România va depăși deficitul bugetar de 3% impus de tratatul UE, va încălca regulile stabilite în cadrul său fiscal-bugetar, și nu va respecta obligațiile fiscale, se arată într-un document al Comisiei Europene prin care face statelor membre recomandări privind orientările de politică economică pentru următoarele 12-18 luni. Conform documentului, țara noastră se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilitățile sunt legate de scăderea competitivității prin costuri și de adâncirea deficitului de cont curent în contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste și al unui mediu de afaceri imprevizibil. Inițiativele legislative recente creează riscuri în ceea ce privește funcționarea sectorului financiar și pot dăuna investițiilor private, se arată într-un raport al Comisiei Europene. Aceasta a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilitățile sunt legate de scăderea competitivității prin costuri și de adâncirea deficitului de cont curent în contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste și al unui mediu de afaceri imprevizibil. Inițiativele legislative recente creează riscuri în ceea ce privește funcționarea sectorului financiar și pot dăuna investițiilor private, se arată într-un raport al Comisiei Europene. Aceasta a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.
În prezent, România face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul său de convergență pentru 2019, Guvernul preconizează un deficit global de 2,8 % din PIB în 2019 și o reducere treptată a acestuia până la 2,0 % din PIB în 2022. Pe baza soldului structural recalculat, se prevede că obiectivul bugetar pe termen mediu, și anume un deficit structural de 1 % din PIB, nu va fi realizat până la sfârșitul programului. Conform Programului de convergență, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va rămâne sub 40 % până în 2022. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor previziuni bugetare este favorabil. În plus, nu s-au oferit suficiente detalii privind măsurile necesare pentru atingerea țintelor de deficit bugetar planificate.
La 22 iunie 2018, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), că în 2017 România a înregistrat o abatere semnificativă constatată de la obiectivul bugetar pe termen mediu (celebrul MTO). Având în vedere abaterea semnificativă constatată, Consiliul a recomandat României, la 22 iunie 2018, să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăși 3,3 % în 2018 și 5,1 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,8 % din PIB în fiecare an. Cheltuielile publice primare nete cuprind cheltuielile publice totale, mai puțin cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu programele Uniunii care sunt acoperite integral din fondurile Uniunii și modificările nediscreționare ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj. La 4 decembrie 2018, Consiliul a constatat că România nu a luat măsuri eficace pentru a da curs recomandării Consiliului din 22 iunie 2018 și a emis o recomandare revizuită. În noua sa recomandare, Consiliul a solicitat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăși 4,5 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB. Consiliul a constatat că România nu a luat măsuri eficace pentru a da curs recomandării Consiliului din 4 decembrie 2018. Mai mult decât atât, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pe 2018, s-a constatat că România a înregistrat o abatere semnificativă de la ajustarea recomandată în 2018. În conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE și cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, la 5 iunie 2019, Comisia a adresat României un avertisment prin care semnala că s-a constatat în 2018 o abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului structural pe termen mediu. Consiliul a adoptat o nouă recomandare în care a confirmat necesitatea ca România să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a heltuielilor publice primare nete nu va depăși 4,5 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, există riscul unei abateri de la ajustarea recomandată de Consiliu în 2019.
Pentru 2020, Consiliul a recomandat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăși 5,1 %, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,75 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, în ipoteza menținerii politicilor actuale, există riscul ca în 2020 să se înregistreze o abatere de la ceastă cerință. În plus, previziunile Comisiei din primăvara anului 2019 indicau faptul că deficitul public va depăși, în 2019 și în 2020, valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat. În general, Consiliul consideră că, având în vedere deteriorarea puternică a perspectivelor bugetare, pentru a se respecta dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere vor fi necesare măsuri suplimentare semnificative începând din 2019, în conformitate cu recomandarea adresată României, astfel încât să se corecteze abaterea semnificativă constatată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu.
La planificarea bugetului său, România nu ține seama în mod constant de prevederile înscrise în cadrul său fiscal-bugetar. Regula privind deficitul structural la nivel național impune respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu sau convergența către acest obiectiv, și anume un deficit structural care să nu depășească 1 % din PIB. În 2016, România s-a abătut de la obiectivul bugetar pe termen mediu și se află, de atunci, pe o traiectorie divergentă, nerespectând regula privind deficitul național. Cele două rectificări ale bugetului pentru 2018 adoptate în toamna anului 2018 s-au abătut din nou de la mai multe reguli auxiliare care interzic creșterea plafoanelor de deficit și de cheltuieli în timpul unui exercițiu bugetar aflat în curs. Bugetul pentru 2019, adoptat de Guvern în februarie 2019 și aprobat de Parlament în martie, s-a abătut din nou de la mai multe reguli fiscal-bugetare, inclusiv de la regula privind deficitul structural. În plus, la fel ca în anii precedenți, autoritățile nu au trimis Parlamentului, până la termenul prevăzut de lege, și anume luna august, o actualizare a strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu, subminând astfel rolul de orientare al acestuia. De asemenea, tot ca în anii anteriori, autoritățile nu și-au respectat obligația de a semna o declarație în care să se angajeze că bugetul pentru 2019 și strategia fiscal-bugetară respectă regulile fiscal-bugetare și principiile responsabilității fiscal-bugetare.
În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, diferența dintre veniturile care se așteaptă să fie realizate în teorie și veniturile încasate efectiv rămâne foarte mare. Economia informală reprezintă, prin mărimea sa, o provocare suplimentară pentru respectarea obligațiilor fiscale, iar nivelurile ridicate ale muncii nedeclarate privează bugetul de stat de resurse semnificative. În plus, prevalența plăților în numerar facilitează evaziunea fiscală. În cursul anului trecut, România a realizat progrese limitate în ceea ce privește recomandarea specifică țării care i-a fost adresată în repetate rânduri de a consolida respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor. Introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic, conectate la sistemul informatic al administrației fiscale avansează destul de încet. Administrația fiscală ia măsuri în vederea instituirii unui sistem de evaluare a riscurilor pentru auditarea contribuabililor.
Ne cerem scuze pentru ca Dragnea si Valcov ne-a crescut cat de cat si noua,romanilor,nivelul de trai,iar firmelor le-a redus taxele si impozitele si le-a crescut incasarile.Ne cerem scuze pentru ca Romania va jignit fiind pe primul loc la cresterea economica.Va cerem scuze pentru ca romanii vor o justitie corecta asa precum la voi acasa si nu o justitie facuta la ordin si sub campul tactic,de la vladica,pana la opinca.
…”ne-au” crescut…ca e mai multi…
Nicio grija, vine noul guvern cu papitzoiul de Orban si face reglaje fine pana iesim cu totul din UE. Asta daca nu ne incaiera ghiolbanii de ucraineni pana atunci, ca numai taica Putin ne mai scapa. T
@Jan Impresie: NU, NU, sa ramana PSD la guvernare si sa duca la Indeplinite TOT Programul de guvernare cu care au acstigat Alegerile in 2016, TOT, la Virgula celebra, asa cum ne asigurau Dragnea, Olguta, Veorica, Orlando discoteca si toti PSDeii: „Sunt bani, avem Bani”!!!
https://partidulpromite.ro/category/promisiuni-electorale/partidul-social-democrat/
https://www.youtube.com/watch?v=o16xlQCuWM8
Asta zice comisia in fiecare an de cand a castigat alegerile coalitia PSD-ALDE. Iar la sfarsitul anului, de fiecare data se dovedeste fals.
Eurostat: cea mai mare crestere economica la nivelul U.E. Pe trimestrul I 2019 fata de perioada similara a anului 2018 a fost in Ungaria 5,2% urmata de Romania 5,1%. Comisia Europeana avertizeaza cele doua state ca sau abatut de la traiectoria obiectivului bugetar pe termen mediu, a crescut salariile si cheltuielile bugetare sociale. Mai pe romaneste, in Romania trebiue sa se mentina salariile la un nivel scazut fiindca in vestul Europei a scazut fluxul de personal calificat din est si au crescut cheltuielile salariale a multinationalelor. Daca Orban s-a obisnuit sa-i ignore pe elefantii de la Comisie in Romania deja s-a dat semnalul la taieriile veniturilor unor salariati. Au inceput cu IT-sti fiindca acest sector a inceput sa faca concurenta vestului.
U.E.-ul ca si gruparea Germania-Olanda-Ungaria-Austria spumega de oftica vazand cresterile economice inregistrate de Romania. Il folosesc pe Iohanis penru a darama PSD-ul-vehicolul programului de guvernare de mare succes ! In prezent Romania nu mai este penultima din coada U.E. ci a 5-a din coada la PIB/locuitor . Dupa noi se afla Grecia, Croatia, Estonia si la mare distanta Bulgaria ! La PIB in cifre absolute suntem si mai bine !
#lili, va doresc tie si neamului tau sanatate, viata lunga si bani in conturi si buzunare dupa cat adevar de adevar este provaduit de tine in aceste mesaje inepte pe forum la cotidianul sau aiurea pe net. Bineintels si sefilor tai. #lili lucrand la SRI la departamentul de imbarligare psihologica a polulatiei. Tembela fiind platita din banii contribuabilor de sefii din SRI tocmai pentru a dezbina platitorii de taxe. Prea comenteaza imediat si cu texte gata pregatite la orice articol care are o cat de mica legatura cu PSD.
Avem un deja vu!
Si anul trecut fix acelasi lucru au spus!