortul pe care l-au făcut premierul şi guvernul în a da continuitate acestui dialog esenţial. Trebuie să reafirmăm încă o dată, împotriva celor care încearcă să îi sperie pe cetăţeni: România nu este şi nu va fi izolată ! România va fi o ţară din ce în ce mai europeană, din ce în ce mai conectată la standardele şi exigenţele europene !

# România nu are doar această temă, despre care s-a discutat mult în ultimii cinci ani. România are o problemă mai mare, căruia va trebui să-i dea repede şi soluţii cât mai curând şi anume aceea de a face mai puţine figuraţii în UE şi instiuţiile ei. Înseamnă că va trebui să pregătim şi să trimitem la Bruxelles o armată de oameni competenţi, experţi autentici, care să pregătească formule, variante, pe care să le integreze în UE. Asta îmi pare problema cea mai importantă a României, nu doar de a trece din când în când examene de bună purtare, ci aceea de a deveni cu adevărat un actor în UE.

# Avem un Guvern care încearcă să facă nişte lucruri şi în sprijinul căruia mă pronunţ categoric şi chem pe toţi cei care au bune intenţii. România are trei direcţii mari în care acţiunea guvernului este decidsivă probleme de natură economică, care ţin de: echilibrul social devastat de guvernările anterioare şi a gestiunii banului public, a corupţiei la nivel înalt. Eu salut faptul că în nici două luni şi jumătate guvernul actual a pornit acţiuni cât se poate de hotărâte şi cât se poate de necesare şi trebuie sprijinit în această direcţie în toate privinţele. Măsurile vor continua şi vor fi însoţite de altele care vor oxigena mediul de afaceri din România.

# În domeniul social, din prima zi, acest guvern a luat deja măsuri necesare şi reparatorii, cele care privesc reîntregirea salariilor bugetarilor, care privesc returnarea sumelor reţinute ilegal de la numeroase categorii de pensionari şi a treia direcţie unde acest guvern..sa fie primul guvern care are curajul să atace reţele extrem de puternice ale corpţiei din românia, a cheltuirii banului public. Să înceapă lupta cu băieţii deştepţi. Suţin întrutotul acest guvern în aceste acţiuni şi cred că ele trebuie să se desfăşoare în fiecare zi, chiar în această perioadă de referendum, cu din ce în ce mai multă forţă.

# Având în vedere că odată cu prezentarea oficială a raportului MCV şi cu edciziile luate în Parlament cu privire la referendum, odată încheiată această criză de comunicare în plan internaţional, vreau să anunţ că în zilele care au rămas, în camapnia pentru acest refernndum mă voi implica direct şi la veder în această campanie. Voi face cu toate mijloacele pe care le deţin apel la participarea cetăţenilor români la acest referednum.

# Pentru toate acest părţi bune pe care Comisia Europeană le apreciază, îi felicit pe toţi cei care s-au implicat, pe toţi magistraţii care şi-au făcut meseria cinstit. România trebuie să meargă dincolo de clururile care sunt de natură tehnică, să meargă pe principiile pe care ne-ah angajat şi le susţinem toţi. AM putea să găsim şi alte motive de nemulţumire care nu sunt în raport.

# Sper să nu mai avem preşedinte al României care spune că are informaţii din dosare în lucru, că le cunoaşte. Dacă şi comisia este de acord că ar trebui să fie ceva mai transparent decât enunţă simplu legea. Să existe o mai mare informare sau o dezbatere publică cu privire la cine sunt aceşti oameni. Nu am avut parte de aşa ceva atunci când Kovesi sau Morar au fost numiţi. Înţeleg că o variantă este cu prrecizarea expresă 7-23 şi cealaltă cu decizia guvernului. Din câte am auzit, şi opţiunea guvernului este tot 7-23. O promulg pe prima care ajunge pe masa mea.Nu cred că e o părere diferită pe acest subiect.E de dorit ca România să fie o ţară care să nu mai aibă nevoie de un asemenea mecanism. Croaţia intră în UE fără un asemenea mecanism.

# Am vut o discuţie cu domnul Opriş pe tema telefoanelor secrete montate la sediul domnului Băsescu. Situaţia nu e lămurită sub aspect legal. Comisia de apărare din Senat a deschis o discuţie, sunt un partizan vechi şi foarte hotărât al controlului parlamentar asupra tuturor servicilor, când voi avea toate elementele vom da o decizie. După comunicarea raportului MCV, Băsescu nu m-a sunat. Ar fi trebuit?”

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, a susținut joi, 18 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, următoarele declarații de presă:

”Bună seara din nou. Vă mulțumesc pentru prezența la această întâlnire.

Mai întâi, câteva cuvinte, dar nu multe, tot despre Raportul Comisiei Europene, dat publicităţii astăzi în forma sa oficială şi prezentat de însuşi Preşedintele Comisiei, domnul Jose Manuel Durao Barroso.

Pe fond, dincolo de ceea ce deja reprezentanţii Guvernului, Primul-ministru, în principal, ministrul Justiţiei, dincolo de ceea ce oameni politici dintr-o parte sau alta, comentatori, analişti au spus despre conţinutul acestui raport, nu aş mai adăuga decât câteva consideraţii de ordin general. Prima dintre aceste consideraţii este următoarea: în acest Raport, Comisia Europeană şi Preşedintele Comisiei Europene reafirmă în mod explicit nişte valori și nişte principii cu care suntem cu toţii categoric de acord. Este în deplină concordanţă cu ceea ce credem noi toţi aici în România – majoritate, opoziţie, Guvern, Preşedinte interimar – să reafirmăm principiul deplinei independenţe a Justiţiei în raport cu factorul politic, respectul pentru Constituţie şi constituţionalitatea legilor, inclusiv respectarea hotărârilor Curţii Constituţionale, limita între jocul politic şi respectarea acestor reguli fundamentale ale democraţiei şi statului de drept. Nu a existat şi nu există niciun fel de divergenţă în această privinţă.

Pe de altă parte, există o serie de evaluări privitoare la situaţia politică recentă din România, în legătură cu care părerile rămân împărţite şi în această zonă îmi păstrez evaluările, aprecierile, rezervele în unele privinţe pe care le-am formulat atunci când am discutat despre draftul, despre proiectul acestui raport, confirmat, în mare măsură, de forma sa oficială.

Ceea ce este însă important în acest moment şi ceea ce salut şi ceea ce este un lucru îmbucurător cred pentru noi toţi este faptul că se reintră, şi din acest punct de vedere, în normalitate, se fac paşi foarte importanţi înainte pe calea comunicării, pe calea înţelegerii şi din partea Comisiei Europene a ce se întâmplă sau nu se întâmplă în România, a intenţiilor interlocutorilor politici actuali din România şi, pe partea cealaltă, a înţelegerii de către Guvernul României, de către noi toţi a criteriilor şi a exigenţelor fireşti, normale ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene.

În sensul acesta, eu salut şi efortul pe care Preşedintele Comisiei Europene l-a făcut în mod evident prin Raportul pe care l-a prezentat astăzi de a relua această comunicare normală şi salut, de asemenea, efortul pe care l-a făcut Primul-ministru al României şi Guvernul său în a da consistenţă şi continuitate acestui dialog esenţial.

Cert este că trebuie să reafirmăm, încă o dată, împotriva acelor care încearcă să sperie cetăţenii României. România nu este şi nu va fi izolată. România, cu aceste mecanisme de monitorizare în continuare sau fără ele, să sperăm, într-un viitor cât mai apropiat, va fi o ţară din ce în ce mai europeană, va fi o ţară din ce în ce mai conectată la standardele, la exigenţele, la mecanismele europene.

Aş mai adăuga, încheind acest capitol, că România nu are doar această temă despre care s-a discutat mult în ultimii cinci ani şi despre care discutăm şi astăzi cu prilejul Raportului publicat, Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. România are în fond o problemă mai mare căreia va trebui să îi dea repede şi bine soluţii cât mai curând şi anume aceea de a face mai puţină figuraţie în UE şi în instituţiile ei, şi asta înseamnă pentru Guvern, pentru clasa politică, pentru noi toţi, că va trebui cât mai repede posibil să pregătim şi să trimitem spre Bruxelles o armată de oameni competenţi, de experţi autentici, de oameni care să pregătească în România formule, variante, politici pe care să le ducă şi să încerce să le implementeze în instituţiile europene, în comitetele de lucru de la nivelul tuturor instituţiilor din Bruxelles. Asta e, îmi pare, problema cea mai importantă a României, nu doar de a trece din când în când examene de bună purtare, necesare şi ele în felul lor, ci aceea de a deveni cu adevărat un actor în UE, un depozitar şi purtător de soluţii politice pentru întreaga Uniune.

În al doilea rând şi în altă ordine de idei, aş vrea să remarc încă o dată ceva ce s-a observat şi se discută mai puţin în aceste zile, dominate pe scena publică de bătălia pentru referendum şi de bătălia pentru Europa – aşa cum mai mult sau mai puţin propriu a fost ea numită – şi anume că avem un Guvern care încearcă să facă nişte lucruri şi în sprijinul căruia, ca Preşedinte interimar, mă pronunţ categoric şi chem pe toţi cei care au bune intenţii. România are trei direcţii mari în care acţiunea Guvernului este decisivă. Are problemele de natură economică, are problemele care ţin de echilibrul social devastat de guvernările anterioare şi are, de asemenea, problema gestiunii banului public, bugetului public, problema destructurării reţelelor clientelare alimentate de bani publici, a corupţiei la nivel înalt, în fond. În sensul acesta, eu salut faptul că, în nici două luni şi jumătate, Guvernul actual, Guvernul USL condus de Victor Ponta a pornit acţiuni cât se poate de hotărâte şi cât se poate de necesare şi el trebuie sprijinit în această direcţie din toate punctele de vedere.

În domeniul economic, măsurile luate zilele trecute sunt foarte importante şi urmează a fi însoţite, sper că vor fi însoţite, de altele care să oxigeneze organismul mediului de afaceri şi economiei româneşti, care să deblocheze, să scoată din sufocare acest organism viu de care depinde Bugetul României, echilibrul social al României şi în cele din urmă prosperitatea fiecăreia dintre cetăţenii acestei ţări.

În domeniul social, în domeniul echilibrelor sociale grav afectate în ultimii ani, din prima zi acest Guvern a luat deja măsuri necesare şi reparatorii. Cele care privesc reîntregirea salariilor, aşa cum Guvernul s-a angajat şi guvernul deja a început să o facă, în ceea ce priveşte returnarea sumelor reţinute ilegal de la numeroase categorii de pensionari şi, în fine, în a treia direcţie unde acest Guvern pare şi sper să o facă cu adevărat să fie primul guvern care are curajul să atace reţele extrem de puternice ale corupţiei publice din România, ale cheltuirii banului public pe reţele clientelare. Este un Guvern care pare decis şi a făcut paşi în acest sens de a începe cu adevărat lupta cu aşa-numiţii „băieţi deştepţi”, este un Guvern care pe fiecare minister pregăteşte câte un audit extrem de important, nu doar pentru a arăta că vinovaţi de sărăcia României astăzi sunt mult mai mulţi decât cei despre care discutăm dar, de asemenea, de a dezvălui şi de a curma mecanisme de risipire în continuare a banului public. Susţin
întru totul acest Guvern în aceste acţiuni şi cred că ele trebuie să se desfăşoare în fiecare zi chiar în această perioadă de referendum cu din ce în ce mai multă forţă, cu din ce în ce mai multă hotărâre pentru că aceasta este înainte de toate menirea şi obligaţia guvernului României în faţa cetăţenilor acestei ţări.

În fine, având în vedere că, odată cu prezentarea oficială a Raportului Comisiei Europene, odată cu definitivarea legislaţiei privitoare la referendum şi salut aici deciziile care s-au luat astăzi în Parlamentul României şi care pun în deplin acord şi legea referendumului şi legea Curţii Constituţionale cu hotărârile Curţii, cu ceea ce s-a cerut, cu ceea ce s-a promulgat în cursul zilei de ieri, odată încheiată, să spunem această criză de comunicare în plan internaţional şi în plan intern, vreau să anunţ fără nici un fel de echivoc, cât se poate de deschis, că în zilele care au mai rămas în campania pentru acest referendum, mă voi implica direct şi la vedere în această campanie. Mă voi implica în sensul în care voi face cu toate mijloacele mele apel la participarea cetăţenilor români la acest referendum, la desluşirea înţelesului şi interesului pe care pentru fiecare dintre cetăţenii ţării acest referendum îl prezintă.
Toţi cetăţenii României trebuie să ştie că au dreptul de a veni sau nu la acest referendum, dar în acelaşi timp toţi cetăţenii României trebuie să ştie în ce măsură soarta fiecăruia dintre ei, soarta fiecăruia dintre noi se leagă de rezultatul acestui referendum şi implicit de votul pe care îl are la dispoziţie. Şi în sensul acesta, indiferent cât de mult o să placă acest lucru unora sau altora dintre actorii politici implicaţi, indiferent de comentariile care se vor face, anunţ deschis, cinstit, direct, intenţia mea de a participa intens, în acest sens şi cu acest mesaj, la campania pentru referendum. Dacă sunt întrebări, vă rog să le puneţi. Dacă nu, nu.

Intrebare: Domnule Preşedinte, care ar trebui să fie priorităţile României pentru următoarea perioadă, în domeniul justiţiei, aşa încât până la finalul acestui an să avem un Raport, să spunem mai puţin dur, decât cel prezentat astăzi?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Vă mulţumesc pentru această întrebare pentru că ea îmi dă prilejul să spun ceva ce se cade spus şi nu apucasem să spun. Şi anume că pentru toate acele părţi bune, pentru toate acele succese pe care raportul le consacră şi le apreciază ca atare, îi felicit pe toţi profesioniştii, pe toţi magistraţii din toate tipurile de instanţe, din toate tipurile de organisme ale sistemului judiciar care au făcut posibile aceste progrese. Ei au o muncă de maximă importanţă, de maximă dificultate şi tuturor magistraţilor care şi-au făcut datoria cinstit, fără a ţine de cont de influenţe politice, de tentative de a influenţa politic, care şi-au făcut meseria respectând doar legea şi obligaţia pe care şi-au asumat-o, tuturor acestora le adresez mulţumiri şi felicitări. România trebuie să meargă dincolo de lucrurile care sunt de natură tehnică şi sunt cuprinse în raportul tehnic, despre care s-a discutat mai puţin. România trebuie să meargă, în această privinţă, pe aceleaşi principii pe care ne-am angajat şi pe care le susţinem toţi. Sigur, am putea să discutăm multe chiar şi despre Raport şi, în orice caz, despre realitate. Am putea să găsim şi alte motive de nemulţumire, care nu sunt trecute în Raport, şi am să vă dau un exemplu. Sper ca, foarte curând, să nu mai avem un preşedinte al României care, în nenumărate rânduri, afirmă public, cum că are informaţii din dosare în lucru, că le cunoaşte conţinutul şi chiar îşi dă cu părerea asupra modului în care ar trebui sau crede că vor fi soluţionate. Aşa ceva este inadmisibil. Cred, de asemenea, că, acolo unde Comisia vorbeşte despre necesitatea transparenţei în procesul de desemnare a funcţiilor de conducere în Parchetul General sau în Departamentul Naţional Anticorupţie, este o direcţie la care toţi trebuie să concurăm în efortul de a face cu adevărat transparenţă. Să precizez că, practic, actualii şefi ai Parchetelor şi actuala legislaţie – deci, proceduri în baza cărora ei sunt numiţi – este una care a fost adoptată atunci când doamna Monica Macovei era ministru al Justiţiei, în Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, care Călin Popescu Tăriceanu, ca şef al guvernului şi ca premier, a angajat răspunderea pe acest pachet de legi, pe această reformă a justiţiei. Numirile au fost făcute la propunerea doamnei Macovei ca ministru, cu avizul CSM şi cu semnătura preşedintelui Băsescu, pe vremea aceea, şi ăsta este mecanismul. Dacă şi Comisia este de acord că ar trebui să fie ceva mai transparent decât enunţă simplu legea, adică, de pildă, în momentul în care se analizează nişte propuneri în care ministrul Justiţiei ia în considerare nişte nume pe care să le propună şi apoi ele să treacă, sigur, prin avizul CSM-ului şi, ulterior, semnătura Preşedintelui, să existe, dacă vreţi, o mai mare informare sau chiar dezbatere publică în legătură cu cine sunt aceşti oameni, care este parcursul lor, care este cariera lor, ar fi foarte bine. N-am avut aşa ceva atunci când doamna Kovesi sau domnul Morar au fost numiţi, dar dacă, în momentul în care, la încheierea mandatelor, pentru aceste funcţii vor avea loc alte numiri, o asemenea informare şi dezbatere va avea loc, acesta este un lucru întrutotul de salutat.

Intrebare: Astăzi, la nivelul Camerei Deputaţilor au fost adoptate două proiecte de lege în ceea ce priveşte referendumul, care reglementează acelaşi articol din legea referendumului, respectiv art. 34. Într-una dintre variante este vorba de un interval orar între 7:00 şi 23:00, iar în cealaltă variantă, este vorba despre abilitarea Guvernului de a stabili un eventual interval orar. Voiam să vă întreb: în situaţia în care aceste două legi ajung la promulgare, în ce succesiune le veţi promulga, dacă le veţi promulga, pentru că, în funcţie de succesiunea acestor promulgări, va rămâne în vigoare o anumită formă.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: E cam tot una… Eu nu ştiu exact forma în care s-au finalizat pentru că, după cum ştiţi, la Cameră s-a lucrat până puţin înainte de a intra noi în acest plăcut dialog. Înţeleg că o variantă este cu precizarea expresă 7:00 – 23:00, iar cealaltă, cu abilitarea Guvernului pentru a reglementa. Cred că e acelaşi lucru pentru că, din cât am discutat şi din cât l-am auzit pronunţându-se public pe Primul-ministru, şi viziunea Guvernului sau opţiunea guvernului este tot pentru 7:00 – 23:00. De altfel, dacă vă aduceţi aminte, după promulgarea sau după anunţul promulgării legii referendumului, am apelat eu însumi la o formulă de extindere în interiorul aceleiaşi zile de vot a orarului de vot, aşa încât cred că este o iniţiativă bună, cred că o formulă cu vot între orele 7:00 şi 23:00 e cât se poate de normală dă şansa cât mai multor cetăţeni să-şi exercite acest drept constituţional. Un referendum sau scopul oricărui referendum este o consulare populară, este acela de a face cât mai mulţi cetăţeni să participe şi de a afla ce cred cât mai mulţi dintre cetăţeni în legătură cu o problemă foarte importantă pentru întreaga societate şi, deci, sub o formă sau alta, acesta va fi orarul. Aş putea să vă spun, în sensul acesta, că o promulg pe prima care ajunge pe masa promulgării.

Intrebare: Domnule Preşedinte, spuneaţi mai devreme – cu aceste mecanisme de monitorizare sau fără ele, să sperăm, în curând, România va fi o ţară din ce în ce mai europeană, iar astăzi, premierul Victor Ponta a spus de mai multe ori că e foarte bine că ne monitorizează Uniunea Europeană justiţia şi că e un semn de bun augur. Aveţi viziuni diferite?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Închipuiţi-vă că avem şi păreri diferite de multe ori. Nu cred aici că e vorba de o părere diferită pe acest subiect, între mine şi Primul-ministru. Cred că e vorba de unghiul de abordare. Cred că Primul-ministru a făcut azi o afirmaţie cu caracter contextual şi care voia să arate ideea că nimeni, domnia sa în niciun caz, nu este ostil, nu este reţinut, nu este necooperant faţă de un mecanism de monitorizare la care România s-a angajat nu pe vremea Guvernului Ponta, ci cu mult înainte, şi cu care toţi am fost de acord. Dacă discutăm teoretic şi pe termen lung, sigur că este de dorit ca România să devină o ţară asemenea atâtor altora, cu excepţia noastră şi a Bulgariei, care să nu aibă nevoie, să nu mai aibă la un moment dat nevoie de un asemenea mecanism. Iată, de pildă, vă dau exemplu, se discută foarte clar şi este o certitudine: Croaţia, da?, intrată mai recent, ultima nou-venită în club, mai târziu, evident, decât România şi Bulgaria, intră fără un asemenea mecanism. Deci siuaţia normală şi pe deplin mulţumitoare este aceea de a nu mai avea nevoia unei asemenea monitorizări şi cred că şi premierul Ponta e de acord cu această afirmaţie văzută astfel.

Intrebare: Bună seara, domnule Preşedinte! Voiam să revin cu aceeaşi întrebare pe care v-am adresat-o şi în urmă cu câteva zile.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: STS… Am ghicit.

Intrebare: Dacă aţi lămurit situaţia cu STS-ul, dacă i-aţi cerut explicaţii domnului Opriş…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Am avut o discuţie pe acest subiect cu domnul Opriş. Situaţia nu e, din punctul meu de vedere, complet lămurită sub aspect legal. Înţeleg că şi Comisia de Apărare din Senat, cel puţin, a deschis o discuţie sau o cercetare, cere explicaţii ca să lămurească această situaţie. Sunt un partizan vechi şi foarte hotărât al controlului parlamentar, aşa cum scrie, de altfel, şi în Constituţie, asupra tuturor Serviciilor şi, în foarte scurtă vreme, când voi avea toate elementele, vă voi comunica o decizie în această privinţă.

Intrebare: Dar credeţi că s-ar impune convocarea CSAT-ului pentru lămurirea situaţiei?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Dacă se va impune, se va convoca.

Intrebare: Şi o ultimă întrebare – după ce acest Raport al Comisiei Europene a fost făcut public, preşedintele Traian Băsescu, preşedintele suspendat, v-a sunat?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu. Ar fi trebuit?

Intrebare: În sensul de a obţine transparenţa aceea pe care ne-o cere Comisia Europeană şi ca să avem rezultate bune în Raportul care urmează să fie făcut până la sfârşitul anului, este posibilă o schimbare a legislaţiei în sensul obţinerii transparenţei pentru numirea conducerilor DNA şi a Parchetului General? Să fie organizate altfel, să fie de exemplu varianta aceea cu „aleşi de CSM”.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Posibil este orice în materie de voinţă parlamentară, cu condiţia să nu încalce Constituţia. Nu vă pot spune eu, din poziţia în care mă aflu acum, dacă Parlamentul vrea, nu vrea, va face sau nu va face asta, dar posibil cred că este.
Mulţumesc! O seară bună!”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.