Recomandări de weekend

Cum s-ar putea să ratăm un motiv de sărbătoare? În acest sfârşit de săptămână, pentru toţi cei care trăiesc în era vitezei, pentru cei care lucrează peste 10 ore pe zi, teatrul, cinematografele, sălile de concert sunt un popas binemeritat. Pulsaţia vieţii în aceste zile de primăvară ne îndeamnă să ieşim din casă, să întâlnim oameni, să ne bucurăm de artă. Într-un cuvânt, să socializăm, bucurându-ne de artă şi răsplătindu-i cu aplauze pe artişti.Jucaţi „Poker”

„Poker”, marca Sergiu Nicolaescu, un film pe care trebuie să-l vedeţi! „Ia zi, nea Jeane, ce vrei? O sponsorizare, un pelerinaj la muntele Athos? Dacă vrei facem şi «Naşul 4». Dă Coppola patru milioane, eu patru, CNC-ul vreo 14 şi gata.” Un dialog savuros între două personaje postdecembriste, interpretate de Horaţiu Mălăele şi Jean Constantin. O peliculă diferită de tot ce a făcut Sergiu Nicolaescu până acum.

Regizorul lansează cea de-a doua comedie din carieră, după „Nea Mărin miliardar”. Filmul coincide cu sărbătorirea vârstei de 80 de ani a regizorului. Este o adaptare realizată de Adrian Lustig după piesa sa cu acelaşi nume, montată la Teatrul de Comedie de Alexandru Tocilescu, jucată de peste cinci ani cu sala plină. Scenaristul întruchipează tipologii reprezentative pentru societatea românească actuală: politicanul veros, mafiotul care se visează în politică şi medicul fără conştiinţă. Masa de pocher reprezintă universul celor patru personaje pentru a pune ţara la cale.

Povestea filmului aduce în prim-plan patru băieţi care chiulesc de la şcoală şi încep să-şi petreacă timpul jucând pocher. Cu trecerea anilor sunt tot mai „serioşi” şi mai apropiaţi. La ultima partidă participă doar Claudiu, senatorul descurcăreţ, Titel şi Horia, Marcel (fost colaborator al Securităţii) urmând să apară din clipă în clipă din străinătate. Claudiu, senator, prieten cu puterea, este interpretat de Valentin Teodosiu, care reuşeşte un minunat rol de compoziţie.Titel (Horaţiu Mălăele), mafiotul şmecher, care spală bani, un „fel de Dinu Păturică modern”, nu se dă în lături de la a crea scenarii care să-i susţină acţiunile şi face rost de o „mătuşă Tamara”. Horia Vrabete, chirurgul plastician cu relaţii (Vladimir Găitan), schimbă fizionomiile interlopilor şi ale prostituatelor, daţi în urmărire generală, cu „o tăietură de bisturiu destul de crudă”.

În timpul jocului sunt dezvăluite adevăratele lor feţe, de la şantaj la crimă. Amanta oficială a senatorului, Monica, o prostituată basarabeană, care sare dintr-un pat în altul, interpretată de Cătălina Grama (cunoscută publicului sub numele de Jojo), îi trădează pe toţi în final… În film mai apar nume importante ale cinematografiei româneşti, precum Mircea Diaconu, Jean Constantin, Vasile Muraru… Scenaristul, Adrian Lustig, doctor în calculatoare, dar şi un apreciat dramaturg şi scenarist, îşi împarte viaţa între afaceri şi artă. O comedie cu poante, care provoacă hohote de râs. Din păcate, filmul păcătuieşte prin stereotipuri, clişee şi gaguri grosiere.

„Ce-o fi, o fi…”

O spumoasă comedie a marelui Woody Allen despre dragoste, moravuri şi năravuri. O peliculă despre Woody Allen, aşa cum au fost 90% dintre filmele sale de până acum. Personajul principal, Boris Yellnikoff, este un evreu excentric din New York, genial profesor de fizică la Universitatea Columbia, aproape nominalizat la Nobel, care, după o căsătorie nereuşită şi o sinucidere ratată, începe o viaţă de boem, provocată de întâlnirea cu tânăra Melodie (Evan Rachel Wood).

Boris este un tip mizantrop, nesuferit, păcătos şi cinic, care îşi tratează cu un egoism feroce atât prietenii, cât şi femeile care au avut ghinionul de a-i fi partenere. Personajul este interpretat de Larry David, creatorul serialului „Seinfeld”, al cărui personaj, George Constanza, era inspirat de personalitatea lui Woody Allen. După ce, timp de mai mulţi ani, a făcut numai drame, regizorul revine cu acest film la comedie, creând o peliculă ce aminteşte în unele secvenţe de atmosfera hippie. De altfel, scenariul a fost scris în anii ’70, fiind actualizat prin trimiterea la unele personaje ale zilelor noastre, cum ar fi Barack Obama. „Whatever Works” este o peliculă amuzantă, ironică…

„Drumul”

Un film despre o lume postapocaliptică, gri, rece şi lipsită de viaţă, după romanul scriitorului Cormac McCarthy, distins cu Premiul Pulitzer, o lume în care iadul a ajuns pe pământ, iar puţinii supravieţuitori îşi petrec timpul fie omorându-se între ei, fie ferindu-se de cei care se omoară unii pe alţii. O poveste de aventuri, de groază, de călătorie. Un tată şi un fiu străbat America din care civilizaţia a dispărut, iar oamenii au revenit la originile primitive, gata de orice pentru a putea supravieţui. Filmul, în regia lui John Hillcoat, se bucură de excelenta interpretare a lui Viggo Mortensen.

„Prinţesa şi broscoiul”

Amuzant desen animat despre o prinţesă care, după ce sărută, conform tradiţiei, un prinţ preschimbat prin vrajă în broscoi, ca în basmul clasic, se transformă ea însăşi într-o asemenea creatură. Noutatea este că prinţesa Tiana este prima de culoare de până acum în producţiile Walt Disney, acţiunea petrecându-se în New Orleans, în timpul aşa-zisei epoci a jazului. Şi astfel începe aventura celor două broaşte ce vor să devină iarăşi oameni. Regia este semnată de Ron Clements şi John Musker.

Documentare

Martor şi în acelaşi timp victimă a istoriei, filmul documentar românesc a avut o evoluţie marcată de schimbările artistice majore, dar şi de cenzura impusă de regimul comunist. La Institutul Francez din Bucureşti se vor proiecta sâmbătă şi duminică câteva documentare româneşti realizate între 1939 şi 1989 (toate filmele vor fi şi în versiune franceză). Selecţia îi aparţine lui Krees Baker, specialist în film documentar, şi cineastei Vanina Vignal, realizatori şi ai selecţiei pentru festivalurile de film din La Rochelle şi de la Luccas.

Vor putea fi vizionate peliculele „Ţara moţilor” (1939) de Paul Călinescu, „Scrisoarea lui Ion Marin către ziarul «Scânteia»” (1949) de Victor Iliu, „Uzina” de Slavomir Popovici, „Apa ca un bivol negru” de Dinu Tănase şi Iosif Demian, „Ioane, cum e la construcţii?” de Sabina Pop, „Maria Tănase” de Laurenţiu Damian, „Iar ca un sentiment un cristal” de Bose Ovidiu Paştina etc.

Concert de excepţie cu Elisabeth Leonskaja

Apreciată ca fiind una dintre marile personalităţi ale lumii pianistice contemporane, numită şi ultima „Mare Doamnă a şcolii sovietice”, Leonskaja a cântat pe toate marile scene ale lumii, sub bagheta unor dirijori celebri. A fost distinsă cu Diapazonul de Aur şi Premiul Caecillia, dar şi cu Crucea Federală de Merit, clasa I, din partea statului austriac. În această seară, ea ne oferă un regal Brahms, în Concertul nr. 1 şi Concertul nr. 2, cu orchestră, sub bagheta maestrului Horia Andreescu, pe scena Ateneului Român.

Sonate pentru vioară şi pian

Violonista Cristina Anghelescu şi pianistul Viniciu Moroianu, cu o impresionantă activitate concertistică pe toate scenele din România, cât şi în cele mai importante săli de concerte din lume, vor fi prezenţi la Sala Radio, astă-seară, la ora 19.00, într-un recital de excepţie, din seria „Integrala sonatelor pentru pian şi vioară de Beethoven”, cu Sonata nr. 2 în La major, op. 12, Sonata nr. 10 în Sol major, op. 96, şi Sonata nr. 7 în do minor, op. 30. Al doilea recital va cuprinde Sonata nr. 6 în La major, op. 30, Sonata nr. 3 în Mi bemol major, op. 12, şi „Sonata nr. 9 în La major, op. 47, „Kreutzer”.

O poveste rock cu Byron

Sâmbătă, de la ora 22.00, la Clubul Ţăranului Român, trupa Sophisticated Lemon, câştigătoarea Premiului Publicului la concursul Rock Your High School, alături de apreciata formaţie Byron, înfiinţată în 2006, vă aşteaptă la un concert deosebit. Mentorul şi liantul trupei, compozitor şi textier extrem de modernist şi pasional, Dan Byron cântă la chitară acustică, flaut, pian şi are una dintre cele mai bune voci din rockul românesc actual.

Mozart în variantă rock

Ce semnifică muzica clasică rock? Înseamnă Haydn, Bach, Mozart, Brahms, Strauss, Haendel, Bizet sau Beethoven, dar şi piese celebre ale rockului modern într-o orchestraţie nouă. Piesele sunt interpretate la instrumente muzicale electronice. Nu pierdeţi acest concert de la Sala Palatului, din 12 aprilie, în care Orchestra Filarmonicii „George Enescu” îl are la pupitru pe bine cunoscutul Tiberiu Soare. Din concert nu vor lipsi partituri-surpriză, dar şi câteva piese celebre, “Kashmir” (Led Zeppelin) şi “Comfortably Numb” (Pink Floyd). Scopul concertului nu este doar unul educativ pentru tânăra generaţie, dar este şi unul caritabil şi îşi propune să sprijine strângerea de fonduri pentru finanţarea serviciului Telefonul Copilului.

„Moartea unui comis-voiajor”

Teatrul Bulandra vă invită în Sala Izvor, într-o ambianţă nouă şi elegantă, la spectacolul „Moartea unui comis-voiajor”, după Arthur Miller, într-o distribuţie de mare clasă: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Şerban Pavlu, Marius Chivu, Claudiu Stănescu, Dana Dogaru, Dan Aştilean, Valentin Popescu. Costumele – Doina Levintza. Duminică, la ora 19.00.

O piesă emoţionantă, în care regizorul Felix Alexa reuşeşte să scoată în evidenţă tragedia omului de condiţie modestă care luptă disperat să depăşească ratarea constantă, urmărind destrămarea „visului american”. Acest vis presupunea nu doar bani, maşină şi o casă, ci şi libertate. Deosebit de semnificativă replica din final a Lindei: „Suntem liberi, am plătit tot”.

Îi veţi putea aplauda pe Victor Rebengiuc, într-o explozie de nuanţe, plasându-şi personajul, Willy, pe muchia de cuţit dintre tragic şi comic, şi pe Mariana Mihuţ, în rolul soţiei şi mamei, de o emoţionantă căldură şi echilibru în încercarea de a-şi înţelege soţul şi fiii.

„Scaunele”

Poate cea mai profundă dintre piesele lui Eugen Ionescu, aceasta continuă să ne răscolească existenţa pe care o credem sau vrem cu disperare să o credem plină de sens şi de evenimente importante. Vă veţi întâlni cu doi excelenţi actori, Oana Pellea şi Răzvan Vasilescu, care refac gesturi, vorbesc, se apropie unul de altul fără a putea găsi niciodată adevăratul leac la boala vidului care-i macină. Cu arta sa desăvârşită, Ionescu ne arată fără menajamente golul în care ne zbatem, o imagine a omenirii în căutarea propriei identităţi şi a unui scop care să ne justifice viaţa. Căutare iluzorie.

Felix Alexa se înscrie în această mişcare generală ce, pornind de la real, restituie reverberaţia tragicomică a cotidianului, baza necesară pentru a conduce către marea nelinişte a absenţei. Alexa pune în scenă nu atât aşteptarea, cât vidul vorbelor, al existenţei, al lumii. Ceea ce pare început de dialog, la capăt, mereu, se termină în izolare. Aici personajele lui Ionescu nu sunt resemnate, ci apar mai degrabă ca nişte combatanţi învinşi. „Obsesiv şi fără succes, ei încearcă să-şi depăşească condiţia şi de aceea destinul final le e mai dureros ca oriunde. Lupta e reluată, dar înfrângerea, iremediabil, îi aşteaptă. «Scaunele» vorbesc despre acest optimism înfrânt, despre o speranţă la infinit anulată. Ionesco îi scria lui Cioran: «Ce ciudat, tu eşti vesel şi scrii texte triste, eu sunt trist şi scriu piese vesele»”, scrie George Banu.

„Noiembrie”

Regina Olga Tudorache iese din nou la rampă într-o poveste tulburătoare a unei celebre actriţe aflate în amurgul vieţii, în „Noiembrie” de Ana Maria Bamberger, la Sala Amfiteatru a TNB. De o eleganţă nobilă şi simplă. Se aşază într-un fotoliu, scrie ceva, ascultă „Comme d’habitude” şi, cotropită de melancolie, lăcrimează în aceeaşi tăcere, apoi, cu vocea sa impunătoare, sfarmă distanţa dintre sală şi scenă. O piesă cu intrigă de roman poliţist, în care Olga Tudorache oferă, prin talentul şi personalitatea sa, o lecţie de teatru de neuitat. După cum mărturiseşte regizoarea Alice Barb, este „o poveste de familie despre dragoste şi trădare, despre singurătate şi minciună şi, în cele din urmă, despre moarte”. Sâmbătă, 10 aprilie.

„Shirley Valentine”

Un recital actoricesc excepţional, oferit de Tamara Creţulescu, într-o comedie amară de Willy Russell. O poveste a revoltei femeii în faţa prejudecăţilor misogine ale societăţii. Shirley este o femeie casnică, o gospodină. Măritată de multă vreme. Copiii sunt mari şi nonconformişti. Viaţa ei este cumplit de anostă. Într-o zi se hotărăşte să renască şi… orizonturi mirifice i se deschid. Dar, încotro, Shirley? Să fie ţărmul Mediteranei? E realitate sau doar… o Fata Morgana?

Actriţa cântă excelent la chitară, trece de la stările de revoltă şi tristeţe la cele ce îi solicită umor, ironie, sensibilitate, exuberanţă… demonstrează că este o mare actriţă, de o virtuozitate unică… Spectacolul a stârnit ropote de aplauze la scenă deschisă, la Festivalul Internaţional de Teatru al Ţărilor Riverane Mării Negre – Trabzon. Sâmbătă, 10 aprilie.

„Ivan Turbincă”

Regizorul Ion Sapdaru aduce pe scena Sălii Mari a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale”, sâmbătă, 10 aprilie, un tărâm magic al poveştii, un spectacol, dramatizare după Ion Creangă, construit pe teme populare, cu o energie debordantă. Răsturnările, qui pro quo-ul, comicul abundent de situaţie şi limbaj se îmbină în noua canava cu referiri la alte scrieri ale lui Creangă, cum ar fi „Povestea unui om leneş”, „Soacra cu trei nurori” şi, bineînţeles, „Amintiri din copilărie”.

Din distribuţie se remarcă Oana Vânătoru, Afrodita Andone, Daniel Badale, care pare să se fi născut pentru acest rol, trecând cu uşurinţă din registrul comic în cel grav, Irina Cojar, Orodel Olaru, Axel Mustache. Ritmul alert, energia interpretativă şi inventivitatea scenică vă vor oferi momente de delectare din lumea lui Ivan Turbincă, a lui Păcală şi a lui Tândală. Coregrafia Victoriei Bucun, cu dansuri originale care aduc cu jocul căluşarilor, şi măştile se integrează caracterului ludic al spectacolului.

„Eduard al III-lea”

Piesa lui Shakespeare, în regia lui Alexandru Tocilescu, beneficiază de o distribuţie remarcabilă. În rolul titular impresionează Ion Caramitru, printr-un joc complex, alert, cu incredibile treceri de la un registru afectiv la altul, de la monarhul, stăpân absolut peste ţară şi destine, la îndrăgostitul adolescentin, de la poetul şi cântăreţul din lăută la duritatea şi cinismul războinicului. În alte roluri îi veţi putea aplauda pe Constantin Dinulescu, Eusebiu Ştefănescu, Răzvan Oprea, George Paul Avram, Şerban Ionescu, Crina Mureşan, Simona Bondoc, Daniel Badale. Piesa vorbeşte despre virtute, jurăminte, onoare şi moarte. Gândită pentru spectatorul contemporan, montarea lui Tocilescu foloseşte ritmuri muzicale moderne şi elemente video de decor. Este programat duminică, 11 aprilie, în Sala Mare a TNB.

„Sinucigaşul”

Un spectacol pe care nu trebuie să-l pierdeţi. Autorul, Nikolai Erdman, un scriitor de geniu, a fost deportat în Siberia şi condamnat să rămână un anonim. Este o comedie amară, pe care au vrut s-o pună în scenă mari regizori precum Meyerhold şi Stanislavski, dar pe care a interzis-o însuşi Stalin. O piesă de o actualitate şocantă despre drama unui om aflat pe valurile crizei societăţii, cu replici care ne par familiare, un strigăt disperat pentru câştigarea dreptului la şoaptă în plin totalitarism. Regia este semnată de Felix Alexa, acest Brook al teatrului românesc.

“Nu am reuşit să înving cu viaţa, voi învinge cu moartea”, mărturiseşte personajul Podsekalnikov. Prin acest erou, autorul a reuşit să învingă gheţurile Siberiei şi să facă din moarte o poartă a vieţii. Este o montare care vorbeşte despre criza societăţii, cu o distribuţie de zile mari. Dan Puric ridică iarăşi sala în picioare. Alături de el, Marius Bodochi, Marius Manole, Costel Constantin, Lamia Beligan, Maria Buză, Tania Popa, Ileana Olteanu, Adela Mărculescu. "Viaţa n-are sens" e replica finală a acestei piese geniale, scrisă cu un curaj nebun. Duminică, 11 aprilie, la Sala Amfiteatru de la Teatrul Naţional.

„Încă-i bine”

Rodica Popescu Bitănescu, interpretă, autoare şi regizoare, ne oferă o nouă incursiune incitantă şi acidă în cotidian, după „Cinci femei în tranziţie”, spectacol jucat şi acum cu casa închisă. Ea dezvăluie subiecte cotidiene, relevând, cu vervă, cu umor, atitudini şi comportamente variate, cum ar fi succesul agramaţilor în afaceri, dependenţa de calculator, mediocritatea clasei politice, hrana ecologică, stupiditatea emisiunilor de televiziune… O cronică plină de haz, dar şi de amărăciune, a societăţii româneşti contemporane. Duminică, 11 aprilie, la Sala Atelier.

Teatrul Naţional pentru copii

A devenit deja o tradiţie ca, în fiecare duminică, sute de copii să se întâlnească în Sala 99 a Teatrului Naţional cu regele-magician Marian Râlea. O ocazie unică de a pătrunde prin intermediul jocurilor interactive în atmosfera misterioasă a poveştilor. Copiii pot deveni unul dintre eroii basmelor pe care mama le citeşte la culcare. Cei mici află cum pot să-şi facă din câteva ambalaje ditamai armura sau chiar o rochiţă de bal. Profesorul de magie Marian Râlea va reuşi încă o dată să le insufle micuţilor săi discipoli dragostea pentru teatru, deoarece este convins că, odată ce-au învăţat drumul, peste ani, vor reveni în sală ca spectatori avizaţi. Duminică, 11 aprilie, ora 11.00.

„Câtă speranţă"

“Speranţa este visul celui treaz”, scria Aristotel. Ultima piesă regizată de Radu Afrim conturează o împletire a comicului şi tragicului “distilată” în poezie ontologică. Speranţa devine singura consolare a omului rămas singur.

Spectacolul Teatrului Odeon, realizat după texte de Hanoch Levin, se bucură de o distribuţie de clasă: Dorina Lazăr, Ionel Mihăilescu, Virginia Rogin, Antoaneta Zaharia, Gabriel Spahiu, Rodica Mandache, Liana Mărgineanu, Călin Stanciu ş.a. Scenografia este semnată de Iuliana Vâlsan, iar replicile şi gestica actorilor sunt acompaniate de muzica “imaginată” de Vlaicu Golcea.

Regizorul Radu Afrim a ales 20 de texte scurte, cu personaje ale căror aşteptări de la viaţă sunt modeste. "Unul speră să-şi găsească un tovarăş care să-l însoţească în fabuloasa călătorie pe trecerea de pietoni, altul, să-şi vadă nevasta în lada neagră plină de diamante înşelătoare a magicianului, o actriţă speră să înveţe un cântec până la capăt fără să falseze sau să danseze bossa nova «cu toate mişcările», altul speră cu toată fiinţa să primească o pălărie blue care provine din capătul Australiei, o profesoară de geografie speră să convingă lumea că pământul e plat şi chiar reuşeşte, un visător speră ca vânzătoarea de hot dog să se transforme în Caroline de Monaco, un exaltat speră să intre în pielea unui bărbat doar pentru a atinge sânii soţiei acestuia, o femeie «vrea o schimbare/ viaţa mea e o ratare», un bărbat speră să îşi recupereze portmoneul uitat la o fostă iubită în urmă cu câteva decenii", declară inventivul regizor.

„Jocul de-a adevărul”

Tânărul dramaturg Lia Bugnar creează un text captivant despre adevăr şi minciună în viaţa cotidiană. Pornind de la o banală plimbare într-un parc de distracţii, eroii ajung subiecte ale unui experiment fantastic, realizat de un medic nebun, în care le este testată sinceritatea. Personajele Sana (Dorina Chiriac) şi Bebe (Andi Vasluianu) află cu acest prilej multe lucruri unul despre celălalt şi despre partenerii lor de viaţă. Jocul lor excelent a fost distins cu premiile pentru cea mai bună interpretare feminină, respectiv masculină, la Festivalul Dramaturgiei Româneşti, ce a avut loc la Timişoara. Dialogul are nerv, este plin de umor. Un spectacol în care jocul freudian este dublat de o tentă absurdă. Totul în decorul semnat de Dragoş Buhagiar şi cu muzica lui Vlaicu Golcea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.