Revoluţia electorală mai are de aşteptat ani buni

Modificările pentru legea alegerilor locale nu pot fi aplicate în 2016. O utopie privind comasarea unor alegeri. O singură măsură se poate aplica în 2016.

Ce prevede reforma electorală din programul de guvernare

În programul de guvernare al viitorului cabinet Cioloş figurează, la capitolul priorităţi, amendarea de urgenţă a legislaţiei electorale. Ce propuneri sunt în program:

– alegerea primarilor în două tururi de scrutin

– alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene, direct, în două tururi de scrutin

– eliminarea pragului electoral pentru consiliile locale

– reducerea numărului de semnături pentru independenţi şi posibilitatea asocierii acestora pe liste pentru consiliile locale

– digitalizarea listelor și a procesului electoral in regim de urgentă

– crearea unui număr mai mare al secţiilor de vot din diaspora

– mandat de 5 ani pentru senatori şi deputaţi

– alegeri prezidenţiale, parlamentare şi europarlamentare în paralel.

Nu se pot aplica în 2016 modificările la „locale”

Programul privind modificarea legislaţiei electorale pentru alegerile locale este unul foarte corect. Este de fapt ceea ce a vrut toată lumea, mai puţin parlamentarii PSD, UNPR şi ALDE (ex PC + ex grup Tăriceanu). Din păcate, niciuna dintre modificările preconizate NU poate fi operabilă la alegerile locale din 2016. Pentru simplul motiv că suntem în interiorul termenului de un an de zile în care legea electorală nu mai poate fi modificată pe fond. Altceva se poate face însă: dacă legea electorală pentru alegerile locale se modifică în regim de urgenţă în această toamnă, prevederile ei vor putea fi puse în aplicaţie la alegerile parţiale care se vor înregistra în diverse localităţi. Se ştie, în foarte multe situaţii, unele doar la câteva luni de la alegeri, s-au vacantat posturi de primari, sau au fost dizolvate consilii locale. Repetăm, tot ce se modifică se poate aplica doar după 365 de zile. Este şi motivul pentru care modificarea legislativă trebuie operată de urgenţă în Parlament. Dar cum PSD, UNPR şi ALDE deţin majoritatea, totul depinde de voinţa politică a acestor trei partide.

Tripla comasare – o utopie

În ceea ce priveşte modificările aduse sistemului electoral privind alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare, aici trebui menţionat că ideea comasării celor 3 tipuri de alegeri este relativ utopică. Nu ştim cui a aparţinut ideea. Dacă a plecat de la premierul desemnat, atunci el a comis o mare eroare. Dacă aparţine altcuiva, atunci autorul ori a comis o mare eroare, ori a comis cu bună ştiinţă o diversiune pentru a-l discredita pe Cioloş. Ar fi foarte bine să aflăm cine a avut paternitatea acestei idei. Dar să vedem cum s-ar putea ajunge la o astfel de măsură. În primul rând trebuie să precizăm că eventualele alegeri comasate prezidenţiale, parlamentare şi europarlamentare s-ar putea desfăşura, cel mai repede, în luna mai a anului 2024. Argumente:

1. În primul rând trebuie modificată Constituţia, care prevede mandat de 4 ani pentru parlamentari şi mandat de 5 ani pentru preşedintele României.
2. Alegerile europarlamentare se desfăşoară o dată la 5 ani, şi doar în luna mai, datele sunt stabilite la nivel european şi nu pot fi modificate de niciun stat.
3. 3. Ţinând cont de punctul 2, o comasare „3 în 1” nu se poate face decât aducând şi alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare în luna mai. Ceea ce presupune două revizuiri consecutive ale Constituţiei.
4. Orice revizuire a Constituţiei nu produce efecte pentru actualul mandat al preşedintelui României, ci doar pentru al doilea mandat. Dar este vorba de efecte ce ţin strict de atribuţiile preşedintelui care va fi ales în noiembrie 2019. Ca să se ajungă la tripla comasare, trebuie în primul rând să se modifice data alegerilor prezidenţiale şi aceasta să fie adusă în luna mai. Ce presupune acest lucru: o primă modificare a Constituţiei care să scurteze mandatul preşedintelui ales în noiembrie 2019 la 4 ani şi jumătate, pentru a aduce alegerile prezidenţiale din 2014 în luna mai 2024. O a doua modificare a Constituţiei, pentru a restabili mandatul de 5 ani al preşedintelui ales în luna mai 2024.
5. În ceea ce priveşte „aducerea” alegerilor parlamentare din noiembrie în luna mai şi aici sunt necesare tot două modificări ale Constituţiei: dacă modificarea se face acum în 2015 sau în 2016, atunci ea va produce efecte Parlamentului ales în noiembrie 2016. Şi există două soluţii: prima modificare va viza un mandat al Parlamentului de 2 ani şi jumătate pentru a se ajunge la alegeri în luna mai 2019 şi o a doua modificare a Constituţiei pentru a se ajunge la mandatul de 5 ani pentru Parlament. Se realizează într-o primă etapă doar comasarea parlamentarelor cu europarlamentarele. Dacă pentru Parlament se modifică legea fundamentală în 2017, atunci prevederile vor fi aplicabile Parlamentului ales în noiembrie 2020. O primă modificare a Constituţiei va viza reducerea mandatelor la 3 ani şi jumătate pentru ca alegerile să se ţină în luna mai 2024, iar o a doua modificare va viza trecerea la mandatul de 5 ani.

După cum se poate observa din cele prezentate mai sus, ca să se ajungă – şi asta abia în 2024 – la o triplă comasare reprezintă o nebuloasă, cu două revizuiri ale Constituţiei, şi implicit două referendumuri pentru aprobare. Se dă peste cap tot spectrul politic.

Soluţie propusă de cotidianul.ro – prezidenţiale şi parlamentare comasate

Cotidianul.ro avansează o propunere mult mai simplă şi care presupune doar o singură revizuire a Constituţiei, cea care este în lucru de vreo doi ani de zile. Comasarea alegerilor Parlamentare cu cele Prezidenţiale. În 2024 vom avea alegeri parlamentare şi alegeri prezidenţiale comasate „natural”. Ambele vor fi în luna noiembrie. În acest caz, se poate trece când se revizuieşte Constituţia, indiferent dacă acest lucru se întâmplă în 2015, 2016 sau 2017 ca mandatul parlamentarilor să fie de 5 ani. Simplu şi fără bătăi de cap. Dacă se vrea comasarea celor două tipuri de alegeri din 2019, atunci este nevoie de o a doua modificare a Constituţiei, pentru că iniţial trebuie redus mandatul Parlamentului 2016-2020 la 3 ani. Şi obligatoriu această revizuire trebuie efectuată în 2015 sau 2016.

Gorghiu îi pune „frână” lui Cioloş, acesta face un pas înapoi

Liderii principalelor partide parlamentare, PSD şi PNL, nu agreează se pare comasarea alegerilor. Cel puţin deocamdată. O declaraţie ponderată în acest sens a dat co-preşedinta PNL, Alina Gorghiu, care i-a mai tăiat din entuziasm premierului desemnat. „Comasarea alegerilor este o idee care ne preocupă nu doar pe noi, am văzut cam toţi liderii de partide politice parlamentare preocupaţi de acest lucru, pentru că altfel o să vedeţi alegeri în fiecare an, sau din doi in doi ani. Dar, se ştie, pentru a se ajunge la acest obiectiv, trebuie modificată Constituţia. Modificarea Constitutiei nu se poate face decât cu un nou legislativ. Este unul din obiectivele pe care un Parlament nou, legitim şi le poate fixa. O constituţie presupune girul unei majorităţi si eu aş spera că putem agrea în unanimitate anumite modificări instituţionale de amploare”, a declarat Gorghiu.

După aceste reacţii negative, premierul desemnat a făcut un pas înapoi. „Sunt măsuri pe care trebuie să le testăm. Totul se întâmplă în funcţie de ce spune şi Parlamentul. Noi trebuie să ne concentrăm pe cele 12 măsuri prioritare. Restul le vom detalia până pe 15 decembrie”, a spus Dacian Cioloş.

O singură măsură se poate aplica sigur în 2016

Din tot pachetul privind reforma electorală, o singură măsură se poate aplica în anul 2016. Atenţie, nu este însă vorba de o modificare de ordin legislativ, ci este o operaţiune de ordin administrativ. Este vorba de „crearea unui număr mai mare al secţiilor de vot din diaspora”. Această măsură se poate lua de guvern şi de AEP. Ea va fi chiar necesară, dacă CCR va depista probleme la Legea votului prin corespondenţă şi legea nu va fi aplicabilă la parlamentarele din 2016. Teoretic, şi „digitalizarea listelor şi a procesului electoral în regim de urgenţă”, care este tot o operaţiune administrativă, s-ar putea aplica în 2016. Există însă o problemă: cea a aparaturii şi a funcţionării normale. Aici au cuvântul în primul rând NU guvernanţii, nu Parlamentul, ci IT-iştii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.