Primarii penali vor fi din nou salvaţi de Parlament?

Integral lista primarilor din capitalele de judeţ cu probleme în justiţie. Ce a decis ÎCCJ, vor să dărâme parlamentarii din coaliţia care au majoritatea în plen.

În anticamera plenului

Conform documentelor oficiale de pe site-ul Camerei Deputaţilor, luni 15 februarie, Comisia juridică avea termen de adoptare a raportului pe cererea de reexaminare trimisă de preşedintele României, Klaus Iohannis, privind Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea alin.(2) al art.15 din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Din cauza modificării intempestive a ordinei de zi a comisiei – dezbaterea şi aprobarea cererii ministrului de justiţie privind aprobarea reţinerii şi arestării preventive pentru deputaţii Nicolae Păun (minorităţi) şi Mădălin Voicu (PSD) – raportul pe cererea de reexminare nu a intrat în discuţia. Probabil marţi 16 februarie, sau miercuri 17 februarie, va intra pe ordinea de zi şi atunci vom aflat dacă lupta împotriva corupţiei va mai primi o lovitură.

Cum s-a născut un articol periculos

Pe 8 iunie 2015, ÎCCJ dă o interpretare unui aliniat (teoretic ambiguu) din articolul 15 al Statutului aleşilor locali, care prevedea modalităţile de pierdere a mandatelor pentru primari. Concret, ÎCCJ spune că şi primarii condamnaţi definitiv cu suspendare, îşi pierd mandatul. Câteva zile mai târziu, pe 17 iunie 2015 se înregistrează la Camera Deputaţilor o propunere legislativă care clarifică aliniatul confuz din art.15, în sensul că primatii condamnaţi definitiv cu suspendare nu îşi pierd mandatul. Există două excepţii, îşi pierd funcţia cei condamnaţi cu suspendare, dacă au comis faptele de luare sau dare de mită. Praf în ochii opiniei publice, pentru că de regulă, pentru aceste fapte, se dă închisoare cu executare. Legea are doi iniţiatori: deputatul UDMR, Szabo Odon şi deputatul PSD, Sorin Iacoban (coincidenţă, cei doi, alături de Liviu Dragnea sunt cei care au introdus amendamentul privind amenzile la legea „defăimării”) şi alţi 13 susţinători: Petru Andea, Dorel Covaci, Florin Gheorghe, Ciprian Nica, Sorin Stragea (PSD), Antal István, Bónis István, Erdei Dolóczki István, Kerekes Károly, Moldovan Iosif (UDMR), Mihăiţă Calimente şi Mircea Toader (PNL), Steluţa Cătăniciu (ALDE) şi Nicolae Mircovici (minorităţi).

Consilierii locali şi judeţeni pot lua şi da mită

Autorii propunerii legislative au decis că şi consilierii locali şi consilierii judeţeni să îşi păstreze funcţia dacă sunt condamnaţi cu suspendare. Dar parlamentarii de mai sus au fost chiar mai generoşi cu consilierii. Dacă pentru primari, autorii propunerii legislative au făcut totuşi o concesie justiţiei, în sensul legiferării pierderii mandatului în cazul în care se dă sau se primeşte mită, la consilierii locali şi judeţeni, nu mai există o astfel de prevedere.

Cine şi cum a votat în Cameră şi Senat

La Camera Deputaţilor, pe 23 septembrie, se înregistrează următoarea linie de vot: 158 „pentru” (118 – PSD+UNPR, 9 – ALDE, 9 – a PNL, 9 – minorităţi, 8 – UDMR, 3 – PND, 2 – PSRO; 75 „contra” (66 – PNL, 4 – ALDE, 2 – PSRO, câte 1 – PSD, PND şi minorităţi); 16 abţineri (4 – PNL, PND şi PSRO, 2 – PSD, 1 – ALDE, minorităţi). Cele 158 de voturi însă nu sunt suficiente, legea fiind organică şi propunerea legislativă este considerată ca fiind respinsă. În procedurile de la Senat, se petrece ceva foarte ciudat. Pe 11 noiembrie propunerea legisltivă se retrimite la comisie, aici se întocmeşte un raport suplimentar mult mai permisiv şi apare Consiliul Superior al Magistraturii ca fiind susţinător al noilr grozăvenii din text. În plenul Senatului, pe 21 decembrie (deci când toată lumea era cu gândul la Crăciun) se votează în varianta iniţială a propunerii legislative. Linia de vot: 85 „pentru” (68 – PSD+UNPR, 6 – UDMR, 5 – ALDE, PNL, 1 – PSRO); 4 „contra” – PNL; 5 abţinei – PNL. Pe 15 ianuarie 2016, Klaus Iohannis respinge legea. Se invocă în principal că forma votată a legii „ar putea afecta lupta împotriva corupţiei” şi că „se plasează sub semnul vulnerabilităţiichiar exercitarea mandatului de ales local”.

Lista primarilor cu probleme aleşi în 2012 în capitalele de judeţ

România se află într-o situaţie, poate unicat în ceea ce priveşte primarii din marile oraşe. 18 primari din cei 40 de primari din municipiile capitale de judeţ au probleme în justiţie. Ar mai fi şi un al 19-lea, dar el deşi a intrat în vizorul justiţiei pentru fapte comise în exercitarea mandatului de primar, nu mai era în funcţie, fiind ales deputat şi numit ministru. Este vorba de Darius Vâlcov de la PSD. Pe linie politică, cei 18 provind de la: PSD – 10, PNL – 5, UDMR – 1, PMP – 1, PDL (vechi) – 1. De asemenea şi capitala României se află într-o situaţie tot unicat: primarul general şi 3 primari de sector din 6, sunt cu probleme penale.

Primari condamnaţi definitiv

• Emilian Frâncu (PNL) – Râmnicu Vâlcea (4 ani cu executare)
• Gabriel Boriga (PDL) – Târgovişte (3 ani cu suspendare)

Primari condamnaţi în primă instanţă

• Constantin Boşcodeală (PSD) – Buzău (5 ani cu executare/în activitate)
• Romeo Stavarache (PNL) – Bacău (3 ani cu suspendare, primă instanţă)

Primari trimişi în judecată şi care au demisionat din funcţie

• Mihai Stepanescu (PSD) – Reşiţa
• Radu Mazăre (PSD) – Constanţa
• Iulian Bădescu (PSD) – Ploieşti
• Gheorghe Ştefan (PMP) – Piatra Neamţ
• Raduly Robert (UDMR) – Miercurea Ciuc

Primari trimişi în judecată, suspendaţi din funcţie

• Tudor Pendiuc (PSD) – Piteşti
• Gheorghe Nechita (PSD) – Iaşi

Primari trimişi în judecată, aflaţi în funcţie

• Alexandru Stoica (PSD) – Slobozia
• Dorin Florea (PNL) – Târgu Mureş
• Constantin Hogea (PNL) – Tulcea

Primari urmăriţi penal

• Gabriel Simionescu (PSD) – Brăila (în funcţie)
• Minel Prina (PSD) – Slatina (demisionat din funcţie)
• Cătălin Cherecheş (UNPR) – Baia Mare (în funcţie)
• George Scripcaru (PNL) – Braşov (în funcţie)

Bucureşti

• Sorin Oprescu (ind/USL) – Bucureşti (trimis în judecată)
• Andrei Chiliman (PNL) – Sector 1 Bucureşti (trimis în judecată, UP alte 3 dosare)
• Marian Vanghelie (PSD) – Sector 5 Bucureşti (trimis în judecată, control judiciar)
• Cristian Popescu Piedone (ALDE) – Sector 4 Bucureşti (control judiciar)

Cu excepţia lui Cristian Piedone care şi-a dat demisia din funcţia de primar, ceilalţi 3 sunt doar suspendaţi din funcţie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.